4,691 matches
-
de strânsă dependență, încât calitățile și lipsurile cunosc o strictă determinare paralelă? Spectacolul piesei «Zorile Parisului» de Tudor Șoimaru stârnește asemenea întrebări și îndeamnă a li se da un răspuns afirmativ". Doinaș sancționează spectacolul pe baza câtorva argumente realist-socialiste. Greșeala dramaturgului constă în a nu fi evidențiat însemnătatea istorică a Comunei din Paris, rolul ei de „prima formă politică, istoricește vorbind, a dictaturii proletariatului, realizată în condițiile luptei împotriva burgheziei franceze, care pactizase cu inamicul". Cronicarul dezaprobă rostirea neangajată a tiradelor
Ștefan Aug. Doinaș și Ștefan Popa. Două semnături, același autor by George Neagoe () [Corola-journal/Journalistic/5986_a_7311]
-
a nu fi evidențiat însemnătatea istorică a Comunei din Paris, rolul ei de „prima formă politică, istoricește vorbind, a dictaturii proletariatului, realizată în condițiile luptei împotriva burgheziei franceze, care pactizase cu inamicul". Cronicarul dezaprobă rostirea neangajată a tiradelor, îi impută dramaturgului că revolta parizienilor nu se desfășoară pe baricade și în bătaia puștii: „Solidaritatea cetățenească dintre muncitorii și artiștii Comunei s-a exprimat în jurul unor mese, într-o grădină de vară". E riscant să credem că poetul și-a luat în
Ștefan Aug. Doinaș și Ștefan Popa. Două semnături, același autor by George Neagoe () [Corola-journal/Journalistic/5986_a_7311]
-
86-89) - are ca temă Mult zgomot pentru nimic (Teatrul Tineretului, regia N. Massim). Următoarea - Un spectacol cu... melancolie (p. 89-90) - discută despre Cum vă place (Teatrul Municipal, regia W. Siegfried). Cronicarul e indignat că ambii regizori n-au priceput strategiile dramaturgului englez. Finalul cronicii consacrate piesei Cum vă place mi se pare cel mai reușit verdict dat de Doinaș: „Dar la nivelul artistic realizat pe scena Teatrului Municipal, considerăm că întrebarea conținută de titlul comediei, pe care Rosalinda (tocmai Rosalinda!) o
Ștefan Aug. Doinaș și Ștefan Popa. Două semnături, același autor by George Neagoe () [Corola-journal/Journalistic/5986_a_7311]
-
de artă, nu intențiile, ci realizările contează.// Dar de ce solidaritatea bătrânilor împotriva tinerilor, ca și când ar exista, în teatrul românesc, două tabere?". La final, Doinaș îl atenționează pe regizor că a ignorat problema recurentă a teatrului românesc: reprezentațiile neconforme cu intențiile dramaturgilor. În prima lună a lui 1957, îl întâlnim pe cerchist la „Însemnări" (O alternativă, p. 94), răspunzând observațiilor primite de mensual din partea unui anonim (Lector, Negru pe alb, în „România liberă", anul XIV, nr. 3786, duminică 9 decembrie 1957, p.
Ștefan Aug. Doinaș și Ștefan Popa. Două semnături, același autor by George Neagoe () [Corola-journal/Journalistic/5986_a_7311]
-
-lea” - pentru a marca așa cum se cuvine cea de-a 80-a aniversare a scriitorului. Cu acest prilej Ministrul Culturii, Bogdan Zdrojewski, i-a decernat medalia de aur Gloria Artis, distincție acordată celor mai de seamă creatori. Am convingerea că dramaturgul și scriitorul polonez, intrat în circuitul literar universal, o merita din plin. Cum Stan Velea s-a aplecat cu acribie ani de-a rândul asupra creației artistului, voi evoca numai faptul că Mrożek a intrat în conștiința mea ca un
Polonia: Mrożek la 80 de ani by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/5938_a_7263]
-
a pus-o în scenă anul trecut, la Teatrul „Nottara”, după scenariul filmului „Festen” al danezilor Thomas Vinterberg și Mogens Rukov. Nu. Această „Aniversarea” este scrisă de neerlandezul Jeroen van den Berg, un tip de patruzeci și cinci de ani, dramaturg, regizor și profesor de regie la Academia de teatru din Amsterdam. Cred că traducătoarea Liliana Alexandrescu putea opta ușor pentru alt titlu. Măcar pentru spectacol. Mai ales că piesa se numește „Blowing”... Așa, există, ab initio, o confuzie pe care
Existențe trucate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5715_a_7040]
-
care-și are ca reflex introspecția personajului. Un alb și un negru devin la nivelul discursului „alb” și „negru”, viață și moarte, lumină și întuneric etc., însă printr-o inversiune semnificativă. Evit ceea ce ține de corectitudinea politică, așa cum face și dramaturgul; rolurile trangresează culorile și prejudecățile și tocmai acest fapt revendică un joc mult mai complicat de poziționare simbolică. „Profesorul” (Tommy Lee Jones) a fost salvat de la o tentativă de sinucidere de către celălalt, îi putem spune oricum - Profesorul i se adresează
Negru pe alb by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5730_a_7055]
-
sunt justificate de situația lui de evadat dintr-o tiranie, așa că respira abia acum aerul cel mai pur al libertății. Înainte de a mi se semnala ca scriitor prin meritele sale artistice de critic și istoriograf, de prozator sau măcar de dramaturg, G. Călinescu a fost pentru mine o decepție în aceeași măsură ca și Camil Petrescu, care mă consternase însă dintr-o singură lovitură prin piesa de teatru Bălcescu, capul de serie al unui șir de erori din care nu-și
Revenind la vechi cuvinte noi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5736_a_7061]
-
nominalizate primele două titluri, Opere I (Sonete și Furtuna) și Opere II (Hamlet), în traducerea lui Volceanov și a Violetei Popa, Ana Chirițoiu a spus că este o ediție filologică realizată cu o acribie impresionantă, aducînd ca argumente transpunerea operei dramaturgului într-un limbaj contemporan și existența unui paratext solid, și el adus la zi cu cele mai recente studii în domeniu. Așa cum a sintetizat Nicolae Manolescu în cuvîntul de deschidere a evenimentului și cum a reluat și în cel de
Premiul Cartea Anului - ediția a noua () [Corola-journal/Journalistic/5908_a_7233]
-
--- Tennessee Williams (1911-1983) este unul dintre cei mai străluciți dramaturgi americani; personalitate puternică, dar autodistructivă, Williams a fost alcoolic, dependent de amfetamine și de barbiturice, dar în același timp decorat de către președintele Jimmy Carter în 1980; orientarea sa sexuală a fost făcută publică de revista „Time” în anii ‘50. Scriitor
Tennessee Williams - Trandafirul tatuat () [Corola-journal/Journalistic/5924_a_7249]
-
rolul esențial pe care îl joacă în universul ficțiunii literare. Matei Vișniec, lăsînd la o parte teoria, și-a povestit cîteva din întîmplările care au stat la originea unora din piesele sale de teatru. Ideea pe care a subliniat-o dramaturgul a fost aceea că deseori o piesă se ivește dintr-un fleac, dintr-o întîmplare aparent insignifiantă sau dintr-o frază anodină, care au darul de a declanșa în imaginație o fulgurație grație căreia creatorul are dintr-o dată, in nuce
Festivalul pe scurt by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/6242_a_7567]
-
se naște viitoarea piesă. Dar condiția ca un eveniment mărunt să fie fecund este să întîlnească o sensibilitate care, înzestrată cu spirit de observație, să reacționeze emotiv la întîmplarea trăită. Acolo unde intriga piesei nu se sprijină pe o emoție, dramaturgul nu va reuși să transmită nimic publicului de teatru. Seara, la Complexul „Ambasador", din Neptun au recitat poezie: Alev Adil, Sujata Bhatt, Romulus Bucur, Cvetka Bevc, Nicolae Prelipceanu, Anahit Hayrapetyan, Tomás Mac Siomoin, Simona Constantinovici, Milovan Marcetic, Emilian Galaicu-Păun, Gabriel
Festivalul pe scurt by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/6242_a_7567]
-
o monarhie ereditară puternică, de vechime seculară, posesoare a unor tradiții bine sedimentate. Sensul demonstrativ rămîne evident: în mintea autorului, Valahia nu era cu nimic inferioară marilor monarhii apusene din perioada medievală. Iar cînd dă indicații concrete în legătură cu decorul piesei, dramaturgul sugerează somptuozitatea, strălucirea palațiană, ambianța princiară: „Actul al Il-lea: În fund, pe o prispă largă cu parapet de piatră sculptată străveziu, ușă mare. La dreapta, tot în fund, un larg pridvor boltit și susținut de coloane sculptate. În scenă
Franțuzul, naționalist valah by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6061_a_7386]
-
convingere în fața străinătății. (cf. AMAE, fond 71, Polonia, 19201944, vol. 9, f. 48). Pus în pagină, textul se prezintă, în limba română, după cum urmează: LUCIAN BLAGA - Fotografia - cu următorul comentariu: Eminent scriitor român, autorul excelentei disertații: „Filosofia stilului", poet și dramaturg. Poezia românească de azi experimentează în aceleași forme poetice în care experimentează și străinătatea. De câțiva ani suntem martorii transformării totale a vechilor metode. Neîndoielnic, cei care au rămas la modalitățile și manierele vechi consideră orice înnoire drept un salt
Lucian Blaga despre lirica interbelică românească by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/6172_a_7497]
-
luciditatea intervin, însă, atunci cînd discuția se mută în planul artistic, estetic. Aici se intalează interesul pentru calitate, pentru ceea ce este valoros, diferit, în spiritul unei personalități ca aceea a lui Eugène Ionesco. Sînt mulți cei care montează piesele acestui dramaturg, dar puțini sînt cei care descoperă cu adevărat subtilitatea, filosofia textelor, mecanismul prin care Ionesco observă lumea și pe sine însuși. Puțini îl intuiesc cu adevărat, puțini desfac cuvîntul și universurile, drumul lui Ionesco către cunoașterea de sine, către ceea ce
Tristeți și caniculă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6187_a_7512]
-
de viață ai autorului, el rămîne în general neglijabil. In Irinel, dramatizarea nuvelei cu același titlu, personajele discută pompos ori de o manieră fals-familiară; în A doua conștiință, încerdnd să prezinte înfruntări de tip intelectual între indivizi aparținînd înaltei societăți, dramaturgul eșuează; unicul registru verbal potrivit lui Delavrancea era cel popular; rătăcit pe teritorii lingvistice străine, scriitorul nu se mai află în largul lui. De aceea, doar comedia tragică Hagi-Tudose își păstrează pînă astăzi oarecare interes: înaintarea spre nebunie a acestui Harpagon
Complexele avocatului de succes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6211_a_7536]
-
replicile vii și suculente denotă o artă a dialogului stăpînită aici la perfecție. Zona suburbană a Bucureștiului trăiește prin figuri memorabile ce poartă pecetea lui Alecsandri ori Caragiale. Atmosfera specifică piesei Hagi-Tudose se concentrează în indicațiile de decor pe care dramaturgul le compune cu grijă la începutul actului I, la ridicarea cortinei, înainte de a se fi rostit prima replică. „La dreapta, biserica Sfînta Troiță cu patru stîlpi de peatră la intrare. Ziduri groase o înconjură. Mai în fund de biserică trei
Complexele avocatului de succes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6211_a_7536]
-
gustului publicului (al celui mai puțin educat public), și, în final, la conformiștii literari ai zilelor noastre, care au preluat ideea de la primii: „Din păcate, și acum vin la oful acestui articol, ideea a fost preluată din volé de anumiți dramaturgi, dar și de romancieri, și dă-i cu sexul lui și cu sexul ei în gura amândurora, doar-doar le-o plăcea cumpărătorilor. Numai că piața asta e mică și speranțele de a o lărgi sunt slăbuțe. Așa că eforturile scriitorilor chitiți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6145_a_7470]
-
război, nu numai în film, unde e evident, cel puțin pentru mine, ci și în proză, teatru, ba chiar, să citești și să nu crezi, în poezie. Iar piața, câtă e, se pamează de fiecare asemenea apariție de poet, prozator, dramaturg pentru a-l uita repede-repede, pentru că apare altul și altul și altul. Nu mai e nevoie să dai foc Bibliotecii de la Alexandria ca să-ți faci loc, pur și simplu cărțile sunt uitate după un model de amnezie colectivă, foarte igienică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6145_a_7470]
-
căruia, aflu, a și contribuit substanțial. Nu aduc vorba de ele întâmplător, ci pentru a mai pune în valoare un merit, poate chiar principalul, al Cronicii ideilor tulburătoare: acela de a depune mărturie în numele omului Matei Vișniec, nu al poetului, dramaturgului sau prozatorului omonim. Ultimul interviu din carte (publicat de altfel în România literari, nr. 37/2007), realizat de Dora Pavel, conține povestea seriei parcă nesfârșite de locuințe bucureștene prin care, în deceniul al nouălea, a trecut Matei Vișniec. Dar mai
O viață de om by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6147_a_7472]
-
Marina Constantinescu Un text al dramaturgului Tankred Dorst, scris în 1994, vorbește suprarealist despre însingurare. Retragerea din lume, din viața soaalăîn propria carapace personalizată, înseamnă un univers populat cu tot, dar cu tot ce te poate defini, cu tot ce te preocupă, cu acele obiecte care
Voluptatea detaliului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6263_a_7588]
-
Ioana Ieronim Dramaturg, scenarist, eseist de vârf al fostei Iugoslavii și Macedoniei natale, autor de platformă internațională. Predominantă în dramaturgia sa e farsa tragică. Membru al PEN Club International, al Parlamentului Cultural European, al Academiei Republicii Macedonia, al Consiliului European pentru Relații Internaționale
Goran Stefanovski - Cearta dintre mine și Kafka by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Journalistic/4866_a_6191]
-
care l-au determinat să ia hotărârea exilului berlinez, biografii marelui scriitor au formulat câteva ipoteze. În anii proletcultismului, istoricii literari dogmatici nu vedeau decât o singură cauză a părăsirii țării și anume persecuțiile la care ar fi fost supus dramaturgul de către „oficialitatea culturală burghezomoș ierească”1. Îndepărtarea din slujba de la Regie, procesul Caion, refuzul de a i se acorda Premiul Academiei ar fi fost măsuri represive comandate de protipendadă, de liderul liberal Dimitrie Sturdza, împotriva celui care îi satirizase necruțător
Caragiale între Thalia și Euterpe by Vasile Lungu () [Corola-journal/Journalistic/4820_a_6145]
-
avertizează însă pe artist: „Ia seama bine, gnomule. Ia seama bine la tonul precis, la înțelesul adânc, la ritmul susținut al preludiului titanului și improvizează-ți în consecință melodia clară”5. Plecând și de la credința că ritmul este esența stilului, dramaturgul ajunge la o originală definiție a acestuia: „Acea dibăcie de a-ți strecura cu o potrivită mișcare, în mersul preludiului etern, potrivita ta invenție melodică de câteva tacte, acea virtuozitate este ceea ce numim stilul”6. Observăm că în susținerea ideilor
Caragiale între Thalia și Euterpe by Vasile Lungu () [Corola-journal/Journalistic/4820_a_6145]
-
un anume amator de lângă mine să fredoneze pe motivul favorit Connaistu l’ouverture ou fleurit l’oranger, într-adevăr mirosea a portocală uvetura!”12 Al doilea concert Peters cuprindea piese muzicale a căror succesiune corespundea unei ierarhii valorice în gusturile dramaturgului și sentimentele acestuia, cu un crescendo care culminează cu entuziasmul la auzirea Simfoniei a II-a a geniului de la Salzburg. „Dar s-au stins aurorile nordice ale lui Smetana și lampioanele veneziene ale lui Paganini, si fântânile luminoase ale lui
Caragiale între Thalia și Euterpe by Vasile Lungu () [Corola-journal/Journalistic/4820_a_6145]