1,019 matches
-
jenantă. Nu scot o vorbă mult timp. Apoi, rup vraja, aproape brutal. N-ai mai avut vești de la el? O, ba, da. Zilnic, în fiecare oră Domenique era în mine. Apoi cu mine. Scoate o fotografie cu un puști mulatru, drăgălaș și grăsuliu. El este Domenique al meu. Acum este medic și nepoțica este de la el. Alt copil nu mai am. Dar, Zulueta, nu l-ai mai căutat după aceea? La ce bun? Să-l împart pe Domenique al meu cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
șugubeață. Nu mai trebuie să te resemnezi stilistic, adoptând „obositele“ urări „clasice“. Nici să te căznești inventând ver siuni de o barocă subtilitate. Au gândit alții pentru tine. Răsfoiești site uri istețe și „te-ai scos“. Mai toate sugestiile valorifică drăgălaș figura iepurașului. Exemple: „Iepurașul mustăcios e de Paște norocosă“, „Un iepuraș cu boticul alb a venit la noi în pragă“, „Iepurași nenumărați să îți sară buclucaș drept pe covoraș!“, „16 iepurașiă 8 se spioneazăă 5 sunt la somnic și frumos
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
scurtă“ (Variantă: „E foarte greu să mai adaugi ceva după minunatele cuvinte ale antevorbitorului, așa că vă voi împărtăși doar câteva gânduriă“) De câte ori aud o asemenea introducere intru în panică. Știu că nu mai e nimic de făcut, că, în numele acestei drăgălașe captatio, retorul va socoti că își poate per mite orice (și oricât!). De menționat sunt și câteva artificii de parcurs (admit că, la răstimpuri, le-am practicat eu însumi). Când discursul e deja răscopt și publicul așteaptă cu sufletul la
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Moti, nu uita de conjunctivita pe care ți-o tratez - cam des - cu ceai de mușețel... Dar sunt multe mai rele. Precum pisicuța de peste drum, care s’a născut, nu demult, fără vlagă În lăbuțele dindărăt. Și e atât de drăgălașă și tristă... Dar poate are oleacă de noroc: căci poate ea crede că așa e normal; și că poate s’o găsi careva să-i poarte de grijă. - Mă Îndoiesc. Căci voi ați instituționalizat grija, dar ați făcut-o doar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Sunt chiar dracu’, acela care n’are nici o treabă cu recomandarea „crede și nu cerceta“, ci scormonește, Îndoindu-se chiar de el Însuși. Firesc, vă ispitesc: vreți să trageți cu ochiul la lexiconul meu? 1. Artificialism Cunosc o pisică tare drăgălașă și miloasă din fire câtă vreme Îngăduie unui bun prieten al meu să locuiască În casa ei. El Însă o răsplătește bârfind-o: „Asta e o pisică din petrol, Îmbrăcată Într’o blană sintetică, care mănâncă numai Whiskas și se
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fratele meu, trecând pârâul Probota, numit de săteni pârâul Magaziei, am urcat pe o potecă îngustă până pe dealul Fânului. Acesta desparte satul de comuna Tătăruși. La fel ca în fiecare vară dealul mă întâmpina cu flori multicolore, frumos parfumate și drăgălașe ca surâsul sincer al unui copil. De aici privesc satul; un sat mare și vesel, sat de țărani - în cea mai mare parte, cu oameni gospodari și harnici, care știu să mânuiască lucrul de dimineața devreme până seara târziu, dar
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
cea de rujă, Pe podele floricele Să joace finii pe ele. U iu, U iu iu ! Unde șade nunu mare, Parc-a răsărit un soare. Unde șade și nuna, Parc-a răsărit luna ! U iu, U iu iu ! Tu, nănașă, drăgălașă, Mâncă carne de te-ngrașă, Și nu tot varză călită, , Că vii la nuntă pârlită ! Uiuiu ! Ține doamne pe nunu, Să mai cunune unu, Ține doamne pe nuna, Să mai cunune una, Să cunune cinci și șase, Că le stă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
tineri, sărăcuții de ei, și aveau cu toții vreo cinci copii, patru fetițe și un băiat, așa de buni și de sărăcuți, cum rar am întâlnit. Totuși le făceau toate voile. Vivi, biata de ea, nurioara mea, a născut un băiețel drăgălaș și i-a pus numele Mario. Fiul meu s-a bucurat, avea copilașul un anișor și trei-patru luni, eu am reușit și i-am găsit și ei un serviciu, dar cum necazul nu te iartă, fiul o tot supăra cu
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
de la domnul Iliescu cât a fost președinte că venea de două-trei ori pe an cu miniștri după el, și domnul Năstase când era prim- ministru venea mereu, iar când nu venea dânsul, venea doamna Dana Năstase, soția, și băiatul, fiul, drăgălașul de Andrei, care avea 16-17 anișori, ne aduceau de toate. Acum acest minunat copil îl însoțește pe tatăl său, îl supraveghează pe tatăl său să nu mai facă vreo greșeală de neiertat. Apoi, să-mi fie cu iertare, în rândul
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
a soțului meu, și primirea mai mult decât prietenească făcută nouă de tânăra despre care am să vorbesc și de fostul director Enache, decedat la 60 de ani. În poarta deschisă apare o tânără îmbrăcată în halat alb, atât de drăgălașă că am simpatizat-o de la prima vedere. Atât Getuța cât și regretatul director ne-au primit cu acele cuvinte, „bine ați venit la noi, unde aveți să vă simțiți foarte bine”. Desigur, ne-am bucurat de așa vorbe, mai ales
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
și cade, te uiți pe miriștea câmpului la macii roșii, înfloriți și frumoși cum se sting de la o clipă la alta, la trandafirul din casă cum dimineața își oferă florile iar seara deja sunt terminate, la cățelușii mici și frumoși, drăgălași nevoie mare, cum cresc și devin unii răi - ca și omul - unii blânzi , îmbătrânesc și nu-i mai suportă stăpânul, și reflectezi, orice fiinta de pe fața pământului, precum omul, trec, până la urmă, în neființă. La omul bătrân situația este alta
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
stăpâneau, ca în cazul cântecului: Mai înainte de război Eram ca oamenii, de treabă; Aveam soție și copii Dar le-am lăsat pe toate-n grabă. Atunci când țara m-a chemat Ca să ne facem datoria Lăsai la margine de sat Pe drăgălașa mea Maria. De la război când m-am întors Pe drum spre sat mi-au spus vecinii Maria-i de rușine-n sat, Și că trăise cu străinii. Maria, vezi că m-am întors Și te întreb acum pe tine, Inelul
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
larg deschise, la siesta amiezii, rinoceri și hipopotami masivi scufundați până la gât În apa răcoritoare, lei cu coamele roșcate moțăind elegant ca adevărați monarhi ai animalelor pădurii, maimuțe sprințare, cu acrobații uimitoare de pe o creangă pe alta a arborilor seculari, drăgălașii koala ronțăind În neștire frunze de eucalipt sau dormitând, indiferenți la mersul zilei, vărgate zebre ce pasc alene iarba grasă și fragedă, ca și căprioare grațioase ce-și ciulesc urechile la orice zgomot amenințător, girafe ce-și plimbă alene gâtul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
care Sanctuarul Ursuleților Koala, Rezervația de Fluturi sau Parcul de Șerpi.. Nu lipsesc cangurii, crocodilii, iguanele, broaștele țestoase, papagalii etc. Deja am Început să ne obișnuim cu comportamentul acestor animale din zona tropicală. 183 În Sanctuarul Ursuleților Koala, În timp ce admiram drăgălașele viețuitoare, emblematice pentru climatul australian și prezența speciilor de eucalipți, necesari supraviețuirii, auzindu-ne vorbind românește o familie de fermieri australieni s-a apropiat de noi. Femeia, cu fața arsă de soare, ochi negri și buze cărnoase, În blugi și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
nu-i speria. După trecerea lor „triumfală” spectacolul se Încheie. Așteptarea a fost mai mare, pentru că spectacolul În sine nu durează mai mult de 30 de minute. Părăsim, În grabă, tribunele și-i urmărim de pe pasarela de lemn, pe sub care drăgălașii de ei trec șontâc, șontâc, căutându-și locul prielnic pentru Înnoptat, printre roci și ierburi. Interesantă este Înțelegerea familială care există pentru viitoarele lor progenituri, ambii părinți clocesc oule printre ierburi și nisip. După două luni, puii devin capabili să
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
a tufișurilor... O suflare de vânt răzleață și molatică, furișânduse prin ascunzătoarea-i răcoroasă de frunziș Întunecos, se abătu fără de veste prin Întinderea Înflorită din fața mea; iar sub mângâierea-i ușoară și trecătoare, florile Își plecară spre pământ fruntea lor drăgălașă, ca sub farmecul unei sărutări neașteptate. Oare ziditorul tuturor lucrurilor n-a așezat câte o 511 scânteie de viață și de simțire În fiice lucru, de la om până la firul de nisip?... De ce, dar, n-ar plânge florile sau nu s-
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
căprioare te pot impresiona mai mult decât orice lucrare din bronz sau marmură. Într-o zi de vară cu cer senin am hotărât să merg În pădure. Pe pajiștea Însorită se arăta săltând o căprioară cu puiul ei, nespus de drăgălaș, ruginiu peste tot, privind În jur cu un fel de teamă. Văzând că este În afara oricărui pericol, căprioara se așeză pe mușchiul gros, cald ca o blana a pământului, langă iedul ei. Limba subțire a căprioarei culca ușor blana moale
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
plus, nu? Eu mă descurc foarte bine. Copilul nu trebuie să mă ajute cu nimic, el își câștigă treaba lui, eu cu nevastă-mea mă descurc, stăm aproape unii de alții, am un nepoțel de toată splendoarea, bun de carte, drăgălaș. Ce să-i mai cer altceva lui Dumnezeu? Sănătate-i mai cerem lui Dumnezeu amândoi. Sunt foarte-foarte fericit. Dar resentimente aveți? Nuuu! Nu! Păi așa m-am născut... Eu nu urăsc pe nimenea... Nuuu! Eu nu pot urî pe nimeni
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
sori strălucea, Pietrele de diamante, când lumina se răsfrânge Și cu drag a lor mici raze, în lumină se scăldau. Cercei lungi de-ntregi smaralde, l-ambelei urechi i-atârnă Pe-a lor verige de aur, partea ce vine în mijloc Drăgălași se vedea mândru, cum strălucea ca l umina Câte o piatră de zamfire, de fura văzul pe loc. Peste umerele-i late aruncate cu mândrie O flamidă purpurie, toată numa-n zebelini Cu-n lanț mic, sârmă de aur, ce
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Zâna Zăpezilor care se numea Iarna. Și Iarna asta era frumoasă și mereu simpatică pentru copii. Atunci când ea sosește, își trimite mai întâi curtea regală, așa cum îi stă bine unei prințese. Ei, bine, Curtea regală era formată din minunatele, frumușelele, drăgălașele, pe care mama mi le-a numit steluțe, călătorind în grupuri mari sau mici sub formă de fulgi. Curând , am observat că afară totul era alb. Și eu eram mică și nevinovată și am strigat : -Ce de lapte este afară
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
grele. Gândește-te la ceva plăcut, cumpără-ți un after-shave, o cravată nouă, o bluziță, ceva”. Mintea îi zboară la un titlul de gazetă: „Bărbații frumoși și-au câștigat dreptul de a fi tâmpiți”. Zâmbi în sinea ei. Sunt totuși drăgălași și fac ca viața să fie mai suportabilă. Ce s-ar face ele fără ei? Cu cine ar mai face copii? La cine s-ar mai lăuda despre gloriile lor profesionale? Pe cine și-ar mai descărca nervii în caz
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
păcii"), actualul Kyoto, perioadă contemporană cu dinastia Tang din China, mai precis, este vorba de domnia împăratului Icigio și a împărătesei Sadako. Impresiile și cugetările din jurnalul intim zuihitsu, Însemnări de căpătâi, privind interioarele încăperilor, veșmintele, fastul ceremoniilor, lucrurile dragi, drăgălașe, fermecătoare, gingașe dar și lucrurile dezolante, nesuferite, întristătoare, dezamăgitoare, vulgare, asociate cu evenimente din viața proprie și a celor de la Curte, creează o imagine interesantă a lumii japoneze a timpului. Pentru frumusețea textului, exemplificăm câteva fragmente. Lucruri drăgălașe: Un prunc
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
lucrurile dragi, drăgălașe, fermecătoare, gingașe dar și lucrurile dezolante, nesuferite, întristătoare, dezamăgitoare, vulgare, asociate cu evenimente din viața proprie și a celor de la Curte, creează o imagine interesantă a lumii japoneze a timpului. Pentru frumusețea textului, exemplificăm câteva fragmente. Lucruri drăgălașe: Un prunc de vreo doi anișori, umblând în patru labe, zărește deodată un fleac căzut pe jos și se întinde să-l ridice cu degețelele ca să-l arate oamenilor mari. O fetiță tunsă scurt ca o călugăriță; mereu îi cade
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
tu/voi) a putea...), subiective (a vrea, a gîndi, a spera). Verbe de opinie (a crede /ști/bănui/nu ști/fi de acord/pretinde CĂ), adverbe de opinie (posibil, fără-ndoială, probabil, poate, desigur), lexeme afective, evaluative și axiologice (mic, drăgălaș, conotații pozitive și negative ale chipului în raport cu fața, ale lui subțire în raport cu slab, axiologie morală în bun și prost, rău). Trei tipuri de unități gramaticale intră în această categorie textuală: adverbul (sincer/genial), grupul prepozițional (Între noi / Din fericire n-
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
plan de text subliniat de segmentarea tipografică ce corespunde, pe deasupra, cu structura secvențială. Este cazul acestei fabule narative din Mici poeme în proză de Baudelaire 122: T81 DEZNĂDEJDEA BĂTRÎNEI Mica bătrîna zbîrcită se simți nespus de bucuroasă văzînd pe acest drăgălaș copil pe care fiecare îl răsfăța, căruia totă lumea dorea să-i placă; drăgălașă făptură, tot atît de plăpîndă ca și ea, mica bătrîna, și, la fel, fără dinți și fără păr. [Pn1] Și se apropie de el, voind să
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]