961 matches
-
de mușcate, prelingându-se apoi pe sub dinții unui pieptene, care le va fi apărut micilor cărăuși ca un schelet de mamut, spre a-și Începe lunga călătorie prin deșertul gălbui al peretelui. Și câte pericole nu s-au abătut asupra drumeților! Dedesubtul grinzii, furtuna dezlănțuită printr-un oberliht le-a măturat din prețioasele poveri, dar s-au regrupat În șir indian, adăpostindu-se sub buza unei fâșii desprinse de zugrăveală. Iar eu, care Înfruntasem hăuri amețitoare, agățat cu o mână de
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
delimita ca un corp străin -, gașca o ia spre faimoasa Pădure vieneză, unde există natură din belșug, și de fapt nimic altceva. Doar excursioniști în căutarea unui mod de viață natural, căci în prezent industrializarea face pași serioși înainte, iar drumeții pășesc și ei. Ultimele fâșii din ceața dimineții urcă pe colinele acoperite de frunziș; și tinerii urcă la rândul lor spre culmea pe care se află un turn de observație și un café‑restaurant, unde natura își găsește brusc sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
de adolescent. Totuși când îl vede o trece un fior, e fiorul care însoțește amintirea plăcerii. Dacă te înfiori așa numai când îți aduci aminte, cum o fi în realitate? Ce‑a fost asta, a țipat vreun animal? Nu, sunt drumeți care chiuie. Salut! Salut! Au speriat animalele, sunt bărbați și femei durdulii care s‑au învârtit de niște slujbe pe viață și‑și permit în sfârșit să facă ceva care n‑are nici sens, nici scop, și anume: să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
ochi care râde, fiindcă probabilitatea revederii e foarte mare, frați care te ajută să treci peste momentele grele cu jocuri amuzante de societate, frați care se ciondănesc râzând, pianul, Debussy, picturi impresioniste, un lac, oi, cărăbuși de pădure, nori aurii, drumeții cu rucsacul în spate. Mici rendez‑vous‑uri la care se fac planuri mari, orchestra de la Hofburg, cluburile de jazz, limonada, ștrandul, să pornești pe o pășune alpină de la marginea satului - din păcate e prea puțină zăpadă - un accident la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
tocmai din cauza poziției lui preferate. Comenta apoi virtuțile și servituțile acestui sens al numelui Popescu, „cel care stă semeț“, dar și „cel care se sumețește și când dușmanul e mai puternic“ aducând exemple ciudate de la rima „hopa - popa“ până la articolul „Drumeț În calea lupilor“ al lui Iorga (el zicea „Semeț În calea lupilor“) etc. etc. Avea, În orice caz, un mod foarte special de a gândi onomastica românescă. Dacă ești cumva frate bun cu el, nici tu nu ești un tip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
e ascultată, din moment ce făuritorul de petale îi dă înapoi inimă-soare, / inimă-stea, transformată în amforă albastră / frântă pe cruce, încât, după un lung periplu, în care se umple de măreția Creației, el însuși parte conștientă a ei, care se oferă celorlalți drumeți ca apă și se răstignește pe cruce, văzând în actul crucificării marele privilegiul (Ce mare privilegiu! / Să prind un loc, / pe Cruce, / în dreapta Ta!), în ultimul poem, cel care dă titlul cărții, eul să se simtă descătușat, iar strigătul său
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
ca o completare la vol. I„Răstigniri ascunse”) Aștern aceste rânduri ținând în suflet morții cu care împreună am pătimit, azi flori în cer, parfumuri nestinse. Amarul acelor zile negre mai biciuie și astăzi și mușcă din trupurile celor rămași, drumeți încercați. Sunt transferat iarăși la Iași, cetatea Moldovei, cetatea marilor înfăptuiri, Marea Unire, iar din 1919 începutul mișcărilor naționale studențești care se vor extinde, rând pe rând, în toate centrele studențești din țară. Am fost îmbarcat din Pitești via Jilava
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
pe seama legionarului pentru ca omul să nu mai vadă îngrozitoarele lor crime cu care au însângerat țara, și pun paravan legionarofobia la adăpostul căreia guverneză și azi pe cei ce au uitat vechile torturi. La fel și unii slujitori ai Bisericii, „drumeți”, nu apostoli ci meseriași. Iată ce se petrece la o înmormântare din Bacău în luna iunie 2013. Familia unui decedat, buni creștini și smeriți, la înmormântarea defunctului, invită mai mulți preoți de mir și un preot monah. La prezentarea acestuia
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
peste lac. Destule femei și după părerea lor, cel puțin, nu destui bărbați. De ce? Iarăși foarte simplu. Care s-au călugărit, care au emigrat la Paris, care la Spitzbergen. Mai rău, care sunt însurați. S-au adunat la fostul restaurant Drumețul, căci una din ele aniversează nu se știe exact câte anotimpuri, căci ea nu spune iar celelalte, fiind prietenele ei, nu întreabă. Pe lângă acest secret, au în comun statutul incert de femei care, atunci când trebuie să bifeze una din căsuțele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
urmărea pe nimeni”, toți cu bunăvoință și Înțelegere, nu se Întocmeau „caracterizări”, erau și bogați și săraci, e adevărat, dar nimănui nu-i era teamă de nimeni, și nici unul nu murea de foame, chiolhanuri fără sfîrșit, la care adăstau și drumeții În calea ce taie cîmpia spre nord; acum toți duc numai grija zilei de mîine, pîine nu mai e În comună de mult, grînele se predau la stat, nici porcii nu mai au ce mînca, se pleca o dată pe săptămînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
mi lita ră, a publicat în 2003 la Editura Altius Academy „Cronica Buciumului” în colaborare cu ing. Virgil Arsene - o monografie de cartier a Iașilor - iar în prezent în revista „Elanul” de la Giurcani Găgești Vaslui îi apar fragmente din lucrarea „Drumeții prin Țara de Jos a Moldovei” monografie a comunei Boțe ști-Gugești, predată încă din 1986 Consiliului comunal Boțești și Filialei Arhivelor Statului Vaslui - ca document peste veacuri. Deosebit, Ioan Costache Enache are și preocup ări poetice - salba acestora fiind prezentă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Întorc o filă din trecut Și-ncep să plâng de dor. Încerc ca să mă apăr cu un scut, Dar nu-i folositor. A fost un drum greu și răzleț Cu bine și cu rele. Încet îl calcă un drumeț Uitându-se spre stele. Cuprins de amintiri el urcă prin pădurea rară Învăluit în tainica visare. Își duce în spate greaua lui povară Și fredonându-și ultima cântare. Și tot în gânduri cufundat Coboară liniștit spre lunga noapte. Îi pare
Amintiri by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83187_a_84512]
-
amintesc atunci de Bhowanipore, și parcă un val cald mi se urcă în gâtlej. Grăbesc pasul. Nu mă opresc decât la o dugheană ca să-mi cumpăr țigări. "Scissors", singurele pe care le găsesc. Ardea o lampă de acetilenă, și câțiva drumeți se odihneau fumând huka, cu pufăituri lungi, potolite. M-au privit toți cu mirare, și unul a ieșit chiar în șosea, să mă vadă cum pornesc mai departe, singur, în întunerecul dinainte. Nu știu până la ce ceas am mers și
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
a pătrunde în sufletul meu, de a-mi cunoaște prezentul, de a-mi ghici trecutul. I-am răspuns scurt și aspru că nu știu ce ara să fac, dar deocamdată am să rămân aici, pentru că acesta e un bungalow puțin cercetat de drumeți, și îmi priește de minune aerul pădurilor de pini... A doua zi am plecat în zori, după obiceiul meu. Am ocolit muntele, mi-am luat baia sub stâncă, am mâncat turtele cu miere și m-am întors noaptea. Paznicul îmi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ascultă mai departe: De aici până la Bariera Păcurarilor e oleacă de cale, dar pe gârla Bahluiului nu era nici un alt drum care să fi meritat să se așeze o barieră. Cam tot atâta cale este până la Bariera Copoului, care primea drumeții ce veneau dinspre Hârlău. Nu departe de aici îți aținea calea Bariera Sărăriei. De aici, coborând spre Târgul Cucului, se deschide, la stânga, Ulița Albineț, pe care se găsea bariera cu același nume. Trecând valea Cacainei, te cocoți tocmai la Bariera
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Am plecat grăbit spre Bariera Trei Calici. Când m-am văzut dincolo de pârâul Nicolinei, m-am proțăpit pe marginea uliții numită Calea Gălății și am rămas în așteptare... Pe când soarele, clipind somnoros, și-a arătat fața înfiorată de răcoarea dimineții, drumeții somnoroși horhăiau spre nu știu unde. Îndată a apărut și prietenul meu ieșeanul. Bună diminmeața, vere! Bună să fie! Da’ nu văd creanga de dud... Eu am luat-o drept o încercare de a șugui, dar cum văd tu ai spus-o
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
feciorul lui? ... Se împlinea cam o jumătate de an de când nenea Jănel o plecat de acasă. Intr-o zi de toamnă frumoasă, ședeam cu oile pe miriști, cam pe la Fântâna cu răchiți, când în lungul șleaului s-o ivit un drumeț. Era pe înserate. Am pus mâna streașină la ochi, să pot desluși cine-i omul. Dar degeaba. După mers, părea vlăguit peste măsură. Am așteptat cu răbdare până s-o apropiat...Când mi-am dat seama cine-i, îmi venea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
griji, ca de atâtea ori. Doar zmeiele frumos-colorate, înălțate aici de ea, mă mai pot face să zâmbesc din nou fără frică. Și doar frământările ei dulci îmi înverzesc sufletul ca primăvara iarba pe câmpii, căci mă simt ca un drumeț cu aripi neînvinse, călătoare, ca păsările când se întorc la cuiburi, nerăbdătoare, acasă. Doar mama, cu parfumul ei de grație și mister, misterul vieții sufletești, adânc, mă poate liniști. Doar în privirea ochilor ei blânzi ca marea, valul îmi poate
ANTOLOGIE:poezie by Adela Cândea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_662]
-
Ilucă 15 nov. 2011 ― 6 aug. 2012 De același autor 1Iași... șoapta din ziduri, album ghid, Ed. Eurocart, Iași 1998; 2Iași... istorie și spirit, album ghid, Ed. Helios, Iași 2000; 3Hoinar În jurul Iașului, album ghid, Ed. Trinitas, Iași 2001; 4Iași... drumeț În jurul cetății, album ghid, Ed. Helios, Iași 2002; 5Tristeți Învinse, proză scurtă, Ed. Helios, Iași 2002; 6Prin Iașii din suflet, album ghid, Ed. Helios, Iași 2003; 7Iașii lui Eminescu, proză, Ed. Helios, Iași 2003; 8Aripi frânte, proză, Ed. Helios, Iași
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
însoțitoarei ei, prin bunăvoința colegului și prietenului de generație, dl. prof. Ioan Enache, trăitor actualmente în Elveția. Reveniți acasă, seara târziu, l-am revăzut pe dl. Enache după mulți ani. M-a complimentat pentru starea mea de sănătate. Până la sosirea drumeților plimbăreți, m-am delectat cu volumul de versuri recent primit de la dl. V. Fetescu. Omul acesta a ajuns la maturitatea de scriitor gândind preponderent în versuri. Mi-a și spus că a început să gândească și să vorbească versificat. Are
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
dorit să fie înmormântată cu hainele alese de ea, și cortegiul funerar să nu fie motiv de „mascaradă și panoramă”. Și-a dorit ca după moartea ei să se facă o fântână „pe un drum secetos, dornic de apă", pentru ca drumeții să își potolească setea. În cele din urmă, a lăsat câteva rânduri speciale dedicate soțului ei, Clery Sachelarie cu care se măritase în anul 1950. „Culege-mi visele pe care le-am croit lângă tine și împarte-le oamenilor”. Istoricul
Maria Tănase, marea dragoste a lui Constantin Brâncuși, aniversată de Google la 100 de ani de la naştere by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/70077_a_71402]
-
pisălog), -eală (amețeală, bârfeală, croială, umezeală), -an (bețivan, golan, lungan), -anie (grijanie, împărtășanie, pățanie), -ean (moldovean, muntean, oltean, vrâncean, dobrogean), -nic (obraznic, praznic, ibovnic, amarnic, îndoielnic, comic), -niță (botniță, clopotniță, melniță, vârtelniță), -iște (siliște, porumbiște, grădiște, pajiște), -eț (călăreț, cântăreț, drumeț), -iță (suliță, undiță, mlădiță, mioriță), -av (mârșav, trândav, scârnav), -iv (uscățiv, milostiv, guraliv), -uire (mânuire, făptuire, uluire, dăinuire, prețuire).61 Dicționarul filologului A. Cihac (1879), ce cuprindea 5765 de cuvinte, relevă că două cincimi din ele sunt slave și doar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
au nici o obligație de transport față de stat. La 1 ianuarie 1818, vătavul de harabagii a fost subordonat hatmanului de menziluri, care avea în sarcina sa conducerea serviciului poștal, „precum și asemenea și a madelii arabagiești cu nepăgubire chirigiilor și nezăticnire neguțitorilor drumeți, ca să aibă toată liniștea și îndestulare”. Era firesc ca serviciul de harabagilic să fie atașat la menziluri. Din păcate, asupra acestei măsuri s-a revenit: la 15 august 1827, vătăjiile de harabagii au fost transferate „dregătorilor de ținut”, care căpătau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vis, / Te prind atent, te răstignesc pe manuscris, / Soră de seară și albă căprioară” ( Într-un pahar aș vrea). Placheta Micul dor (1937) cuprinde poezii de dragoste, unele, arte poetice de o ingenuitate mai jucăușă, mai decorative și mai artificiale. Drumeț în anotimpuri (1939) dezvoltă linia pillatiană a poeziei tradiționaliste, descriptiv-intimiste, cu influențe vizibile din Fr. Jammes, în timp ce Căutătorul de comori (1939) reprezintă sinteza unor formule poetice diverse: de la poezia tradiționalistă, bucolică, elegiacă ori confesivă, cu înclinație spre artificiu din ciclul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
mitică, este paradisul pierdut pe care încearcă să-l recupereze memoria afectivă, cu o sinceritate a mărturiei și un farmec literar irezistibil. SCRIERI: Poemele poetului tânăr, București, 1935; ed. Honolulu, 1985; Poeme de dragoste, Oradea, 1936; Micul dor, Brașov, 1937; Drumeț în anotimpuri, Iași, 1939; Căutătorul de comori, București, 1939; Cetatea lui Bucur, București, 1940; Lanterna magică (în colaborare cu Traian Lalescu), București, 1941; Muzica sferelor, București, 1943; Cântecul mulțimii, pref. Ion Pas, București, 1944; Caiet de vacanță, Râmnicu Vâlcea, 1945
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]