3,527 matches
-
putut citi decât parțial. Ea acoperea mormântul Saftei, fiica unui mare demnitar. Se distinge data de ""1683 decembrie 20"", precum și inscripția că a fost pusă ""(...) în vremea cându au prădat leși(i) cu cazaci(i) Bugiacul în zilele Domnului nostru Duca Vodă Domnu Țără Moldove și a Ucraine. Această piatră au făcut dumnealui Abăza stolnic cu preaiubită giupâneasa dumisale (...)"". A doua piatră de mormânt are o formă trapezoidală, vădind influențe muntenești atât prin amplasarea inscripției în mijlocul lespezii, cât și prin ornamentația
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
averile confiscate de bolșevici, se declară susținători ai unirii Basarabiei cu România, cu condiția de a le fi garantate proprietățile de Guvernul Român. În anii 1924-40 ocupă funcții importante în Banca Populară din Basarabia. În 1933, la invitația lui Ion Duca, devine membru al Partidului Național Liberal și este ales în Parlamentul României. A fost arestat la 9 iulie 1940 de NKVD și despre soarta lui de atunci nu se știe nimic. Soția Xenia și doi copii, Alexandru și Victor, au
Pantelimon V. Sinadino () [Corola-website/Science/316658_a_317987]
-
bucurat de favorurile lui Carol cel Gras, fiind mâna dreaptă a acestuia în Germania. El a condus un atac surpriză asupra vikingilor anterior asediului de la Assalt, însă nu a obținut efectul scontat. Atunci când, în 885, Carol i-a convocat pe ducii Ugo de Alsacia și Godfrid de Frizia, la curtea de la Lobith, Henric a fost cel care i-a arestat, executându-l pe Godfrid și închizându-l pe Ugo la ordinele lui Carol. În 884, când Carol cel Gras a dobândit
Henric de Franconia () [Corola-website/Science/325410_a_326739]
-
Cătălin D. Constantin, Cătălin Sturza, Teodora Dumitru, Nicu Ilie (art design) și Andrei Terian. Lista colaboratorilor include nume cu mare notorietate: Eugen Simion, Claude Karnoouh, Principele Radu al României, Daniel Cristea-Enache, Mircea Iorgulescu, Vasile Dîncu, Dan Berindei, Alfred Bulai, Bogdan Duca, Cornel Dinu, Costin Popa, C. Stănescu, Mihaela Grancea, Mihai Fulger, Dan Burcea ș.m.a. Secțiunile publicației sunt: cultura literară, cultura politică, epoca noastră, cultura cinema, arte și media, cultura istoriei și sensuri&nonsensuri.
Cultura (revistă) () [Corola-website/Science/314721_a_316050]
-
eficace, dar teribil de urgent” pentru a îmbunătăți starea țăranilor. Pascal îi promite să-l ajute, dar nu o face, iar medicul le spune oamenilor că i-a înșelat atunci când i-a susținut publice pe liberali. După asasinarea lui I.Gh. Duca, fierarul Vetu (Dionisie Vitcu), fostul său camarad de armată care devenise comunist, este împușcat de legionari. La următoarele alegeri, Pascal vine la medicul Poenaru și se scuză că nu a putut face nimic din cele promise deși era subsecretar de
Doctorul Poenaru (film) () [Corola-website/Science/326818_a_328147]
-
Vereș, Johann Müller, Daniel Melner, Martin Melner, Sombati Iosif. Monumentul eroilor din două războaie mondiale din satul Giacăș a fost amenajat în vecinătatea bisericii ortodoxe. Pe placa comemorativă au fost înscriși Ionuț Bleahu, Maxim Coldea, Géza Kovács, Niculae Damian, Costică Duca, Ioan Galea, Vasile Galea, Ștefan Istrate, Tănase Muntean, Toader Rotar, Pompei Savu, Tănase Stoica, Victor Stoica, Irofim Suciu, Ilie Vamoșiu, Dionisie Vebăr, Ioan Vebăr, Ștefan Vebăr, Ștefan Virca, Hanni Wiesel. [1] "Documente" privind Istoria României C. Transilvania", veacul XIV, vol
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
(n. 1910, Muloviște, aproape de Bitolia, Macedonia - d. 1938) a fost un legionar român, care a participat la asasinarea premierului Ion Gh. Duca. De origine aromân, a fost licențiat al Facultății de Litere din București și student la Facultatea de Drept din București. După Primul Război Mondial, familia sa s-a stabilit în București, unde tatăl său a lucrat ca portar la hotelul
Doru Belimace () [Corola-website/Science/323695_a_325024]
-
După Primul Război Mondial, familia sa s-a stabilit în București, unde tatăl său a lucrat ca portar la hotelul „Excelsior”. împreună cu alți doi legionari, Ion Caranica și Nicolae Constantinescu l-au asasinat pe președintele Consiliului de Miniștri Ion Gh. Duca, la data de 29 decembrie 1933, în gara din Sinaia. La 5 aprilie 1934, cei trei membri ai acestui grup, numit "Nicadori", au fost condamnați de Tribunalul Militar la muncă silnică pe viață. În noaptea de 29/30 noiembrie 1938
Doru Belimace () [Corola-website/Science/323695_a_325024]
-
de o serie de mișcări de protest care vor culmina cu invazia trupelor revoluționare franceze ce instaurează o nouă republică, Republica Batavă. Teritoriul acesteia este reorganizat, ducatul Geldern fiind desființat și înlocuit cu departamente după modelul francez. Lista conților și ducilor de Geldern
Ducatul Geldern () [Corola-website/Science/314989_a_316318]
-
Italiei (la rândul său împărțită în Neustria, Austria longobardă și Tuskia) și "Langobardia Minor" din centrul și sudul Peninsulei Italice — nu a fost constantă de-a lungul celor două secole de existență. O fază inițială de puternică autonomie acordată mulților duci care il constituiau s-a preschimbat în timp într-o tot mai mare autoritate regală, chiar dacă dorința ducilor de autonomie s-a menținut. Moartea împăratului Lothar I din 855 a făcut ca stăpânirea sa din Francia de Mijloc să fie
Regatul Italiei medievale () [Corola-website/Science/324870_a_326199]
-
Peninsulei Italice — nu a fost constantă de-a lungul celor două secole de existență. O fază inițială de puternică autonomie acordată mulților duci care il constituiau s-a preschimbat în timp într-o tot mai mare autoritate regală, chiar dacă dorința ducilor de autonomie s-a menținut. Moartea împăratului Lothar I din 855 a făcut ca stăpânirea sa din Francia de Mijloc să fie împărțită între cei trei fii ai săi. Cel mai vârstnic dintre ei, Ludovic al II-lea, a moștenit
Regatul Italiei medievale () [Corola-website/Science/324870_a_326199]
-
conducătorii carolingieni din Francia Occidentală (viitoarea Franță) și Francia Răsăriteană (care va deveni Germania), cu primul rege occidental (Carol cel Pleșuv) și apoi răsăritean (Carol cel Gras) devenind primii doi împărați. Ca urmare a depunerii celui din urmă, nobilii locali — ducii Guy al III-lea de Spoleto și Berengar I de Friuli — și-au disputat coroana imperială, în vreme ce intervenția externă nu a încetat. Este vorba de Arnulf de Carintia din Francia de est Ludovic al III-lea "cel Orb", regele din
Regatul Italiei medievale () [Corola-website/Science/324870_a_326199]
-
încercare a principilor italieni ca, având sprijinul Franței, să își reafirme independența în cadrul Ligii de la Cognac, să prade Roma în 1527 și să îl supună pe papa Clement al VII-lea, să cucerească Florența reinstalând la putere familia Medici ca duci ai Florenței (iar ulterior, ca mari duci ai Toscanei) și, după stingerea familiei ducale Sforza din Milano, să ridice pretenții asupra Milanului, considerat ca fief imperial, și să îl instaureze ca duce pe fiul său, Filip. Totuși, această nouă dominație
Regatul Italiei medievale () [Corola-website/Science/324870_a_326199]
-
Franței, să își reafirme independența în cadrul Ligii de la Cognac, să prade Roma în 1527 și să îl supună pe papa Clement al VII-lea, să cucerească Florența reinstalând la putere familia Medici ca duci ai Florenței (iar ulterior, ca mari duci ai Toscanei) și, după stingerea familiei ducale Sforza din Milano, să ridice pretenții asupra Milanului, considerat ca fief imperial, și să îl instaureze ca duce pe fiul său, Filip. Totuși, această nouă dominație imperială nu s-a menținut în numele Imperiului
Regatul Italiei medievale () [Corola-website/Science/324870_a_326199]
-
până la moartea ultimului reprezentant al dinastiei Piast din Silezia, în 1675. Membri ai familiei Piast s-au căsătorit cu membri ai mai multor familii nobiliare din Europa, având de asemenea și numeroase titluri, unele în cadrul Sfântului Imperiu Roman. La început, ducii și regii Poloniei se considerau descendenți ai semi-legendarului Piast Kołodziej, menționat pentru prima dată în "Cronicae et gesta ducum sive principum Polonorum" („Cronicile și faptele ducilor și prinților polonezi”) scrisă în 1113 de Gallus Anonymus. Termenul de "" nu a fost
Dinastia Piast () [Corola-website/Science/327696_a_329025]
-
Europa, având de asemenea și numeroase titluri, unele în cadrul Sfântului Imperiu Roman. La început, ducii și regii Poloniei se considerau descendenți ai semi-legendarului Piast Kołodziej, menționat pentru prima dată în "Cronicae et gesta ducum sive principum Polonorum" („Cronicile și faptele ducilor și prinților polonezi”) scrisă în 1113 de Gallus Anonymus. Termenul de "" nu a fost aplicat până în secolul al XVII-lea, fiind introdus de istoricul polonez Adam Naruszewicz. Primul membru al familiei Piast este posibil să fi fost un membru din
Dinastia Piast () [Corola-website/Science/327696_a_329025]
-
cele lăsate de Mieszko I; această configurație inițială a monarhiei Piast nu a supraviețuit perioadei de fragmentare. Secolul al XIII-lea a adus schimbări fundamentale în structura societății poloneze și în sistemul politic. Din cauza fragmentării și a conflictelor interne constante, Ducii Piast se aflau în imposibilitatea de a stabiliza frontierele externe ale Poloniei. Pomerania de Vest a rupt legăturile sale politice cu Polonia, în a doua jumătate a secolului al XII-lea și din 1231 a devenit feudă al Margrafiatul Brandenburg
Dinastia Piast () [Corola-website/Science/327696_a_329025]
-
secolului al XII-lea și din 1231 a devenit feudă al Margrafiatul Brandenburg, care în anul 1307 și-a extins posesiunile mai departe de Pomerania, spre est, preluând zonele Sławno și Słupsk. Pomerelia sau Gdańsk Pomerania a devenit independentă față de Ducii polonezi din anul 1227. La mijlocul secolului al XIII-lea, Boleslav al II-lea a acordat regiunea Lubusz Margrafilor, ceea ce a făcut posibilă crearea Neumark-ului și a atins consecințe negative asupra integrității graniței de vest. În sud-est, Leszek a fost în
Dinastia Piast () [Corola-website/Science/327696_a_329025]
-
și XV. Statul teuton din Prusia, populat de așezămintele germane în secolul al XIII-lea, a fost revendicat de feudali și protejat de către papi și Împărații Romani. Dezavantajele Diviziunii Naționale deveneau din ce în ce mai evidente în diferitele segmente ale societății, iar unii duci din Dinastia Piast făceau eforturi serioase pentru a reunifica statul polonez. Cele mai importante încercări anterioare au fost activitățile ducilor Silezia, Henric I cel Bărbos, fiul său, Henric al IIl-ea cel Pios, care a fost ucis în 1241 în timpul luptei
Dinastia Piast () [Corola-website/Science/327696_a_329025]
-
și protejat de către papi și Împărații Romani. Dezavantajele Diviziunii Naționale deveneau din ce în ce mai evidente în diferitele segmente ale societății, iar unii duci din Dinastia Piast făceau eforturi serioase pentru a reunifica statul polonez. Cele mai importante încercări anterioare au fost activitățile ducilor Silezia, Henric I cel Bărbos, fiul său, Henric al IIl-ea cel Pios, care a fost ucis în 1241 în timpul luptei cu mongolii în Bătălia de la Legnica, și Henric al IV-lea cel Drept. În 1295, Przemysl al II-lea a
Dinastia Piast () [Corola-website/Science/327696_a_329025]
-
Regatul a pierdut Pomerania și Silezia, cel mai dezvoltat și important punct economic al Poloniei originale, care a lăsat jumătate din populația poloneză în afara granițelor Regatului. Pierderile din vest au avut de-a face cu efectul de unificare inteprins de către ducii Piast Silezia și cu procesele de expansiune germane. Acestea au inclus Principatele Piast în curs de dezvoltare, depinzând de structurile politice germane. Vistula era controlată de Ordinul Teutonic. Masovia nu a fost încorporată în totalitate în statul polonez. Cazimir a
Dinastia Piast () [Corola-website/Science/327696_a_329025]
-
de Juliers) a reprezentat un stat în cadrul Sfântului Imperiu Roman care a existat între secolele al XI-lea și al XVIII-lea. Teritoriul ducatului se desfășura în stânga Rinului, fiind situat între posesiunile electorului de Köln la răsărit și cele ale ducilor de Limburg la apus. stăpânea teritorii pe ambele maluri ale râului Rur, în jurul capitalei, Jülich - fostul castru roman "Iuliacum" - în Renania inferioară. Ducatul s-a unit cu comitatul de Berg de dincolo de Rin în 1423, moment din care a rămas
Ducatul de Jülich () [Corola-website/Science/328621_a_329950]
-
statuete din lemn, piatră sau alabastru, furnituri Ludovic al XV-lea cu desene rococo și Ludovic al XVI-lea se constituie într-o amețitoare sarabandă de minuni artistice. Două aripi ale castelului din Saumur sunt destinate "Muzeului Calului". Aici, ofițerii ducilor de Anjou și-au amenajat un adevărat cartier general, transformat în zilele noastre într-un interesant muzeu de arme de cavalerie, harnașamente, obiecte destinate îngrijirii și apărării cailor. Castelul a fost imortalizat în manuscrisul "Très Riches Heures du duc de
Castelul Saumur () [Corola-website/Science/315687_a_317016]
-
originii lor neerlandeze. Nu se cunosc multe elemente legate de viața lor, dar se bănuiește că s-au născut între 1370 și 1380. Proveneau dintr-o familie de artiști, tatăl era sculptor în lemn, iar unchiul lor, artist la curtea ducilor de Burgundia. În 1402, frații își urmează unchiul și devin și ei artiști la curtea ducelui de Burgundia. În 1408 devin artiștii oficiali ai ducelui Jean de Berry. La acel moment, ducele de Berry era unul dintre cei mai cunoscuți
Castelul Saumur () [Corola-website/Science/315687_a_317016]
-
(, n. cca. 1430, Atena - d. 1490, Italia) a fost un cronicar bizantin din Atena. Numele "Laonicus" este probabil o anagramă din Nicolaos. Este fiul lui Georgios și vărul lui "Demetrios Chalcocondylas". În urma unei certe între tatăl său și ducii florentini din Atena, familia s-a mutat în Peloponez, unde a trăit la curtea împăratului Constantin Paleologos și a fost educat de George Gemistos Plethon, conform relatărilor lui "Kyriakos Agonites". După căderea Constantinopolului, Chalcondyles a scris cea mai importantă lucrare
Laonic Chalcocondil () [Corola-website/Science/305091_a_306420]