1,417 matches
-
am fi fost cu toții pierduți.“ Al doilea gest pe care l-au făcut a fost acela de a „lua În stăpînire“ pămîntul acesta În numele regelui Spaniei și de a Înfige drapelul În pămînt. Astăzi, cînd citim despre această ceremonie solemnă, dramatismul și trufia sa măruntă ne stîrnesc milă, căci ce alt sentiment putem avea față de acești cîțiva aventurieri lacomi, care „iau În stăpînire“ pustiul veșnic În numele altui individ slăbănog, aflat la peste șase mii de kilometri depărtare și care n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Reluă călcatul. Ori de cîte ori se oprea, se simțea atît de ticălos și de inutil, de ticălos și de trivial, că își mușca mîinile pînă cînd durerea era o scuză pentru urlete, deși sunetele erau stinse și lipsite de dramatism. Un alt polițist îi aduse prînzul, iar Lanark îl întrebă: Cînd voi putea să-l văd pe magistrat? — Curtea se întrunește mîine dimineață. Ați putea să-mi luați lenjeria și să mi-o atîrnați în altă parte? Polițistul ieși hohotind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
măsură creierului dumitale astro-matematic. Te-aș ruga să calculezi ce probabilitate există ca motoarele navei să se oprească tocmai în acest punct al spațiului. Îți dau câteva ore. Cuvintele acestea avură darul de a scoate și mai mult în relief dramatismul situației. Deși era el însuși expert în matematică, Morton apela acum la cunoștințele unui alt matematician. Astronomul râse, apoi replică pe un ton grav: - N-am nevoie de nici un calcul. Ar trebui să dispunem de un nou sistem de notație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
Oameni și întâmplări din satul meu”, cu mult mai multe și felurite aspecte ce privesc satul de obârșie a autorului, în genul celor relatate de Ion Creangă în „Amintiri din copilărie”. Volumul abundă de mult umor specific regiunii, informații privind dramatismul bucovinean în urma cotropirii Basarabiei și Bucovina de Nord de marii noștri vecini - neprieteni din Răsărit. E în același timp și un amplu studiu psihologic și caracterologic al unor anumiți oameni, mai ales în acele vremuri de cumpănă ce au urmat
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
și să repete manevra, ca să poată și el să se strecoare fără să fie observat. Dar îi fu imposibil, urmăritorii îl ajunseseră deja. Nici nu apucă să iasă bine din mașină, că un glonț îl lovi în picior. Căzu, fără dramatismul pe care îl vezi prin filme, ci mai degrabă ca o păpușă căreia i se rupseseră sforile. Acum primea un semnal nou, de la încheieturi. Sinapsele, care funcționau de obicei cu viteze de nanosecundă, păreau acum să se fi întors în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
masa din bucătărie, în casa mă-sii. Scria pro’abil despre mine. O apucase gelozia când domnul Reilly a început să-mi facă curte. — Așa se-ntâmplă, spuse Santa. O rudă opărită era o figură ștearsă în galeria plină de dramatism a Irenei. Adăugă apoi cu voce veselă și răgușită: Fac o mică petrecere cu tine, cu Angelo și cu nevasta lui, dac-o veni. O, asta-i drăguț din partea ta, da’ nu prea-mi arde de petreceri zilele astea. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
bun de la dînsa; ea ne-a promis «profunzimea maselor», «ansamblul», în sfîrșit orchestra. Și ceea ce scrie d-l Barzun nu e poezie”. Printre principiile noii estetici opuse simbolismului și moștenitorilor săi sînt enumerate „desființarea versului liber“ („ultima rămășiță a simbolismului”), dramatismul (opus lirismului), multiplul (opus unilateralului), poliritmia (opusă monodiei), simultanul (opus succesivului) și forma plastică (opusă versului liniar). În prelungirea lor, singura referire antebelică a lui Vinea la poetica futurismului italian și a lui Marinetti este făcută indirect, printr-un citat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și în paginile Contimporanului („Cocea și pisma dinastică“, nr. 43), făcîndu-i ulterior un portret complex: reorganizator al Partidului Socialist, pamfletar temut („articolele lui Cocea - ritmice, rapide - retorică, lirism, pornografie...”), conducător înnăscut, combativ și independent, omul e „un spectacol de modern dramatism” („N.D. Cocea“, nr. 44). În iulie 1923, revista își încetează apariția. Vinea se refugiază la Facla aceluiași N.D. Cocea, iar Contimporanul reapare abia în aprilie 1924, schimbat la față: pe copertă - „Cap de femeie” de C. Brâncuși; în interior - un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în plămâni. În al lor glob de sticlă, trăiau dependeți unul de celălalt. Grav, o lovitură de tobă ne surprinde: De ce azi? De ce nu ieri, de ce nu mâine? murmură îndârjit, printre dinți, Ion. Se plimbă energic prin salon, lăsând senzația dramatismului, cu mâinile la spate, impunător, oprindu-se uneori să dezaprobe cu gesturi repezite. Ușorul tremur al vocii releva năduful abia stăpânit. Părea, cu hainele negre care-l ascuțeau și mai tare, un om bătrân. Umbra lui, și mai lungă, și
Conacul dintre ploi. In: ANTOLOGIE:poezie by Cătălina-Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_686]
-
acțiunii noastre, în „tragicitatea substanțială” cauzată de căutarea unui sens pe care nu reușim să-l găsim decât în misterul și necesitatea de a ni-l da cu orice preț. Conceptul de valoare morală apare tocmai în această clipă de dramatism. Actul pe care îl săvârșește omul este momentul particular în care persoana se revelează și doar acțiunea care presupune ca agent persoana are o semnificație morală. Se înțelege că binele și răul se manifestă doar prin acte și prin ele
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
acțiunii noastre, în „tragicitatea substanțială”, cauzată de un sens pe care nu reușim să-l găsim decât în cadrul misterului și în necesitatea de a ni-l oferi cu orice preț. Conceptul de valoare morală izvorăște tocmai în această atmosferă de dramatism. Capacitatea persoanei de a face experiența propriei interiorități, dar și a exteriorității sale, se deschide ulterior spre experiența morală. La aceasta se referă, în mod special, documentul conciliar Gaudium et spes nr. 46. 2.3 De la experiența umană, la experiența
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
contururi? Grotescul neagă în mod esențial clasicul, precum neagă orice idee de stil, de armonie sau de perfecție. Că el ascunde de cele mai multe ori tragedii intime care nu se exprimă direct, aceasta este evident pentru cine înțelege formele multiple ale dramatismului interior. Cine și-a văzut figura în ipostaza grotescă nu se va putea uita niciodată, fiindcă se va teme totdeauna de el însuși. Disperarea este urmată de o neliniște extrem de chinuitoare. Și ce face acest grotesc altceva decât să actualizeze
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
acestei confuzii absolute face din orice filozof un poet, dar nu toți filozofii o pot atinge și o pot trăi cu o intensitate durabilă. Căci dacă ar atinge-o, n-ar mai putea filozofa abstract și rigid. Este plin de dramatism procesul acesta prin care un filozof devine poet. - Din lumea definitivă a formelor și a problemelor abstracte, care într-un vârtej al simțirii, în confuzia tuturor elementelor sufletești, se împletesc în alcătuiri ciudate și haotice. Cum să mai poți face
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
imposibilitate organică de a se bucura? Bucuria va fi o stare paradiziacă, dar ea nu poate fi câștigată decât printr-o evoluție firească, printr-un proces natural. S-ar putea foarte bine ca la un moment dat să sfârșim cu dramatismul momentelor agonice și să intrăm într-o regiune de seninătate paradiziacă și de bucurie calmă. Oare pentru mine porțile paradisului să fie închise pentru totdeauna? Până acum n-am putut găsi cheia fericirii, pentru a le deschide. Și cum nu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
în care viața se realizează în forme de o puritate și de o limpezire greu de imaginat pentru acela ce trăiește prins în contradicții dureroase și în avânturi haotice. A fi prins în lupte interioare, a te consuma într-un dramatism intim și a trăi destinul tău sub semnul iremediabilului este a viețui în regiuni în care orice limpezire sau puritate devin iluzorii. Aceia în care viața se desfășoară într-o creștere fără obstacol, care trăiesc într-un ritm lipsit de
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
intim și a trăi destinul tău sub semnul iremediabilului este a viețui în regiuni în care orice limpezire sau puritate devin iluzorii. Aceia în care viața se desfășoară într-o creștere fără obstacol, care trăiesc într-un ritm lipsit de dramatism, ating o stare de mulțumire și încîntare, unde aspectele lumii sânt pline de farmec și de lumină. Și nu este entuziasmul o astfel de stare ce îmbracă aspectele lumii într-o strălucire plină de seducții și de bucurii? A descrie
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
de orice dualism. Și orice dualism este o otravă. De obicei, viața nu se menține fecundă și productivă decât prin tensiuni și antinomii, care reprezintă un principiu de luptă și de încordare agonică. Entuziasmul depășește acest principiu, realizând viața fără dramatism, exprimând un elan fără tragism și iubind fără sexualitate. Lumină Și Întuneric Cât de nule sânt toate interpretările filozofice și istorice ale religiilor, nimic n-o poate ilustra mai bine decât absoluta neânțelegere a semnificației dualismului luminii și a întunericului
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
moarte, precum nu cunoaște avântul și riscul, eroismul barbar, grotesc sau sublim. Sufletul lui nu vibrează, este rece și înghețat. De aceea vorbește în maxime și dă sfaturi. Alura lui de transcendență și superioritate îl face incapabil de tragedii, de dramatism infinit sau de exaltare eroică. Înțeleptul nu trăiește nimic și nu simte nimic, nu dorește și nu așteaptă nimic. Stabilind toate conținuturile vieții într-o echivalență, el trage toate consecințele acestei anulări. Cât de complexă îmi pare însă o existență
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
dreptul la un salt absolut în nemărginire, că putem participa la anarhia universală, la tensiunile acestui vârtej. Să străbatem, prinși în evoluția lui, până la epuizare, toate nebuniile acestei mișcări neîncetate, să ne consumăm într-o avântare de cel mai înalt dramatism, gîndindu-ne mai puțin la moarte cât la infinita noastră nebunie, să realizăm la paroxism un vis de barbarie cosmică și de exaltare nemărginită, să plutim prin spațiu fără alt scop decât al acestui dinamism absolut. Și căderea noastră din mrejele
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
nemărginită, să plutim prin spațiu fără alt scop decât al acestui dinamism absolut. Și căderea noastră din mrejele acestui vârtej să nu semene cu o stingere treptată, ci să continuăm în această agonizare cu haosul vârtejul inițial. Întreg patosul și dramatismul infinitului să ne mai cuprindă o dată în singurătatea morții, pentru ca trecerea în neant să semene unei iluminări, ce amplifică și mai mult misterul sau nonsensul acestei lumi. Există în complexitatea uluitoare a infinitului, ca un element constitutiv, negația categorică a
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
la sensul lor mai adânc, la antinomia ideologică și istorică a mesianismului, dar la identitatea substanțială a rădăcinilor lor. Două popoare mesianice nu pot trăi în pace. Neservind același sens în lume, dar luptând cu o intensitate și cu un dramatism egal pentru ideea (în fond pentru destinul) lor, conflictul se agravează cu cât acea "idee" este mai matură în substanța acelui popor. De la profeții evrei până la Dostoievski (ultimul mare vizionar mesianic), știm că fiecare neam ce-și deschide cale în
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
sânt și cei mai îndepărtați. Majoritatea nemților sânt de acord că Mathias Grünewald reprezintă o viziune specific germană a lumii, mai mult decât Dürer și mai mult decât Holbein, la care predominarea linearului a împiedicat realizarea unei viziuni de un dramatism infinit, ce o întîlnim totdeauna la Grünewald. Dintre toți artiștii Germaniei, acesta este cel mai greu de înțeles. Pentru latini, el e de-a dreptul ininteligibil. Arta italiană ne-a obișnuit cu paradoxalul suferinței frumoase. În toată arta italiană, durerea
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
o parte, și libertate - spirit, de altă parte. Cum devenirea are o ritmică specifică și un întreg sistem de alternanțe, a căror stabilire nu elimină niciodată un coeficient de probabilitate, rezultat din substructura irațională a istoriei, celelalte perioade, unilaterale până la dramatism, nu pot menține un echilibru între valori antinomice. Acestea sau se războiesc atunci într-un conflict continuu, sau pendulează și se substituie. Punctul culminant al unei mari culturi îl văd în extazul forței sale. După aceasta poate începe decadența; ea
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
această primă formă, din a ne fixa în spectatori comozi ai inerției noastre, din a ne fi gustat ironic agonia. Românul își zeflemisește propria lui condiție și se risipește într-o autoironie facilă și sterilă. M-a revoltat totdeuna absența dramatismului în trăirea destinului nostru, m-a durut această indiferență spectaculară, acest perspectivism exterior. Dacă toți împreună am fi suferit intens de dezastrul nostru, dacă am fi deznădăjduit organic de neînsemnătatea noastră în lume, cine știe dacă, prin acele mari conversiuni
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ce n-am trăit, tot ce n-am consumat. Românul n-are de răzbunat decât somnolența lui seculară. Individual, n-a refuzat aproape nimic și de aceea este clar cu sine însuși, sincer cu nimicul său. Dorințele neîmplinite sânt sursa dramatismului interior. Sîntem, numai prin ceea ce am acumulat netrăind. Să ne fie neistoria izvorul nostru de viață? Fi-vom capabili să creăm prin ce n-am făcut? Tot ce s-a creat până acum în România poartă stigmatul fragmentarului. Afară de Eminescu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]