12,502 matches
-
că femeia își vede netulburată de gospodărie și nu participă așa cum s-ar fi așteptat la drama sa, "scriitorul" apasă pe un buton care declanșează urgia: - Lasă dracu' chestia aia, eu îți vorbesc de o dramă și tu coci cartofi... - Dramă? Ai zis dramă? Atunci să-ți spun eu care e tragedia adevărată, răbufni Ella cu un ton pe care nu-l mai avusese din tinerețe. Sîntem aproape faliți. - Ce tot vorbești? - Faliți, cum ai auzit. Am vîndut ce am putut
Clipa dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11898_a_13223]
-
vede netulburată de gospodărie și nu participă așa cum s-ar fi așteptat la drama sa, "scriitorul" apasă pe un buton care declanșează urgia: - Lasă dracu' chestia aia, eu îți vorbesc de o dramă și tu coci cartofi... - Dramă? Ai zis dramă? Atunci să-ți spun eu care e tragedia adevărată, răbufni Ella cu un ton pe care nu-l mai avusese din tinerețe. Sîntem aproape faliți. - Ce tot vorbești? - Faliți, cum ai auzit. Am vîndut ce am putut, casa de vacanță
Clipa dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11898_a_13223]
-
la casă, la mașină, toate cheltuielile astea... - Ce cheltuieli? Eu nu consum aproape nimic. - Dar nici nu produci." (p.151) Paradoxul acestui dialog, extras parcă dintr-o piesă de teatru, este acela că, într-un fel, ambele personaje au dreptate. Drama "scriitorului" este reală, chiar dacă ea pare ridicolă în raport cu necazurile femeii. Intrînd în lumea sa fictivă, bărbatul se îndepărtează tot mai mult de viața reală, de problemele inerente în administrarea unei gospodării. Din dorința de a-l proteja, soția îl ține
Clipa dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11898_a_13223]
-
intra în scenă în caz de specială necesitate. Regizor de operă aflat actualmente într-o bună circulație internațională, englezul Graham Vick este un abil ordonator al spațiului scenic; a creat o regie relativ cursivă, dar nu imbatabilă; la nivel scenic drama se petrece în spațiul cuprins între două registre paralele care evidențiază relațiile dintre personaje, relații proiectate într-o quasi-actualitate, cea a anilor �60 ai secolului trecut. Dimensiunea cosmică a luptei lui Oedipe cu destinul, a relației cu Sfinxul este demitizată
Oedipe-ul enescian în premieră italiană by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11937_a_13262]
-
așa cum nu au imaginat-o George Enescu și libretistul său, Edmond Fleg. Sfinxul - apariție cu alură de femeie fatală purtând o superbă rochie neagră din garderoba de cabaret a anilor �40 - se străduie a-l devora la propriu pe eroul dramei tăvălindu-l într-un acces de furie și de sexualitate; iar aceasta după ce veghease la propriu, dintr-o parte a scenei, din primul moment al dramei; ...de la nașterea eroului la avatarurile aventuroase ale călătoriilor lui Oedipe; sunt entități care se
Oedipe-ul enescian în premieră italiană by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11937_a_13262]
-
de cabaret a anilor �40 - se străduie a-l devora la propriu pe eroul dramei tăvălindu-l într-un acces de furie și de sexualitate; iar aceasta după ce veghease la propriu, dintr-o parte a scenei, din primul moment al dramei; ...de la nașterea eroului la avatarurile aventuroase ale călătoriilor lui Oedipe; sunt entități care se provoacă reciproc. Și totuși, în acest context, chelnerii servesc șampanie - un veritabil cocktail! - la o recepție prilejuită de nașterea lui Oedipe... de asemenea la întronare, moment
Oedipe-ul enescian în premieră italiană by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11937_a_13262]
-
stăpân spre un pat preluat din recuzita de campanie, recuzită din care face parte nu mantia regală, ci un simplu halat de casă menit a masca scenele intime de familie... Scenele abundă de simboluri ce parazitează în destule situații, cursivitatea dramei. Impresionantă se dovedește, însă, a fi fost rezolvarea scenei finale a operei, anume contopirea în lumină a eroului; ...petrecut astfel într-o altă dimensiune spirituală. Programul de sală se constituie într-un volum de consistentă ținută muzicologică; libretul este prezentat
Oedipe-ul enescian în premieră italiană by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11937_a_13262]
-
ciorba - fără gust,/ stelele - mute, întunericul - grobian și agresiv,/ cuvintele - amăgitoare". împrejurare în care "cum să fiu liric, cum să mă strecor prin/ urechile de ac ale acestei vieți murdare/ și să ajung fremătător pe înălțimile clare?" (Semnal de alarmă) Drama cotidiană se arată, totuși, minoră în comparație cu ce descoperă poetul într-un Univers răvășit, unde "cerul se întorsese pe partea cealaltă/ unde cu neagră cerneală/ era scrisă o poveste indescifrabilă./ De tristețe soarele se micșorase/ până nimerise în gura unei furnici
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
cu multă pasiune războiul antiterorist declanșat de George W. Bush după carnajul de la World Trade Center New York, din 11 septembrie 2001. Chipul Americii cu ocazia sărbătorilor de iarnă este desenat cu rafinat cinism de o femeie care știe ce înseamnă drama singurătății: "Sezonul pare interminabil. A început la sfîrșitul lui noiembrie cu Thanksgiving, cu tradiționala masă de familie în jurul fripturii de curcan. Se va încheia după anul nou. Un răstimp dominat de isteria comercială, exacerbată de situația economică precară și de
Portretul unei doamne by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11947_a_13272]
-
intruziunea unor indivizi din afară. Aducerea, într-o primă fază, a lui Cosmin Gușe, apoi ascensiunea viguroasă a lui Victor Ponta sunt elemente ce-au distrus coeziunea de beton armat a partidului. PSD-ul a trăit, la scara propriei ticăloșii, drama din anii '90 a comunismului: în clipa în care a încercat să se reformeze, a făcut implozie. Prea ocupat, probabil, să se autoadmire pe coridoarele Cotroceniului, Iliescu a sesizat prea târziu primejdia: tot visând la partidul-stat, n-a observat oasele
Rebelii de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11944_a_13269]
-
e răsfățat: a început să fie tradus mult și de timpuriu pretutindeni, în zeci de limbi, îi sunt admirate stilul, laconismul, impresionismul, inutilele (parcă, totuși, utilele) detalii, - admiră care ce. A fost așezat sus, la nivelul celor mai mari. în dramele lui Cehov unii observau germenii teatrului absurdului. Un număr mare de generații de slaviști au învățat limba rusă după Cehov. Ce mai? E favoritul tuturor. Scriitorii din generația mea îl salută și ei. Și iată că, nu demult, degustătorii lexicului
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
mult mai interesantă dacă este privită prin obiectivul unei camere de filmat. Există, în orice împrejurare, posibilitatea unei transfigurări estetice sau ludice a realității, o alternativă, un if, care ar putea schimba destinul unui om, așa cum o relevă această dublă dramă a Taniei, într-un posibil film și în realitate: "O vedem pe Tania urcîndu-și gemenii și valizele într-un taxi tras în fața vilei. Șoferul luptă cu bagajele, Tania cu gemenii, care coboară pe altă ușă, nu realizează drama, le arde
Cartea sau filmul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11996_a_13321]
-
această dublă dramă a Taniei, într-un posibil film și în realitate: "O vedem pe Tania urcîndu-și gemenii și valizele într-un taxi tras în fața vilei. Șoferul luptă cu bagajele, Tania cu gemenii, care coboară pe altă ușă, nu realizează drama, le arde de joacă. Dar este filmul unui nebun inspirat. Realitatea e mai prozaică. Tania s-a dus sus să-și termine toaleta. De fiecare dată a trecut peste discordanțele vieții conjugale. Pasiunile lui insolite, în care se aruncă ca
Cartea sau filmul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11996_a_13321]
-
băgate la zdup capete din toate puterile statului. Mai mult, intervențiile se derulează de la portarul sau sora medicală ce iau șpagă 5 lei, până la parlamentarul în care am investit atâta încredere. Cu șpăgari de ordinul milioanelor. Euro! Aici e marea dramă a poporului român. Hoții de încredere te execută, din patru în patru ani, cu zâmbetul pe buze, cu o bătaie pe umăr, convingându-te că doar el te va scoate din nevoie. Pe când realitatea arată că omul sfințește locul, eliminarea
TABLETA DE WEEKEND (100+8): HOŢII DE ÎNCREDERE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382691_a_384020]
-
îl poartă prin viață, îi întrețin amintirea, îl reintroduc în realitate și, în baza lor, revine: „Dar îmi lipsește puterea,/ Credința-i prea slabă în sufletul meu,/ Deși resimt mângâierea/ Divină, ce-n viață simțit-am mereu...” Decomprimarea tumultului interior, drama personală, fac din romanticul vizionar, poetul-adevăr, care se închipuie pe sine într-un joc al tainicelor duble-oglinzi. Se privește, își dorește, se închipuie pe fațeta onirică, apoi revine vertebral, real, pe fațeta vieții, având în față pe cel care știe
DIALOG MUT...& DIALOG SACRU ... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382711_a_384040]
-
puternică senzație de așteptare înfrigurată, de teamă, de anxietate latentă, mai cu seamă că Tudor trăiește departe, în capitală, suferă de o boală incurabilă, nu răspunde la apelurile telefonice ale Corinei. Mecanismele de autopropulsare textuală funcționează din plin, prevestind apropierea dramei. Și, într-adevăr, într-o anume zi, aceste tensiuni îl ocultează pe Eros și îl aduc, brusc, în prim-planul acțiunii, pe Thanatos. Moartea intră, brutal, în orizontul existențial al Corinei: este informată de cineva că Tudor a decedat. Sub
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
frați ce nu se vor în aceeași casă. Și plânge râul, apă românească, pentru că nu se vrea hotar despărțitor de frați, așa cum l-au desenat pe hartă rușii, încă din anul 1812. Că de-atunci și până acum a trăit drama fraților, când uniți, când despărțiți de vitregiile vremilor. Dar în anul de răscruce 1990, Prutul a văzut ocazia Reunirii și de-atunci curge trist și nedumerit că nu știe ce s-a întâmplat cu frații săi rămași tot separați. Ar
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
un drum care pare să poată duce dincolo de lumină, adică dincolo de orice formă, dar și dincolo de orice senzație și de orice noțiune". Simbolismul ieșirii din beznă se regăsește în toate ritualurile de inițiere, ca, de pildă, în mitologiile morții, ale dramei vegetale (sămînța îngropată în pămînt, întunericul din care va răsări o plantă nouă).Nașterea înseamnă venirea în lumină.Lucian Blaga spunea:,,Veacuri de-a rândul ,filozofii au sperat că vor putea odată pătrunde secretele lumii’’.De aceea Lumina mai înseamnă
ESEU de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/382761_a_384090]
-
și recompus din aceeași perspectivă a abisului din vecinătatea normalității: o femeie mediocră îi reproșează bărbatului ratarea, fără să observe în ce măsură ea însăși este cauza ratării. Potopul de cuvinte și de sentimente se confruntă cu disperarea mută și perspectiva asupra dramei se adâncește, în timp ce semnificația ei se înalță. în descrierea victimei, a răului din rău, regizorul nu este doar inventiv, ci și sensibil, omenește, la subiect: îi pasă (he cares), ceea ce e mai mult decât milă, mai puțin decât apelul la
În absența specialiștilor by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16054_a_17379]
-
a montat O scrisoare pierdută (în pauză îmi spunea că asta a și vrut: nimeni să nu poată spune vreodată că aceste două spectacole sunt făcute de același regizor): delicat și subtil în toate imaginile, armonios în adecvarea muzicii la dramă, autoritar în coagularea energiilor interpreților. Poate că toate astea se numesc stil, poate se numesc talent... Să vină în București specialiștii plecați la festivalurile din provincie să explice...
În absența specialiștilor by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16054_a_17379]
-
cei care încă nu s-au afirmat. Atenție însă, o vor face negreșit. Mîine. Motiv pentru care eu, marginalul amsterdamez prin definiție, nu pot să închei acest răspuns decît cu o veselă tristețe." Un pasaj reprezentativ pentru autor și pentru drama pe care o expune în carte. Autorul este un căutător (un aventurier în estul sălbatic) de modele într-o lume fără modele, o lume în care și România și Olanda se regăsesc deopotrivă. Tocmai de aceea "direcția" maioresciană nu poate
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
oricum, "un alt eu însumi", după cum spun - sau, mai bine-zis, spuneau - toți cei îndrăgostiți. Iar Olandezul zburător este tot o legendă care vine dinspre Nord. 4. Dacă mai urcăm încă o treaptă a universului dumasian, constatăm că narcisismul - ca și drama - joacă pe omonimie. Căpitanul Richard, un nume de roman, este apelativul, dar și referentul, a doi gemeni. Într-una dintre campaniile napoleoniene în Germania, Paul Richard a violat-o pe Marguerite, fiica cea mare a pastorului Stiller. Cîțiva ani mai
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
Nu întîmplător, această tragedie se petrece în familia regală. Oricînd și oriunde, la Dumas, prezența geamănului îți fură identitatea, însă, încărcîndu-se cu ea, devine propria-i fantomă. Ludovic nu poate să fie decît "geamănul luminii". E Regele-Soare, ce-și trăiește dramele în fast și strălucire. Sau astfel și le ascunde. Philippe este dioscurul întunericului, menit a fi veșnic prizonier. Confruntarea celor doi a avut loc pe un teren neutru: în castelul de la Vaux al lui Fouquet. În semiîntunericul unui salon. Ceea ce
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
pantofilor mereu desfăcute, rușinînd-o pe soția lui Mary, spre satisfacția cinică a lui Mirel. Tololoi și soția sa Mary locuiau la București, venind doar vara, la părinți, într-o vacanță prelungită. La plecare, Mirel îi însoțește în Capitală, unde află drama conjugală a acestei familii care nu se agrea, mereu lingava Mary avînd un amant și refuzîndu-l categoric pe soț. Întors acasă, Mirel comite două erori capitale. Mai întîi împins de neliniștea erotică, refuzat și de Mary dar, mai ales, de
Proustianul Anton Holban by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16033_a_17358]
-
Tololoi (revenit, intempestiv, și el la părinți), cerîndu-i chiar sfatul. Stăpîn pe destăinuirea necugetată, a doua zi, la masă, Tololoi o comunică, răzbunător și grosolan, întregii familii. Atunci Mirel, și el într-o pornire pedepsitoare, aduce la cunoștință întregii familii drama conjugală a lui Tololoi. Toți rămîn tablou. Dar culmea, cel ce readuce normalitatea e tot Tololoi care, calm și grobian ca totdeauna, îndreaptă mîna, liniștit, spre un castron cu struguri, luînd unul din care începe placid să mănînce. Întreaga dublă
Proustianul Anton Holban by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16033_a_17358]