1,112 matches
-
precum și oamenii Dumnealor ce vor fi rânduiți în ținut spre strângerea dărilor ce urmează a lua de la sate, mai mult de cât va fi hotărârea, sau că pricinuiesc niscaivai alte asupriri locuitorilor, este îndatorit sameșul ca întâi să facă arătare dregătorilor, cerând cuviincioasă îndeplinire. Iar văzând că dregătorii nu fac punere la cale să înștiințeze la Divan și în scurt pentru orice împotrivă urmare va vede, datoria sa este să înștiințeze Divanului, căci aflându-se în urmă că s-au urmat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în ținut spre strângerea dărilor ce urmează a lua de la sate, mai mult de cât va fi hotărârea, sau că pricinuiesc niscaivai alte asupriri locuitorilor, este îndatorit sameșul ca întâi să facă arătare dregătorilor, cerând cuviincioasă îndeplinire. Iar văzând că dregătorii nu fac punere la cale să înștiințeze la Divan și în scurt pentru orice împotrivă urmare va vede, datoria sa este să înștiințeze Divanului, căci aflându-se în urmă că s-au urmat de către dregători sau de către oamenii Domniilor sale
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cuviincioasă îndeplinire. Iar văzând că dregătorii nu fac punere la cale să înștiințeze la Divan și în scurt pentru orice împotrivă urmare va vede, datoria sa este să înștiințeze Divanului, căci aflându-se în urmă că s-au urmat de către dregători sau de către oamenii Domniilor sale niscaivai chipuri asupritoare împotriva poruncilor și sameșul nu va păzi datoria sa, ca să înștiințeze, atunci nu numai să fie lipsit de slujbă, ci încă este îndatorit a plăti de la sine orice asuprire se va face
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
însuși voia sau primirea locuitorilor, ce despre toate să fie ferit și păzit, iar abătându-se de la unele ca acestea, nicidecum nu-i va fi greșeala trecută cu vederea. Și la trebuințele ținutului să nu se amestece însuși fără știrea dregătorilor. Fiind îndatorit numai a le pune înainte urmare a îndatoririlor dregătorești și poroncile ce vor fi, la care văzând împotrivă urmare, să înștiințeze îndată la Divan, spre cuviincioasă îndreptare. Privighind ca să nu se facă lucrarea întrucât de puțin la acele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
locuitori, vor voi să facă lucrarea pentru cuprinderea poruncilor ce vor fi; 5. Întru acest chip urmându-și sameșul datoriile sale, va rămâne neschimbat din slujbă iar arătându-se la niscaiva neplăcute urmări și nepurtându-se cu rânduiala cuviincioasă, domnii dregători vor înștiința Divanul spre a se cerceta ca să se încredințeze dacă cu adevărat este supus învinovățirei sau că-l arată nevolnic pentru vreun alt sfârșit, ca după adevărul ce se va afla să se facă punerea la cale. Asemenea și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
slujbă, se va cerceta de este cu adevărat pricina ce arată, sau că este silit a se trage din niscavai alte urmări și se va face cele de cuviință, sau a se rândui alt sameș în locul său, fiind și a dregătorilor datorie și pot veni în răspundere, când vor videa urmarea împotrivă a sameșului, sau ieșirea din datoriile sale la cât mai mic lucru și nu vor înștiința Divanului, spre cuviincioasa îndreptare; 6. Sameșul ce au fost până acum la acel
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
iar de strângerea birului se ocupau zapcii, căpitarii de mazili, la târguri așa numiții căpitani etc. Sumele se adunau la isprăvnicie, la sameșul târgului. După aplicarea Regulamentului Organic, sameșul avea direct grija strângerii dărilor, ajutat de privighetorii de ocoale. Alt dregător care se ocupa de veniturile domnești era marele cămăraș, însărcinat cu colectarea veniturilor domnești private. Încă din timpul lui Ștefan cel Mare dările erau structurate în două categorii principale: directe și indirecte. Dările directe se stabileau în funcție de numărul contribuabililor și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
33). Că în intervalul dintre veacul al XV-lea până la mijlocul celui de-al XVIII-lea nu s-a ridicat dreptul stăpânilor de a judeca pricinile dintre săteni rezultă din multe documente: „Pe la 1650, Dabija biv vel vornic scrie la dregătorul și la vătămanul și la toți sătenii din Iugani, că s-au judecat pentru ei înaintea lui Vodă cu Vartic vornicul și cu Dumitrașco pârcălabul de Soroca și Vodă a hotărât ca ei și acel sat să rămână al lui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
punct de vedere fiscal, locuitorii satelor erau împărțiți în prima jumătate a secolului al XIX-lea în mai multe categorii: Categorii sociale a) Mazilii erau categoria fiscală a celor privilegiați care, în schimbul unor servicii aduse domniei, autorităților locale ori unor dregători, beneficiau de anumite avantaje. Lor li se stabilea o dare fixă, de obicei mai mică decât a celorlalți dajnici, erau scutiți de havalele și podvezi și nu erau supuși regimului cislei. În schimb, ei erau puși să îndeplinească anumite slujbe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1818, alt domnitor A.Calimach, dădea ordin și cu privire la recrutarea zapciilor: „Zapcii ce se rânduiesc pre la ocoale spre împlinirea birului și săvârșirea rânduielilor și havalelor să fie din mazili, ruptași sau alte trepte ale ținutului, iar nu din oamenii dregătorului, care să fie porunciți și închezăluiți a se mulțumi pentru osteneala lor numai cu simbria ce prin isvoade cu pecetea Domnească să hotărască a lua, de la un sat,, pentru un sfert, fără a se abate la vreo luare nedreaptă, atât
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a lua, de la un sat,, pentru un sfert, fără a se abate la vreo luare nedreaptă, atât pentru isvoadele rânduite de a împlini cât și în orice și ori cum că un zapciu ca acela se va pedepsi strașnic și dregătorul va fi supus răspunderii pentru neîngrijire. Să dee țidule satelor de toată îndeplinirea ce va avea să facă, fără să ia un ban măcar pe acele țidule, să se ferească a pricinui satelor vreo cheltuială cu cerere necuviincioasă pentru ale
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
căpitani de mazili, nici dintre acei făcuți până acum, nici de aici înainte să nu se mai facă..." Ceea ce se spunea în 1795 avea să se repete în 1818, după 23 de ani, când Scarlat A. Calimach prevedea că acești dregători să nu mai existe, nefiind de altă treabă decât doar să jefuiască satele. Cum și atunci poruncile domnești nu aveau ascultare, căpitanii de mazili au continuat a exista până la Regulamentul Organic. Că așa a fost, dovadă stă „Poronca isprăvniciei ținutului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
apoi breslașii, adică țăranii. De fapt, mazilia era ea însăși o boierie, dar de rang inferior. Clasa lor era lipsită de orișice influență politică, dar obârșia lor - ca maziliera repede și ușor recunoscută. În anul 1793 Mihail Șuțu-Voievod adresându-se dregătorilor din ținut, le făcea cunoscut că întrucât „s-a adeverit că Neculae, feciorul lui Silion Cosma din satul Obârșeni - Tutova este neam de mazili, a fost și el așezat la rânduiala neamului său, dându-i-se carte spre a fi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fi întrebuințați decât cu poruncă domnească și nu puteau fi pedepsiți decît de Domn. b) Ruptașii erau și ei o categorie fiscală distinctă care, ca și mazilii, plăteau dările după starea materială, îndeplineau slujbe pentru autorități ori pe la casele marilor dregători, în schimbul cărora primeau scutiri de la unele biruri și havanele, de la Divanul domnesc, dar plăteau o dare individuală fixă, direct către vistierie, în funcție de starea și puterea economică a fiecăruia, urmare a unei învoieli intervenite (rupta). Ruptașii erau oameni străini, neamestecați cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care slujeau domnitorului fără nici o leafă, devin, cu timpul, executorii unor servicii către domni sau către unii boieri, în schimbul cărora devin scutiți de bir, dar lucrează în așezare ca orice țăran. C. Mavrocordat, către mijlocul secolului al XVIII-lea dă dregătorilor, indiferent de treaptă, un număr de scutelnici fixat în raport cu importanța dregătoriei, măsură care devine valabilă atunci când, după eliberarea vecinilor (la 1749), când un număr de săteni ajung să fie scutiți de dări către stat, dar sunt puși la dispoziția boierilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mulți bejenari sau fugari de pe alte moșii din alte sate. Important este de reținut că, urmare a intrării în vigoare a Regulamentului Organic această categorie a fost desființată Scutelnicii erau scutiți de biruri către stăpânirea înaltă, către vistierie, dar plăteau dregătorilor sau le slujea la curte. După anul 1830, scutelnicii sunt incluși în categoria dajnicilor, iar cei pe lângă care fuseseră dați, erau despăgubiți cu 24 lei pe an pentru fiecare, sumă la care avea dreptul boierul, stăpânul. Catagrafiile consemnează căror boieri
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
categoria dajnicilor, iar cei pe lângă care fuseseră dați, erau despăgubiți cu 24 lei pe an pentru fiecare, sumă la care avea dreptul boierul, stăpânul. Catagrafiile consemnează căror boieri erau repartizați scutelnicii. Însărcinările pe care le aveau scutelnicii față de boieri sau dregători erau, în genere, mai ușoare decât ale birnicilor, ei puteau să-și compenseze o parte din banii datorați prin munca efectuată. d) Preoții și dascălii din sat erau scutiți de bir dar, când își pierdeau calitatea pe care o aveau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să nu fie învăluit de podvoade; să nu dea groștină de mascuri, să nu fie năpăstuit în afacerile sale, de negoț cu datoriile altor oameni nici pentru zeciuirile altor sate (un fel de cislă); să fie lăsat în pace de dregători, ce au a scrie tinuturile în credintă; să nu fie supărat de nici un debilar domnesc cu nici un fel de dabile; să nu se treacă cu nimic peste cartea domnească". Din scutirea pentru scoatere la pensie a lui Ion Vătag reiese
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
păzea poarta cetătii Suceava a fost portarul; cel care păzea etacul a fost postelnicul, cel care stătea la spatele Domnului când judeca a fost spătarul; apoi polcovnicul, stolnicul, comisul, tot boieri personali, cu referințe mai apoi la tară", ca mari dregători. O categorie de cheltuieli ale Curții pe care le plătea țara direct era următoarea: musafirii pe lunile martie și aprilie 1759 costau 157 lei; facle 45 lei; 4 grădinari 9 lei; căruțașii 5 lei; potcovarii 15 lei; sulgii pe două
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și Hușii, în fruntea consiliului local aveau un președinte, șoltuzul, și consilierii - pârgarii, iar în afara acestora mai exista amploaiatul domnesc - uriadnicul, un dispunătoriu local și orânduitor al vieții locale, pe care Melchisedec îl identifica cu ceea ce se știe că era dregătorul domnesc, mai târziu ispravnicul, mai întâi un fel de polițai al târgului sau „căpitanul de târg" reprezentant al Scaunului, devenit apoi un fel de prefect al ținutului, omul care reprezenta puterea centrală, cu atribuții întinse și mari întinderi executive și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și „rugătorului nostru Mitrofan - episcopul de acolo" polușnici: 2 cojocari, 2 argați, un curelariu, un olar, un butnar și un măgelar, în serviciul Episcopiei și care să fie „lăsați în pace de toate angaralele". Uriadnicul, aproape identic în funcție cu dregătorul, era un slujbaș domnesc, nu municipal, îl interpretează Ghibănescu pe Melchisedec, care „aducea la îndeplinire isprăvia, ordinile domnești, ca podvoade (cărături), cai de olac, cai de jold, și toate celelalte angării; apoi tot el aduna și încasa gloabele, camăna, feriia
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
tot el aduna și încasa gloabele, camăna, feriia, și altele. Deși fiecare taxă își avea încasatorii săi: podvodari, jăldunari, olăcari, bezmănari, dabilari, deseatnici, gorștinari, cămănari, globnici, deșugubinari, vinarici, pogonari, zoltași etc. - cel care îi priveghea și-i controla era uriadnicul, dregătorul, ispravnicul". În afara uriadnicului sau ispravnicului de Huși și de Stănilești, întâlniți la 1618 și 1619, la sate mai exista un amploaiat numit vatman, ca ajutor al uriadnicului, funcție care rezultă dintr-o carte a lui Antonie Ruset din 1676 în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lui Antonie Ruset din 1676 în care se pomenește de „Diregătorul și vatmanul său din siliștea Cretești". Din cartea lui Miron Barnovschi dată în 1629 rezultă că vatmanul ducea banii la Domnie, cheltuiala drumului căzând pe contul satelor. Uriadnicul sau dregătorul împreună cu șoltuzul și cu pârgarii aduceau la îndeplinire ordinile domnești referitoare la sarcinile căzute asupra locuitorilor care în termeni generici purtau denumirea de angarele. Șoltuzul și pârgarii făceau cislă pentru banii birului, îi strângeau de la târgoveți și de la locuitorii mahalalelor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe care îi numea „feciori ai săi", iar uriadnicii și deșugubinarii aveau, la rândul lor „feciorii lor", adică agenți subordonați, pe care îi trimiteau pe la sate după gloabe. „Marele vornic al Țării de Jos (Vornicul Nicoară) scriem feciorilor noștri, uriadnicilor (dregătorilor) de la Bârlad și deșugubinarilor din ținutul Fălciului... să aveți a lăsa în pace satele Sfintei Episcopii de Huși"... Telal Bașa era funcția care se ocupa de publicitatea în vânzări a bunurilor. „Pe la începutul veacului al XIX-lea așa se chema
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ori la unguri, așezați acolo în alte timpuri și reveniți la baștină, cu speranțe de viață. Referitor la coloni, găsim o carte domnească din 7 aprilie 1662, de la Evstratie Dabija Voievod, prin care, în urma cererii episcopului Serafim, Domnul face cunoscut dregătorului și vatmanului de Plopeni - sat mărginaș Hușilor iar apoi mahalaua lui - că este învoită Episcopia a-și aduce coloni din țări străine și a-i așeza în acel sat, și că-i scutește „de toate dările către stat pe o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]