2,240 matches
-
cu altceva a specificului artei (...), pentru alarma atât de convingătoare asupra nefastelor consecințe ce pândesc excesele de formă, (...) socot că pe Baudelaire nu-l poate urî decât cine nu iubește intelectul, inteligența și frumusețea (...)", "Planetă la Paradisele artificiale" (1967), în Duelul cu crinii, Editura Cartea Românească, București, 1972, p. 439. 188 "Futurismul a trădat viața. Rămâne o mișcare ratată, mai bătrână decât și-ar fi închipuit ea vreodată. Mai bătrână decât celelalte. Dadaismul - ceva mai mult, nici n-a vrut să
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
închipuit ea vreodată. Mai bătrână decât celelalte. Dadaismul - ceva mai mult, nici n-a vrut să țină socoteală de viață. De altminteri nu numai de viață. Negarea nu poate fi un scop în sine.", "Orașul în literatură" (ianuarie 1944), în Duelul cu crinii, ibidem, p. 260. 189 Ion Caraion, "De când poeții", în Timpul, anul VII, nr. 2086/martie 1943, p. 2. 190 Ion Caraion, ""Kalendism"", în Ecoul, nr. 4/miercuri, 22 decembrie 1943, p. 2. 191 Ion Caraion, "Literatura viitorului", în Ecoul
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
a activității de informații întrucât capacitatea de a le penetra și, în cel mai fericit caz, de a le manipula poate avea un succes răsunător. În acest sens, informațiile au o dinamică internă ce tinde să le transforme într-un duel al contrainformațiilor, în care serviciul secret al fiecărei țări, în majoritatea situațiilor, caută să penetreze și să manipuleze serviciul secret inamic. În memoriile sale, fostul director CIA Colby critică modul în care James J. Angleton, care a fost mult timp
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
a pierdut din credibilitate. CULTURE WARS Deși începutul așa-ziselor războaie culturale americane este căutat în confruntările explozive ale epocii contraculturii anilor șaizeci, implicând divergențe majore ideologice între bastioane liberale și conservatoare (vezi LIBERALISM și CONSERVATISM), termenul devine important pentru duelurile, aproape două decenii mai târziu, între tradiționaliști (dreapta creștină, fundamentalistă, asociată cu protecționismul particularist) și mediile mai liberale ale lumii universitare, în contextul conservator al mandatelor lui Ronald Reagan (1981-1989), echivalentul american al epocii marcate în Marea Britanie de Margaret Thatcher
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ținta ultimă a documentaristului, tentat câteodată de romanțări, fiind aceea de a reconstitui „viața de basm” a altor timpuri. Înclinat spre portretistică, manifestând aptitudini de memorialist, B. lasă să pătrundă în contribuțiile lui episoade de aventură, mister, intrigi amoroase, baluri, dueluri. Unele studii tind să ia o turnură romanescă. De altfel, cărturarul a și compus, în rusește, între 1953 și 1956, un roman, Ultimul om de prisos, rămas netipărit. Medalioanele de scriitori (C. Stamati-Ciurea, Al. Donici, I. Sârbu, Dimitrie Moruzi, C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285716_a_287045]
-
și sensibilității epocii. O sensibilitate caracterizată prin dorința fiecăruia de a-și trăi viața cu intensitate, cu pasiune, împingînd exprimarea sentimentelor pînă la exacerbare. Este epoca iubirilor sublime și pasionate, al unui simț al onoarei deosebit de sensibil, care provoacă înmulțirea duelurilor în rîndul nobililor. Este, de asemeni, epoca imaginației fără frîu, care se exprimă în epopei (Ierusalimul eliberat a lui Tasso), în romanul picaresc spaniol și în romanul eroic (Astrée a lui Honoré d'Urfé). Aceste valori sînt cîle ale societăților
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
293-295, VIII, 25-29, IX, 405-411; Sebastian, Jurnal, 196-199; Călinescu, Ist. lit. (1982), 905-906; Petroveanu, Profiluri, 113-130; Martin, Poeți, I, 71-77; Căprariu, Jurnal, 142-147; Piru, Panorama, 94-96; Nicolae Manolescu, Radu Boureanu, „Solara noapte”, CNT, 1969, 19; Constantin, Despre poeți, 42-45; Caraion, Duelul, 20-22; Cioculescu, Aspecte, 182-184; Cristea, Un an, 24-28; Petroveanu, Traiectorii, 45-55; Dimisianu, Valori, 48-53; Crohmălniceanu, Literatura, II, 361-365; Manu, Sinteze, 157-162; Micu, „Gândirea”, 610-613; Piru, Poezia, I, 120-128; Dorcescu, Metafora, 134-137; Zalis, Tensiuni, 108-115; Regman, Colocvial, 206-207; Laurențiu, Eseuri, 56-60
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
al canalului pancreatic, realizat probabil de un artist pe o placă de cupru, rezultă că a acordat o importanță destul de mare descoperirii care, de altfel, îi va purta ulterior numele. După ce și-a îndeplinit bine această treabă, moare într-un duel, îndeletnicire pe care, se pare, nu a stăpânit-o la fel de bine. Oricum, Riolan i-a trimis o scrisoare de răspuns, pe care, evident, Wirsung nu a mai primit-o, în care sugera că acest canal ar putea prelua din intestin
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
faptului că Livingston a studiat Dreptul în Albany, New York, împreună cu Alexander Hamilton (devenit mai târziu Secretarul Trezoreriei Statelor Unite) și cu Aaron Burr (devenit mai târziu vice-președinte al S.U.A, și care avea să îl omoare pe Hamilton într-un duel celebru). Totuși, sursele legate de Hamilton și Burr îi plasează pe ambii altundeva în vremea aceea. Mai mult, primele surse istorice legate de Livingston nu conțin nici o probă empirică, făcând imposibilă descoperirea originii acestei erori. Hanff face afirmația că acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
nunta sa intre în cameră. Cuniza va informa asistență despre prezența Leonorei la eveniment și îl va acuză pe Riccardo de infidelitate. Acuzațiile acestuia aruncate Leonorei îl vor determina pe Oberto să pătrundă în cameră și să îl provoace la duel pe Riccardo. Actul 2. Tabloul 1. Apartamentul privat al prințesei. Cuniza și Imelda se află singure în camera dar curând slujitoarele anunță vizita lui Riccardo venit să iși susțină nevinovăția în fața logodnicei sale. Cuniza se lamentează amintindu-și de dragostea
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
concluziona că a luat cea mai corectă decizie. Tabloul 2. Un loc situate în fundul grădinii castelului. Curtenii adunați acolo și își exprimă simpatia pentru cauză Leonorei. În timp ce aceștia părăsesc grădină, își va face apariția Oberto care își așteaptă adversarul la duel. El va exprima totală să determinare de a răzbuna insultă adusă fiicei sale de către Riccardo (L'orror del tradimento). Curtenii vor reveni pentru a-i aduce la cunoștința lui Oberto faptul că prințesa Cuniza a intervenit în favoare lui și
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
favoare lui și că nu mai are de ce să se teamă de Riccardo. Oberto respinge ideia că seductorul să rămână nepedepsit și își dorește în continuare să se răzbune. Riccardo își va face în sfârșit apariția iar lupta va începe. Duelul va fi întrerupt de către Cuniza care sosește însoțită de Leonora. Ultima insistă că Riccardo să iși recunoască vinovăția și să accepta să se căsătorească cu ea. Obsedat de ideia răzbunării, Oberto va smulge de la Riccardo promisiunea că se vor întâlni
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
însoțită de Leonora. Ultima insistă că Riccardo să iși recunoască vinovăția și să accepta să se căsătorească cu ea. Obsedat de ideia răzbunării, Oberto va smulge de la Riccardo promisiunea că se vor întâlni mai târziu în pădure pentru a continua duelul. Oberto va părăsi scenă pentru a se îndrepta spre pădure. Curând din spatele scenei se va auzi zgomotul unei lupte urmat de apariția lui Riccardo. Abia acum acesta va conștientiza faptul că l-a ucis pe Oberto (Ciel che feci?) și
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
este de acord să renunțe la căsătoria cu Giulietta. În momentul în care Trezorierul îi va aduce la cunoștința Baronului că și-a schimbat opțiunea, renunțând la mâna fiicei acestuia, Baronul se va considera insultat și îl va provoca la duel. Pentru a accentua și mai mult starea de confuzie, Marchiza îi va îndemna pe cei doi îndrăgostiți, Giulietta și Edoardo, să se căsătorească de îndată. Oricum, falsul Rege se va întoarce și va propune ca el să fie lăsat să
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
tânărului unul din castelele sale și o sumă de bani pentru ca totul să se aranjeze. Trezorierul este oarecum împotriva acestei propuneri dar pe de altă parte caută și el o ieșire pentru a evita pericolul pe care îl reprezintă un duel cu Baronul. Scenă 2. Un hol care duce la gradina.Urmează confruntarea între Marchiza și falsul Stanislao: în timp ce acesta continuă să fenteze, Marchiza încearcă sal convingă să abandoneze rolul de rege relevăndu-i intenția ei că în caz contrar îl va
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
îl amenință pe Rege. Ernani intra în camera printr-o ușa secretă. Regele și Ernani schimba amenințări. Apare bătrânul De Silva care în primul moment nu-l recunoaște pe rege (``Infelice!..e tuo credevi'') și îi provoacă pe amândoi la duel (``Infin che un brando vindice''). Sosirea scutierului lui Carlo clarifica situația: DeSilva îngenunchează și cere iertare Regelui; Carlo îi explică lui De Silva că venise la castel pentru a discuta cu acestă în legătură cu apropiată alegere a electorilor imperiali. Profitând de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
să-l ucidă. Elvira intervine cerând indurare pentru De Silva. După cercetări zădarnice, Carlo pleacă, luănd-o cu el pe Elvira (``Vieni meco, sol di roșe'')..Furios, De Silva se gândește la răzbunare; oricum, De Silva îl provoacă din nou la duel pe Ernani. Acesta refuză să accepte o luptă inegala. În final amândoi realizează că de fapt Carlo este dușmanul lor de moarte, se înțeleg să suspende pentru moment conflictul dintre ei și să se 86 răzbune pe Rege. O dată răzbunarea
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
aria Lady-ei Macbeth din Actul ÎI, La luce langue , partitura originală de 3 ore și 15 minute, este cu 15 minute mai scurtă decât partitura revizuită. Un plus pentru partitura originală este faptul ca Macbeth moare pe scena într-un duel cu Malcolm, iar aria finală oferă o încheiere dramatică statisfăcătoare. Pentru varianta revizuită Verdi a optat că regele să moară în afara scenei încheind opera cu un cor patriotic. În schimb Lady Macbeth este personajul în câștig; Aria La luce langue
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
trecutul nu prea îndepărtat pe care ei au petrecut-o împreună (Quando le sere al placido). Wurm intra și Rodolfo îi înmânează scrisoarea pe care a citit-o. Rodolfo pune un pistol în mână lui Wurm și îl provoacă la duel, situație în care Wurm bate în retragere. Rodolfo îi spune că ei trebuie să moară în acealși timp, iar Wurm trage un foc în aer. Soldați și servitori se precipita înăuntru urmați de Walter. Wurm se strecoară prin mulțime și
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Imediat Stankar se repede și ridică scrisoarea pe care apoi o rupe. Spre stupoarea întregii asistente Stiffelio aduce injurii lui Stankar. În timp ce Lină îl implora pe Stiffelio să respecte vârstă înaintată a tatălui ei, Stankar îl provoacă pe Rafaelle la duel. Actul ÎI. Cimitirul castelului lui Stanckar. Târziu în noapte sosește Lină care se roagă la mormântul mamei sale pentru a-și regăsi liniștea (Ah dagli scanni etereni,). Ea este surprinsă de Raffaele pe care în van încercase să-l prevină
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
în a se duela cu un om bătrân dar cand Stankar îl insultă numindu-l trovatello (copil găsit), se înfurie și accepta lupta. Zgomotul luptei îl aduce pe Stiffelio la locul disputei. El ordona celor doi oameni să pună capăt duelului în numele credinței. Că unul mai tânăr, Rafaelle trebuie să facă primul gest de reconciliere și îi întinde mâna. La vederea acestui gest Stankar nu se mai poate stăpâni și îi spune adevărul despre vinovăția lui Raffaele. Stiffelio o implora pe
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de Luna dar la apariția iubitul ei, ea se va arunca în brațele acestuia. Contele de Luna recunoaște în persoana lui Manrico pe inamicul sau, aflat în slujba Prințului Urgel, si care fusese condamnat la moarte. Contele îl provoacă la duel. Când cei doi încrucișează săbiile Leonora intervine (terțetul Di geloso amor spezzato). Manrico, așa cum va explica mai tarziu mamei sale, ar fi putut să l ucidă pe Conte în duel dar un sentiment misterios l-a împiedecat să o facă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
si care fusese condamnat la moarte. Contele îl provoacă la duel. Când cei doi încrucișează săbiile Leonora intervine (terțetul Di geloso amor spezzato). Manrico, așa cum va explica mai tarziu mamei sale, ar fi putut să l ucidă pe Conte în duel dar un sentiment misterios l-a împiedecat să o facă. Actul ÎI. "La Gitana" Tabloul 1. O tabără a țiganilor. Țiganii intonează faimosul cor, “Corul nicovalelor“. Manrico stă așezat alături de mama lui, Azucena. Azucena este fiica bătrânei țigănci arsă pe
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
după bătălia de la Petilla între armatele prinților de Biscaya și Aragon, cănd Manrico a fost grav rănit, cine altcineva decât Azucena l-a cules de pe câmpul de luptă și l-a îngrijit scăpăndu-l de la moarte? Azucena este nemulțumită că în duelul din grădina castelului prințului de Aragon, Manrico l-a cruțat pe Contele de Luna. Manrico explică că ceva supranatural i-a oprit brațul să lovească (Mal reggendo all’ aspro assalto),dar într-o nouă ocazie brațul sau nu va mai
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
la petrecere să fie de față și îi aruncă Violettei o importanță suma de bani spunând că în acest fel s-a achitat de serviciile ei pe tot timpul șederii la țară (Questa donna conoscete?). Baronul Douphol îl provoacă la duel, iar bătrânul Germont, care își făcuse și el apariția, isi condamnă public fiul pentru insultă nedreaptă adusă în public unei femei. Violetta își revine și cu greu reușește să se adune pentru a-i spune lui Alfredo că va veni
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]