1,268 matches
-
tutunul uscat. — Într-acolo! În fruntea unui mic grup de oameni, un războinic urca În fugă o pantă Înverzită. — Ridicați cortul. Într-un loc, soldații pliveau buruienile cu coasele; alții desfășurau corturi și le legau de crengile brazilor și ale duzilor din apropiere. În câteva momente, Înălțară o Îngrăditură acoperită, care avea să servească drept lui Yoshimoto sediu temporar. — Phii! Ce arșiță! spuse un om. — Se spune că rareori arde așa de tare! Oamenii se ștergeau de nădușeală. — Uite, sunt leoarcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
propriei lui școli. Mai degrabă, s-a consultat cu maeștrii din toate școlile, apoi a creat niște capodopere, trimițând raze strălucitoare de lumină În lumea artelor, care, de-a lungul nenumăraților ani de război civil, fusese În declin. Câmpiile de duzi au dispărut Într-o singură noapte, devenind un plan de străzi temeinic Întocmit, câtă vreme, pe culmea muntelui, schelăria donjonului apăru aproape Înainte ca oamenii să-și fi dat seama. Citadela principală, modelată după miticul Munte Meru, avea patru turnuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
din care se lucrează unelte, mobilier, vase, în timp ce stejarul este întrebuințat mai ales în arhitectură. în unele zone este întrebuințată și coaja unor arbori ca cireșul, mesteacănul, pentru confecționarea de obiecte mici. Sunt și întrebuințări specializate, cum ar fi folosirea dudului la vasele mici pentru țuică și a stejarului la vasele mari pentru vin. Tehnicile de prelucrare și decorare a lemnului pot fi împărțite în două mari categorii: cele în care nu se intervine în masa lemnoasă, ci se obțin forme
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
mai mare topitorie de cânepă din țară. Tot în trecut, în județul Vaslui, creșterea viermilor de mătase și întrebuințarea produsului acestora, borangicul, material de o finețe și frumusețe aparte, au cunoscut o însemnată răspândire. în condițiile existenței unor plantații de duzi, în anul 1862 francezul Culuvrin înființează, la Tăcuta, instalații semi-industriale pentru prelucrarea gogoșilor de mătase. în 1884, la Odaia Bursucani-Grivița era o mare pepinieră pentru duzi, iar județul Vaslui trimitea la Iași tinere bursiere pentru a învăța țesătoria și creșterea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
și frumusețe aparte, au cunoscut o însemnată răspândire. în condițiile existenței unor plantații de duzi, în anul 1862 francezul Culuvrin înființează, la Tăcuta, instalații semi-industriale pentru prelucrarea gogoșilor de mătase. în 1884, la Odaia Bursucani-Grivița era o mare pepinieră pentru duzi, iar județul Vaslui trimitea la Iași tinere bursiere pentru a învăța țesătoria și creșterea viermilor de mătase. Până în 1989, școlile și CAP urile aveau și această sarcină. în neglijența generală de acum, au dispărut aceste preocupări, care ar putea fi
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
pentru fiecare proprietate nu în funcție de ceea ce produce anual, ci de valoarea sa reală și de ceea ce e capabilă să producă; construirea de drumuri practicabile pentru exploatarea a trei milioane de hectare de păduri și de pământuri necultivate; perfecționarea culturii de dud și de viță-de-vie, încurajarea fabricării de mătase...". Acestea sunt sfaturile pe care autorul i le dă Greciei. Dar să continuăm: "Țăranul este sărac, prost hrănit, prost îmbrăcat... Grecii sunt dușmanii muncii manuale... Este oare carta în acord cu moravurile, obiceiurile
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
văz, ca prin vis. O văz limpede, așa cum era. Naltă, uscățivă, cu părul alb și creț, cu ochii căprui, cu gura strânsă și cu buza de sus crestată în dinți de pieptene, de la nas în jos. Ne duceam la umbra dudului din fundul grădinii. Ea își înfigea furca și caierul de in în brâu și începea să tragă și să răsucească un fir lung și subțire. Eu mă culcam pe spate și lăsam alene capul în poala ei. Fusul îmi sfârâia
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
caierul de in în brâu și începea să tragă și să răsucească un fir lung și subțire. Eu mă culcam pe spate și lăsam alene capul în poala ei. Fusul îmi sfârâia pe la urechi. Mă uitam la cer, printre frunzele dudului. De sus mi se părea că se scutură o ploaie albastră. - Ei, ce mai vrei, îmi zicea bunica. Surâsul ei mă gâdila în creștetul capului. - Să spui... Glasul ei dulce mă legăna; genele mi se prindeau și adormeam; uneori tresăream
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
în Călători străini..., vol. III, p. 13. 123. Ibidem, vol. V, p. 213. 124. Ibidem, vol. IV, p. 376. 125. Cam în aceeași vreme, Paul de Alep - care nu trecuse cu vederea că în grădina palatului de la Iași se aflau „duzi și mulți caiși, ca și migdali [...] [și] un pom mic cu rodii plantat într-un butoi, și lămâi dulci cultivați tot în hârdaie” - constata, la Mitropolia din Târgoviște, o amenajare cu un vădit caracter utilitar: „[...]. De acolo coborî într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
rugat de ceilalți să-l însoțească acasă pe Trubadur. Acolo, "gardianul" protagonistului își descoperă, la miezul nopții, protejatul în postură de somnambul. Acesta din urmă, aflat dincolo de frontierele catifelate ale raționalului, iese din casă și ajunge în grădină, lângă un dud bătrân. Ceea ce urmează este terifiant în chip straniu, lipsa de reacție a naratorului fiind responsabilă de tragedie: "Tremuram de frică. Nu știam ce să fac. El [...] se agăță de primele ramuri, se îndoi de mijloc, rezemându-se în picioare și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
straniu, lipsa de reacție a naratorului fiind responsabilă de tragedie: "Tremuram de frică. Nu știam ce să fac. El [...] se agăță de primele ramuri, se îndoi de mijloc, rezemându-se în picioare și începu să suie printre crăcile groase ale dudului". Cu vioara și arcușul în mână, cu silueta scăldată de razele albe ale lunii, Trubadurul ajunge în vârf: "încercă cu mâinile cele din urmă ramuri, ceva mai groase ca degetul, și, punând piciorul pe ele, se înălță deasupra dudului ca
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ale dudului". Cu vioara și arcușul în mână, cu silueta scăldată de razele albe ale lunii, Trubadurul ajunge în vârf: "încercă cu mâinile cele din urmă ramuri, ceva mai groase ca degetul, și, punând piciorul pe ele, se înălță deasupra dudului ca o statuă alburie cletănată de mlădierea ramurilor. Ridică capul spre luna care strălucea deasupra lumii. Era tot cu ochii închiși. Înmărmurisem, cu gura căscată și cu brațele întinse spre el". Cântecul nocturn al Trubadurului are semnificația unui requiem, fiindcă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
trezirea subită a somnambulului. Evaziunea din elementul hipnic, paradoxal protector, antrenează plonjarea în thanatic, starea de veghe constituind liantul dintre două morți: "Dăschise ochii, se trezi, se clătenă pe picioare, își perdu cumpătul și, țipând desperat, se prăvăli din vârful dudului". Detaliile sunt consemnate cu răceală, însă tocmai brevitatea de proces verbal le imprimă o notă de muzicalitate subtilă: "Răbufni de pământ, la picioarele mele, scăldat în sânge, cu capul zdrobit". Naratorul nu uită să ne prezinte testamentul olograf al sinucigașului
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
a materialelor specifice fiecărei tehnici în parte. III.2. HÂRTIA Istoric Deși cercetări recente devansează inventarea hârtiei, tradiția o localizează în China, în 105 e.n., atribuind-o lui Țai Lun (Dzing-Djund, 48-118 e.n.), care a confecționat-o din coajă de dud, cârpe și plase vechi de pescuit. La începutul secolului al III-lea, hârtia era în general acceptată, înlocuind bambusul și mătasea ca suport pentru scris. Schimburile comerciale și expedițiile militare au făcut-o cunoscută și în afara Chinei. În 751 a
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
l 1982 - Regele Filip al IV-lea, în „Velasquez“ de A.B. Vallejo, regia Ioan Ieremia l 1983 - Bowl, în „Ascensiunea lui Arturo Ui nu poate fi oprită“ de B. Brecht, regia Emil Reus l 1983 - Țiclete, în „Ca frunza dudului din rai“ de D.R. Popescu, regia Ioan Ieremia l 1986 - Domide, în „Domide contraatacă“ de Tudor Popescu, regia Ioan Ieremia l 1988 - Zaițev, în „O zi de odihnă“ de V. Kataev, regia Ioan Ieremia l 1988 - Cebutîkin, în „Trei surori
Agenda2004-13-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282223_a_283552]
-
și care, la un moment dat, ca niște proverbe, pot înmuguri și înfrunzi spectaculos: pe de o parte lumea le înțelege și uneori pot înlocui foarte bine multe predici; pe de altă parte ne dau speranța că măcar frunzele de dud, cu stăruință, se vor transforma cândva în mătase.
Undele diasporei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8501_a_9826]
-
colț al unei Elade de odinioară, albește, așezată cam la sfertul dealului, cula cu pridvor de zid a boierului Stambulichie. Pe coastă în sus, pornesc spre dînsa ulmi bătrîni; pruni călugărești, cu prune cu gît, galbene și lungărețe; pruni obișnuiți, duzi prăfuiți și nuci cu foi late și umbre mirositoare. Amestecați în același asalt pe care pomii și copacii îl dau dealului se află un număr oarecare de corcoduși și cîțiva cireși. Jos de tot, sub coastă, licărește oglinda de argint
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
colț al unei Elade de odinioară, albește, așezată cam la sfertul dealului, cula cu pridvor de zid a boierului Stambulichie. Pe coastă în sus, pornesc spre dînsa ulmi bătrîni; pruni călugărești, cu prune cu gît, galbene și lungărețe; pruni obișnuiți, duzi prăfuiți și nuci cu foi late și umbre mirositoare. Amestecați în același asalt pe care pomii și copacii îl dau dealului se află un număr oarecare de corcoduși și cîțiva cireși. Jos de tot, sub coastă, licărește oglinda de argint
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
dea bine cu comuniștii, treaba lui - îl va îngropa într-o zi pe bătrân când acesta era gata să împlinească optzeci și opt de ani... iar Mihuț, nemaidându-i măsa laptele ei, cică într-o zi, de foame, sub un dud, pe căldură, dusese degetul gros de la mâna stângă și începuse să sugă tare din el, până ce - povestea bătrânul - într-o duminică se apucase să duhănească, să fumeze... (și Nora, curios, notase fraza aceasta 17 martie 1984, ora II, 20, după cum
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
finalizat execuția a nouă fântâni publice forate. Domnul viceprimar Dorel Borza ne-a precizat că este vorba despre cele situate în următoarele amplasamente: cartierul Ronaț (zona Pavilioane C.F.R. ), cartierul Ghiroda (str. Țepeș Vodă), cartierul Dâmbovița (str. Fructelor), Piața Vidraru (str. Duzilor), zona V. Pârvan (str. Barbu Iscovescu), str. Popa Șapcă, zona Detunata (str. Abrud), zona Demetriade (str. Foișor), cartier Freidorf (str. Ion Slavici). Aceste fântâni publice sunt forate la o adâncime de peste 100 m, au un debit de 2 mc/h
Agenda2004-19-04-admin () [Corola-journal/Journalistic/282383_a_283712]
-
de solicitările cetățenilor. În perioada următoare, până în februarie 2004 urmează să fie realizate alte nouă fântâni publice în diferite zone ale municipiului, și anume: cartier Ronaț (pavilioane CFR), cartier Ghiroda (str. Țepeș Vodă), zona Dâmbovița (str. Fructelor), Piața Vidraru (str. Duzilor), zona V. Pârvan (str. B. Iscovescu), str. Popa Șapcă, zona Detunata (str. Abrud), zona Demetriade (str. Foișor), cartier Freidorf (str. I. Slavici). Aceste fântâni vor fi forate la o adâncime de peste 100 m, vor avea un debit de 3 mc
Agenda2003-49-03-gen3 () [Corola-journal/Journalistic/281796_a_283125]
-
civilizației și ordinii burgheze. Ilustrativă, chiar emblematică în acest sens este Capra cont-em--porană: Capra mănâncă trandafirii grădinilor municipale / ronțăie tramvaiele ca pe morcovii cruzi / nu pleacă dimineața la birou / nu citește gazeta de seară / dezbracă stâlpii de telegraf ca pe duzi / ignoră semafoarele cu nerușinare / nu-și dorește limuzină și jur / n-a brevetat încă iarba artificială / deși mai știe câte ceva despre păduri. / Statuia din centru a fost schimbată / orașul se leagănă într-un scrânciob de fum / numai această capră încăpățânată
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
1,20 10,00 62. Rubi idaei Zmeur 1,00 5,00 63. Malvae neglectae Cașul popii 1,60 10,00 64. Malvae silvestris Nalba de pădure 2,50 13,00 65. Melissae Roinița 2,00 27,00 66. Mori Dud 1,20 5,00 67. Myrtilli Afin 6,00 25,00 68. Plantaginis species Pătlagina lata 0,80 7,00 69. Pulmonariae Plămînărica 2,00 15,00 70. Rubi fruticosi Mur 1,60 7,00 71. Ribi nigri Coacăz negru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
coloana până la gârlă unde toți rușii s-au răsturnat în apă. Mama ne asculta la început îngăduitoare, apoi reacționa întrebând: Ce tot bateți câmpii voi acolo?!" Nu trecea mult și fratele meu îi spunea că am fost la grădina cu duzi unde l-am întâlnit pe generalul Eisenhower..., deci adevăratul inventator era fratele meu. A murit acum trei ani de Alzheimer. - Mai am o nelămurire: din ce motive ați abandonat, la un moment dat, Facultatea de Filologie? - Am plecat din Facultatea
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
modestă (ca si cum ar schimba un veșmînt de gală cu o haină de lucru), se apleacă asupra aspectelor enigmatice ale lumii fenomenale, pîndește miracolul măruntelor ecloziuni vitale: "în casele joase din copilărie, primăvara,/ viermii mătăsii foșneau noap-tea-ntreagă/ în frunzele lucii de dud,/ și noi așteptăm fără somn, auzindu-i/ să se ducă, să se închidă..." (în frunze de dud). înainte de-a semna protocolul acelei "amante fără patimă" care este Ideea, în accepția augusta a lui Doinaș, da glas unor anxietăți, unor
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]