1,121 matches
-
am spurcat?" " Prin faptul că ați zis: "Masa Domnului este de disprețuit!" 8. Cînd aduceți ca jertfă o vită oarbă, nu este rău lucrul acesta? Cînd aduceți una șchioapă sau beteagă, nu este rău lucrul acesta oare? Ia adu-o dregătorului tău! Te va primi el bine pentru ea, va ține el seama de ea? zice Domnul oștirilor. 9. Și acum, vă rog, rugați-vă lui Dumnezeu să aibă milă de noi. Vă va primi El cu bunăvoință, cînd mîinile voastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85113_a_85900]
-
Omul din Istanbul îi scria că sultanul se agăța de cele două principate acum mai mult decât oricând. Ajunsese să vadă în țările Române nu numai „proprietatea lui moștenită”, dar și prima linie de apărare a Imperiului Otoman în Europa. Dregătorii turci vorbeau deschis despre aceste lucruri și avansau ideea că o cedare a Moldovei și a țării Românești ar echivala cu începutul sfârșitului pentru imperiul sultanului. Omul de la han îl înștiința că generalul Kutuzov solicitase deja ruperea armistițiului și emiterea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
sprijin și orice mijloc de trai, orice izvor de pîine, și orice izvor de apă, 2. pe viteaz și pe omul de război, pe judecător și pe prooroc, pe ghicitor și pe bătrîn, 3. pe căpetenia peste cincizeci și pe dregător, pe sfetnic, pe meșteșugarul ales și pe vrăjitorul iscusit. 4. "Le voi da băieți drept căpetenii, zice Domnul, și niște copii vor stăpîni peste ei." 5. Oamenii se vor asupri unii pe alții, unul va apăsa pe celălalt, fiecare pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
Căci nici poporul nu se întoarce la Cel ce-l lovește, și nu caută pe Domnul oștirilor. 14. De aceea, Domnul va smulge din Israel capul și coada, ramura de finic și trestia, într-o singură zi. 15. (Bătrînul și dregătorul sunt capul, și proorocul, care învață pe oameni minciuni, este coada.) 16. Cei ce povățuiesc pe poporul acesta îl duc în rătăcire, și cei ce se lasă povățuiți de ei sunt pierduți. 17. De aceea, nici Domnul n-ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
muri!" 14. Domnul oștirilor mi-a descoperit, și mi-a zis: "Nu, nelegiuirea aceasta nu vi se va ierta pînă nu veți muri", zice Domnul, Dumnezeul oștirilor. 15. Așa vorbește Domnul, Dumnezeul oștirilor: "Du-te la curteanul acela, la Șebna, dregătorul casei împărătești, și zi-i: 16. "Ce ai tu aici la tine, și pe cine ai aici, de-ți sapi aici un mormînt?" El își sapă un mormînt sus pe înălțime, își scobește o locuință în stîncă! 17. Iată, Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
din nou putere mădularelor tale; vei fi ca o grădină bine udată, ca un izvor ale cărui ape nu seacă. 12. Ai tăi vor zidi iarăși pe dărîmăturile de mai înainte, vei ridica din nou temeliile străbune, vei fi numit "Dregător de spărturi", "Cel ce drege drumurile, și face țara cu putință de locuit." 13. Dacă îți vei opri piciorul în ziua Sabatului, ca să nu-ți faci gusturile tale în ziua Mea cea sfîntă, dacă Sabatul va fi desfătarea ta, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
Lazăr Șăineanu în 1900, referindu-se de fapt la opiomanie -, era răspândită în Turcia prin toate clasele societății.” Șăineanu adaugă, ca în treacăt : „ea [= opiomania] nu era ignorată nici la noi” (161, p. 10). Prin desele sejururi la Constantinopol ale dregătorilor români și prin importul de domnitori fanarioți, obiceiul ingerării opiumului și a teriacei a pătruns și la curțile domnești și boierești din Țările Române. În perioada fanariotă, prin intermediul spițeriilor, cârciumi- lor și hanurilor, al băcăniilor cu „coloniale” ținute de greci
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
îmbălsămit. Sau Dar frumoasa esilată Fuma dintr’o narghilea Și gurița-i purpurată C’un parfum de flori ce-nbată Fumu-n aer răspândea (263, pp. 9, 90). După modelul haremului turcesc (234), opiofilia a pătruns și în budoarul nevestelor de mari dregători din spațiul românesc. La 24 februarie 1813, de exemplu, Maria - soția domnitorului 509Narcotice și halucinogene în spațiul carpato-dunărean Moldovei Scarlat Callimachi (1812-1819) - scria unui spițer urmă- toarele : „Saor Lochmane, trimite-mi trei dram[uri] spirt de afion, că-ți voi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
stinghereală manifestată de un diplomat danez, Clausewitz, care în 1824, trecând prin București spre Istanbul, i-a făcut o vizită de curtoazie domnitorului Grigore al IV-lea Ghica. Domnitorul stătea „așezat pe sofa cu picioarele încrucișate”, fiind înconjurat de boierii dregători și de nevestele lor. „Vodă Ghica primi pe străini cu multă amabilitate, îi pofti pe italienește să șadă și dădu ordine să li se aducă dulcețuri, cafele și lulele [= ciubuce]. Danezului îi pare cam ciudat să fumeze în fața unui principe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ce gândește Velasco dacă vă aduceți aminte cât de plin de sine s-a purtat după ce i-a creștinat pe negustori chiar aici în Mexico. Spania e țara lui de baștină. Dacă îi va creștina pe solii japonezi în fața regelui, dregătorilor de rang înalt și preoților creștini din capitala țării sale natale, atunci va câștiga mult mai mult respect. Ăsta este țelul său. — Atunci, poate ar fi mai bine să nu mușcăm momeala și să nu ne ducem în Spania. Nishi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
comunității omenești. În vechiul drept penal românesc<footnote Dobrinoiu, V. (1995), Corupția în dreptul penal român, Editura Atlas Lex, București, p. 92 și urm. footnote>, corupția apare incriminată destul de târziu - în perioada domniilor fanariote - dar și atunci imperfect. După cum se știe, dregătorii Principatelor Române erau totodată judecători, iar veniturile lor se acumulau atât din impozitele și dijmele strânse sau din alte foloase culese în legătură cu atribuțiile pe care le aveau în administrarea țării, cât și din amenzile pe care le pronunțau în calitate de judecători
Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
dăduse lui Iane, banul Craiovei, satul Băilești, „ca să fie milă și cinste și căutare și să-i scoată lui dregătorie de la Ștefan Voievod”<footnote Ibidem, pp. 386 387. footnote>. După cum se constată, în aceste cazuri este vorba de daruri făcute dregătorilor, atât în calitatea lor de înalți funcționari, cât și în calitatea lor de judecători. În Pravila lui Matei Basarab din 1632, „Canoanele ce în aparență privesc doar biserica - scria Petre Ionescu Muscel - sunt în bună legătură și cu justiția penală
Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
anume spre a scînteia cît mai tare. S-au servit băuturi În pahare și ele la fel de scăpărătoare. Domnul Bailey a apărut În frac, făcînd semn că dorește să fie ascultat. Și-a salutat pe rînd invitații, neuitîndu-i pe cei doi dregători de pendule, poftiți și ei ca martori a ceea ce avea dumnealui să spună. Și-a amintit apoi de părinții părinților lui alungați din Irlanda de foametea de la mijlocul seco lului al XIX-lea, a lăudat cum s-a priceput Întinderea
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de Elsa, care, departe de a fi un înger de femeie, cum pare, se dovedește a fi un vampir modern (cu fustă), de profesie biolog, membră a unei organizații secrete (și criminale). Această organizație, condusă de nimeni altcineva decât de Dregătorul de Lumină (brrr!) are drept scop punerea la punct și aplicarea unei noi tehnici de clonare, care să aducă nemurirea deținătorilor ei. Un rol-surpriză joacă și inginerul silvic care nu întâmplător se numește Ion Lup, fiind (ca și alți daci-romani
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
dimineață, Însă, În apropierea palatului sosise un personaj nou. Era un cerșetor. Fața Îi era ascunsă de glugă, straiele sărăcăcioase și Îndelung peticite. Întindea, din când În când, o mână zbârcită și tremurândă, dar primea rareori câte un bănuț. Marii dregători care treceau prin fața palatului Îl priveau cu dispreț, patrulele Îl hăituiau cu picioare În dos. Cerșetorul cădea În noroiul străzii, dar reușea să se târască Într-un loc mai ferit. În acea dimineață, ciudatul personaj se Întorcea pentru a patra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
oară după ce fusese alungat. Se așeza În același loc, nu privea pe nimeni și aștepta. Alexandru Încercă să-i distingă trăsăturile, dar nu reuși. Brusc, flacăra narghilelei se aprinse. Pictorul scoase discret o foaie nouă și contură rapid chipul unui dregător cu trăsături arabe, Îmbrăcat În alb. Era un om În vârstă, slab, cu nasul coroiat și cu priviri care sugerau că nu se supune aproape nimănui. Portretul lui sugera siguranță, dar și un soi de răutate adâncă, pe care Alexandru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
insectă. Cerșetorul se apropie de el, cu spinarea Încovoiată. Arabul se clătină, cuprins de o amețeală ciudată, și căută un sprijin În jur. Găsi brațul cerșetorului, care, spre mirarea lui Alexandru, se dovedi suficient de puternic ca să susțină greutatea Înaltului dregător. Dispărură amândoi pe prima străduță ce pornea spre podul Galata. Pictorul rămase uluit, Încercând să Înțeleagă ceva din acea stranie Întâmplare. Dar, brusc, flacăra naghilelei sclipi la taverna din colț. Cu toate acestea, nimeni nu intra și nimeni nu ieșea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
primele semne de lumină. -V-am chemat, spuse voievodul, fiindcă avem un eveniment care se Înscrie În categoria catastrofelor și, dacă vom hotârâ cu toții că urmările sale sunt cu adevărat devastatoare, va trebui să luăm măsuri urgente de apărare a țării. Dregătorii plecară capetele, așteptând continuarea. Aflaseră deja ce se Întâmplase, dar totul se vedea altfel din perspectiva domnitorului. Observaseră prezența Erinei, iar asta Îi tulbura și mai mult. - Ieri, În jurul prânzului, căpitanul Oană a căzut răpus de săgeți. A fost o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
niciodată. Stătuse Închis În odăile sale vreme de trei săptămâni, nu mâncase aproape nimic, iar medicii fuseseră convinși că sufletul luminăției sale e atât de greu Încercat Încât nici un leac n-ar mai putea ajuta. Istanbulul Își pierduse strălucirea. Înalții dregători nu mai Îndrăzneau să se arate stăpânului lumii. Sosirea rămășițelor armatei Învinse În Moldova fusese privită cu spaimă. Toată lumea se aștepta ca războinicii și, mai ales, comandanții, În frunte cu Soliman, să fie căsăpiți de gărzile sultanului. Era aproape un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
noastre spun că sultanul se pregătește să părăsească tabăra și că peste cincizeci de mii de ieniceri și spahii Îl vor Însoți! Voievodul privi scurt spre spătarul Costea, proaspăt Înălțat În rang după moartea spătarului Mihail. Se iveau boieri și dregători noi după masacrul de la Valea Albă. Oameni tineri, care Îi prețuiau pe cei care se jertfiseră și care, la rândul lor, credeau În victorie. Stolnicul Petru, comisul Groza, căpitanul Gherman, Dragoș, pârcălab de Roman. Și alții. Îi scosese În primele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de drumuri în creația poetică românească. De precizat că Ienăchiță Văcărescu a fost și un istoric și filolog apreciat. Un alt înaintaș al acestei celebre familii, cel din care aveau să se tragă celelalte vlăstare, a fost Enache Văcărescu, mare dregător în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. De altfel, acest Văcărescu a fost și el decapitat, la Constantinopol, împreună cu domnul și feciorii acestuia, tocmai pentru că ei își iubeau până la sacrificiu patria și poporul și nu voiau să renunțe la credința creștină în
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92342]
-
atenție! 1500 de kilometri! Asta, ca să nu dăm în atâtea gropi de la Borș și până la Vorona... Uraa! Uraa! și de trei ori trăiască! Dragele lui tata! Fetele lui tata! * * * Prealuminate Împărate! Să știi c-așa nu se mai poate!... Că dregătorii Înălțimii Tale ne fură și ne bat și ne blochează accesul la Palat! Ne spun minciuni și ne despoaie de bunuri, de pensii dobândite și salarii!! Întornă-te cu fața către noi, că prea suntem împovărați de biruri, de necazuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Cotoșman: Și stați des cu vițelul ăla pe cap? Împăratul: Nu, am noroc că nu o pun decât o dată pe an. De Ziua Împăraților! Cotoșman: Și de ce n-o pui decât atunci? Împăratul: Nu știu, așa a dat dispoziție Marele Dregător. Cotoșman: Cine este persoana aceasta? Împăratul: Marele Dregător? Nu știi cine este Marele Dregător? Cotoșman: Habar n-am! Împăratul: (Amuzat de neștiința lui Cotoșman) Auziți, auziți lume, persoana aceasta nu știe cine e Marele Dregător. Pe șoarecii mei, dacă te
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
cap? Împăratul: Nu, am noroc că nu o pun decât o dată pe an. De Ziua Împăraților! Cotoșman: Și de ce n-o pui decât atunci? Împăratul: Nu știu, așa a dat dispoziție Marele Dregător. Cotoșman: Cine este persoana aceasta? Împăratul: Marele Dregător? Nu știi cine este Marele Dregător? Cotoșman: Habar n-am! Împăratul: (Amuzat de neștiința lui Cotoșman) Auziți, auziți lume, persoana aceasta nu știe cine e Marele Dregător. Pe șoarecii mei, dacă te cred!... Cotoșman: Aveți și șoricei pe aici? Împăratul
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
nu o pun decât o dată pe an. De Ziua Împăraților! Cotoșman: Și de ce n-o pui decât atunci? Împăratul: Nu știu, așa a dat dispoziție Marele Dregător. Cotoșman: Cine este persoana aceasta? Împăratul: Marele Dregător? Nu știi cine este Marele Dregător? Cotoșman: Habar n-am! Împăratul: (Amuzat de neștiința lui Cotoșman) Auziți, auziți lume, persoana aceasta nu știe cine e Marele Dregător. Pe șoarecii mei, dacă te cred!... Cotoșman: Aveți și șoricei pe aici? Împăratul: Ce șoricei drăguță? Am ditai șoricioii
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]