1,895 matches
-
el ar putea invoca faptul că, până pe la mijlocul secolului al XIX-lea, psihologia ca știință despre spirit a fost considerată permanent o disciplină filozofică; ba chiar însăși <<știința spiritului>> poate fi înțeleasă ca o traducere a <<psihologiei>>." 105 Apud V. Drăghici, Prefață la op. cit., pp. 5-6. Am subliniat cuvântul presupozițiile spre a dovedi o dată în plus că nici la Dilthey nu putem vorbi despre o completă Voraussetzungslosigkeit, ca să folosim termenul lui Spranger, și drept urmare nici despre un demers pur inductiv, în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Prin această subliniere anticipăm, totodată, discuția privitoare la absența unui "monism metodologic" în cazul lui Dilthey (vezi nota 155 din capitolul de față). 136 M. Florian, Recesivitatea..., II, p. 373. 137 Id., Îndrumare în filozofie, p. 420. 138 Apud V. Drăghici, Prefață la op. cit., p. 7. 139 Spunem "cel puțin aparent" întrucât faptul că teoriile științifice sunt rodul unor speculații nu contravine în definitiv spiritului pozitivist. Este suficient să-l invocăm aici pe William Whewell, care spre deosebire de Mill, bunăoară, nu mai
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
metafizica "posedă totdeauna prin natura ei implicațiile unui <<sens>>", în vreme ce știința "e neasemănat mai neutrală" în atitudinea pe care o adoptă (Censura transcendentă, pp. 442-443), adică lipsită de valorizări (vezi I, 2C). La această distincție metodologică se referă și Virgil Drăghici (cf. Prefață la op. cit., p. 13). 164 Investigația hermeneutică, bazată preponderent pe comprehensiune, nu exclude însă și explicația, "căci, pe de o parte, în orice comprehensiune a unei acțiuni cooperează judecăți generale, printr-un procedeu analog deducției, ca o cunoaștere
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
sens hermeneutic". De aceea, "acolo unde se aplică conștient și metodic judecățile generale pentru a cunoaște singularul, sub toate laturile, expresia <<explicație>> își dobândește locul ei în cadrul cunoașterii singularului" (M. Riedel, op. cit., p. 113). De aceeași părere este și V. Drăghici. El constată că la Dilthey nu există "o delimitare strictă între comprehensiune și explicare", ci "o interdependență", în sensul că "în procesul comprehensiunii intervin procedee deductive, așa cum, pe de altă parte, explicația cauzală este un demers obligatoriu al comprehensiunii", de unde
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
a fost tălmăcit termenul de referință ne oferă o imagine concludentă asupra situației evocate. De pildă, Andrei Marga traduce Wirkungszusammenhang prin "corelația acțiunilor" și seelische Strukturzusammenhang prin "totalitatea structurală sufletească"1. Pe de altă parte, Seelenzusammenhang este echivalat de Virgil Drăghici cu o "conexiune psihică"2. Iar traducătorii unei cărți de René Wellek, care se oprește și asupra operei lui Dilthey, consideră că Zusammenhang der Poetik von der Bedeutungslehre aus înseamnă "sistemul poeticii pornind de la doctrina semnificației" (s.n.)3. Și exemplele
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
precizăm că aceste caracteristici sunt valabile pentru toate categoriile diltheyene, care ca "forme deschise", romantice au propria lor istorie (vezi I, 3E și II, 2Ba). Observând că ele rămân în fond la fel de "insondabile" (unergründlich) ca și viața însăși 20, Virgil Drăghici definește categoriile lui Dilthey drept "categorii reale" (s.n.), care "se raportează comprehensiv la întreaga realitate". El le diferențiază astfel de cele kantiene (socotite "categorii ale rațiunii întemeietoare") și conchide că "acest lucru implică transformări în utilizarea lor, fapt care le
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
sine. Pe de o parte, există și o zonă de interferență, iar pe de altă parte, separarea lor e mai curând o problemă de "abordare", ține mai mult de metodologia lor (vezi I, 3F). Referindu-se la acest aspect, V. Drăghici arată că separarea celor "două moduri diferite de raportare a subiectului" face ca titlul lucrării Construcția lumii istorice în științele spiritului să capete "ambiguitatea unei semnificații obiective și subiective, căci științele spiritului sunt construite printr-o raportare la realitatea lumii
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
acesta, conceptele tradiționale ale teoriei cunoașterii (senzație, percepție, reprezentare, noțiuni, judecăți etc.) sunt înlocuite cu reflecția asupra corelațiilor trăirii. Contextul lor (Erlebniszusammenhang) se constituie în timp și apare ca "o totalitate a cunoașterii, evaluării și acțiunii"63. Așa cum subliniază V. Drăghici, conceptul "care reunește în sine cunoașterea teoretică și practică și care scoate în evidență faptul că științele spiritului nu sunt nici teoretice, nici practice", este introspecția (Selbstbesinnung)64. Aici, autorul citat reformulează, de fapt, o idee a lui Riedel (vezi
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
revenim la ideea apriorismului lui Dilthey. Ceea ce ne determină să o reluăm este faptul că pornind de la aspectele abia menționate, traducătorul și comentatorul lucrării din care tocmai am citat interpretează conceptul de "trăire" ca fiind unul "transcendental": Trăirea spune V. Drăghici "este o condiție a oricărui act psihic"72. De altfel, și la Hufnagel am întîlnit ideea că "Dilthey tinde către o teorie a condițiilor care fac posibil fiecare act de înțelegere în parte", deși același autor remarcă faptul că "nu
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
structural, propriu viziunii holiste diltheyene. Iar dacă potrivit unei afirmații a lui Dilthey raporturile de tipul celor de mai sus "au loc în gândire"77 (ca o a doua instanță, care abstractizează datele experienței), aceasta nu înseamnă nicidecum că Virgil Drăghici are dreptate atunci când susține că ele "nu-și au fundamentul în realitate"78. Dimpotrivă, tocmai pentru că pornesc de la experiență și de la corelațiile trăirii, aceste raporturi au un suport real. De altminteri, chiar comentatorul citat recunoaște reluând o formulare a lui
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în cazul lui Dilthey asistăm la o "dedogmatizare a subiectului cunoașterii"79 și admite că trăirea este "o structură permanent schimbătoare, deci temporală, opusă atemporalității sensului husserlian, de Bewußtseinsinhalt experimentat în prezent"80. De asemenea, am văzut că tot V. Drăghici vorbește atât despre faptul că aceste "condiții <<reale>> ale conștiinței nu mai sunt situate într-un subiect transcendental al cunoașterii", ci într-un Lebenszusammenhang, cât și despre "transformările și istoricitatea pe care le implică utilizarea acestor categorii" (vezi II, notele
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
der Hermeneutik, Dilthey avansează chiar conceptul unei "comprehensiuni superioare" (ein Besser-Verstehen): pentru că un autor creează oarecum inconștient 170, "scopul ultim al procedeului hermeneutic este de a-l înțelege pe autor mai bine decât s-a înțeles el însuși"171. V. Drăghici este de părere că Dilthey nu clarifică îndeajuns modul în care se face trecerea de la "corelația vieții unui individ" corelație care presupune "o succesiune de semnificări și resemnificări ale momentelor vieții acestuia" la "corelația întregului istoric"172. Credem că putem
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
să se corecteze fără încetare" (s.n. ibid., pp. 74-75). În acest context mai notăm că pentru Dilthey însăși "construcția științelor spiritului pleacă de la trăire", trecând "de la o realitate la alta" (geht von Erlebnis aus, von Realität zu Realität) apud V. Drăghici, Notele traducătorului la op. cit., p. 139. 11 W. Dilthey, Construcția..., p. 75. 12 C. Noica, Trei introduceri..., pp. 30-31. 13 Ibid., p. 32. 14 Noica recurge aici la un joc de cuvinte, caracteristic sofisticii sale, și consideră că la mijloc
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
De altfel, în capitolul următor, unde se creează un context mai potrivit, vom relua discuția despre "insondabilul" vieții și vom vedea că el se transferă și în filozofie, făcând din aceasta însăși în ceea ce privește paradigma ei o "formă deschisă". 21 V. Drăghici, Prefață la W. Dilthey, Construcția..., pp. 9-10. 22 W. Dilthey, Einleitung..., p. 119. 23 Ibid. 24 Apud V. Drăghici, Prefață la op. cit., pp. 7-8. 25 Un demers de acest tip a practicat, de pildă, în critica noastră literară, G. Călinescu
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
vom vedea că el se transferă și în filozofie, făcând din aceasta însăși în ceea ce privește paradigma ei o "formă deschisă". 21 V. Drăghici, Prefață la W. Dilthey, Construcția..., pp. 9-10. 22 W. Dilthey, Einleitung..., p. 119. 23 Ibid. 24 Apud V. Drăghici, Prefață la op. cit., pp. 7-8. 25 Un demers de acest tip a practicat, de pildă, în critica noastră literară, G. Călinescu. Nu am întîlnit până acum o nici o referire la izvoarele diltheyene ale criticii lui Călinescu, deși apropierile dintre metodele
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
W. Dilthey, Construcția..., p. 73). 32 Apud M. Riedel, op. cit., p. 107. 33 H. Schnädelbach, Philosophie in Deutschland..., p. 75. 34 Ibid., p. 156. 35 Cf. Al. Boboc, Dilthey și filozofia istoriei. 36 W. Dilthey, Einleitung..., p. 6. 37 V. Drăghici, Prefață la op. cit., p. 11. 38 H. Schnädelbach, Philosophie in Deutschland..., p. 76. 39 Ibid., pp. 76-77. 40 R. Wellek, op. cit., IV, p. 334. 41 W. Dilthey, Einleitung..., p. 109. 42 Vezi din nou în cap. II (2Ab) distincția operată
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
p. 39. 44 A. Marga, op. cit., p. 55. 45 Cf. Al. Boboc, Dilthey și filozofia istoriei. 46 Apud A. Marga, op. cit., p. 55. 47 Apud Thomas Mann, Nietzsches Philosophie..., p. 656. 48 Apud A. Marga, op. cit., p. 56. 49 V. Drăghici, Prefață la op. cit., p. 6. 50 W. Dilthey, apud V. Drăghici, Notele traducătorului la op. cit., p. 133. 51 V. Drăghici, Prefață la op. cit., p. 8. De fapt, această idee a fost susținută inițial de H.G. Gadamer, potrivit căruia "ceea ce este
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Boboc, Dilthey și filozofia istoriei. 46 Apud A. Marga, op. cit., p. 55. 47 Apud Thomas Mann, Nietzsches Philosophie..., p. 656. 48 Apud A. Marga, op. cit., p. 56. 49 V. Drăghici, Prefață la op. cit., p. 6. 50 W. Dilthey, apud V. Drăghici, Notele traducătorului la op. cit., p. 133. 51 V. Drăghici, Prefață la op. cit., p. 8. De fapt, această idee a fost susținută inițial de H.G. Gadamer, potrivit căruia "ceea ce este trăirea nu mai poate fi diferențiat într-un act, de exemplu
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
op. cit., p. 55. 47 Apud Thomas Mann, Nietzsches Philosophie..., p. 656. 48 Apud A. Marga, op. cit., p. 56. 49 V. Drăghici, Prefață la op. cit., p. 6. 50 W. Dilthey, apud V. Drăghici, Notele traducătorului la op. cit., p. 133. 51 V. Drăghici, Prefață la op. cit., p. 8. De fapt, această idee a fost susținută inițial de H.G. Gadamer, potrivit căruia "ceea ce este trăirea nu mai poate fi diferențiat într-un act, de exemplu sesizarea, și un conținut care este sesizat" s.n. (apud
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ea este mereu inclusă într-un context de viață (doar acolo este "posibilă și inteligibilă"); în fine, "înrudirea etimologică a termenilor face plauzibilă stabilirea unei legături între teoria trăirii și filozofia vieții" (Philosophie in Deutschland..., p. 75). 52 Apud V. Drăghici, ibid. 53 Apud ibid., p. 10. 54 Apud ibid., p. 12. 55 Apud ibid. 56 V. Drăghici, ibid. 57 Apud ibid. 58 W. Dilthey, Construcția..., pp. 130-131. "Aici comentează V. Drăghici nivelul <<senzorial>> (procesele senzației și percepției) este legat structural
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
înrudirea etimologică a termenilor face plauzibilă stabilirea unei legături între teoria trăirii și filozofia vieții" (Philosophie in Deutschland..., p. 75). 52 Apud V. Drăghici, ibid. 53 Apud ibid., p. 10. 54 Apud ibid., p. 12. 55 Apud ibid. 56 V. Drăghici, ibid. 57 Apud ibid. 58 W. Dilthey, Construcția..., pp. 130-131. "Aici comentează V. Drăghici nivelul <<senzorial>> (procesele senzației și percepției) este legat structural de nivelul <<conceptual>>. Iar acest lucru este exemplificat în <<aprehensiunea obiectuală>> prin faptul că operațiile elementare ale
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
vieții" (Philosophie in Deutschland..., p. 75). 52 Apud V. Drăghici, ibid. 53 Apud ibid., p. 10. 54 Apud ibid., p. 12. 55 Apud ibid. 56 V. Drăghici, ibid. 57 Apud ibid. 58 W. Dilthey, Construcția..., pp. 130-131. "Aici comentează V. Drăghici nivelul <<senzorial>> (procesele senzației și percepției) este legat structural de nivelul <<conceptual>>. Iar acest lucru este exemplificat în <<aprehensiunea obiectuală>> prin faptul că operațiile elementare ale comparării, separării și reuniunii, ca operații premergătoare gândirii discursive, constituie suportul operațiilor logice: conceptualizarea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
fenomenul abstractizării ca derivare efectivă a unei structuri secundare ("conexiunea dobândită a vieții psihice") dintr-o structură primară ("conexiunea trăirilor"). 60 Ibid. 61 Asupra acestui aspect vom reveni de îndată, când vom aborda problema transcendentalității conceptului de "trăire". 62 V. Drăghici, Prefață la op. cit., p. 10. 63 Ibid. 64 Ibid., pp. 10-11. 65 Apud id., Notele traducătorului la op. cit., p. 133. 66 W. Dilthey, Construcția..., p. 81. 67 M. Scheler, op. cit., p. 12. 68 W. Dilthey, Construcția..., p. 23. 69 Ibid.
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Ibid. 64 Ibid., pp. 10-11. 65 Apud id., Notele traducătorului la op. cit., p. 133. 66 W. Dilthey, Construcția..., p. 81. 67 M. Scheler, op. cit., p. 12. 68 W. Dilthey, Construcția..., p. 23. 69 Ibid. 70 Ibid. 71 Ibid. 72 Virgil Drăghici, Prefață la op. cit., p. 8. 73 Citându-l pe Dilthey, V. Drăghici enumeră printre categoriile formale deosebirea, separarea, ordonarea și raportarea (ibid., p. 9). Pentru a releva o dată în plus cele două stadii ale conceperii, iată cum analizează M. Riedel
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
p. 133. 66 W. Dilthey, Construcția..., p. 81. 67 M. Scheler, op. cit., p. 12. 68 W. Dilthey, Construcția..., p. 23. 69 Ibid. 70 Ibid. 71 Ibid. 72 Virgil Drăghici, Prefață la op. cit., p. 8. 73 Citându-l pe Dilthey, V. Drăghici enumeră printre categoriile formale deosebirea, separarea, ordonarea și raportarea (ibid., p. 9). Pentru a releva o dată în plus cele două stadii ale conceperii, iată cum analizează M. Riedel succesiunea acestora: "În operațiile elementare, care descifrează datul sub aspectul propriei sale
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]