2,935 matches
-
o asistentă medicală care cunoștea bine activitatea din spital. Într-o zi sună mama Deliei. Fața mea, cum vă descurcați? Aș veni la tine să-ți aduc niște alimente, am taiat porcul, ți-aș aduce două trei rate tăiate și dulcețuri. Desigur nu le-ar strică alimentele, în special acele bunătăți de casă, dar gândi Delia unde va dormi mama? Nu aveau decât un pat, o cameră. Criști când află că soacra dorește să vină și să vadă cum decurge viața
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369875_a_371204]
-
roadele sale binefăcătoare. Celor care duc o viață creștină înaltă, în ascultare de un părinte duhovnicesc, în adânc de smerenie, și se ostenesc spre lucrarea acestor porunci, harul dumnezeiesc li se face „mamă“. Ei simt real necesitatea, prezența, ajutorul și dulceața lui. Dimpotrivă, o viață de păcat, neconformă Evangheliei și poruncilor mântuitoare ale Domnului nostru Iisus Hristos, ne face să „întristăm“ și să „stingem“ lucrarea Duhului Sfânt în inima și în mintea noastră, care duce la „lepădare“ din partea harului, prin care
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369810_a_371139]
-
și mai mult în acest univers minunat și dumnezeiesc al virtuților creștine, pentru ca apoi, viața noastră, trupul și sufletul nostru să fie un loc al prezenței, iradierii și lucrării culminante a harului, să trăiască o „liniște fericită“, efect al gustării „dulceții“ harului. Prin urmare, mântuirea este o lucrare permanentă de colaborare cu Iisus Hristos, Cel sălășluit tainic în adâncul sufletului nostru, din chiar clipa Botezului creștin, și cu darurile Duhului Sfânt revărsate plenar asupra lui, prin actul Sfintei Taine a Mirungerii
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369810_a_371139]
-
se poticnește Sau, în sfârșit, lumea-i surâde și cu norocul se-ntâlnește? Pășește calm pe drumul vieții, tot singură, sau mână-n mână? Ori, iarăși, va avea vreun ”șef”? Ori ea îi este lui stăpână Pe inimă și cu dulceața-i l-a fermecat și l-a vrăjit? Ori este încă singurică și tot așteaptă vreun iubit? Eu știu, dar nu vă spun, firește, oricare poate-n locul ei Să fie, să se recunoască, că suntem muze și femei. Referință
O MUZĂ CU CHIP DE FEMEIE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369984_a_371313]
-
versuri îți voi smulge și dor și patimă, le voi presăra pe-aleea-nstelată, acolo unde sunt iubiri ce niciodată nu mor. Chiar dacă tac, inima-ți tresaltă și suflarea mea pe suflarea ta să picteze aura iubirii noastre, să te-nfrupți din dulceața tăcerii. Poezia mea e-a dragostei durere, înghite lacrima atărnată pe ochi ca o liană mustind măreția răsăritului și căntă patima ce mistuie misterul întunericului. În palma amintirilor se scriu pe veci valuri alergănd să prindă o fărămă de mal
GLASUL TĂCUT AL IUBIRII de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370297_a_371626]
-
un povârniș și semăna cu eternitatea prietenii mei s-au dus la cele veșnice și nici femeile nu mai sunt ce-au fost odată altele sunt cotiturile alte litere au cărțile dar toate acestea nu mă înspăimântă ele au o dulceață și o întoarcere spre luminile tinereții în centrul meu tainic ce-au fost toate aceste drumuri decât ecouri și pași femei bărbați agonii învieri zile și nopți răstimpuri între vise și vise clipe infime ale unui ieri care a trecut
REMEMBER de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370342_a_371671]
-
semn de coacere maximă și de cules înainte de a se strica în pom. Se afla aproape de nucii din partea cealaltă a viei, cam la două sute de metri depărtare de casă. Mă deplasam la el să mănânc și să culeg cireșe pentru dulceața ori gemul pe care mama spunea că intenționa să le prepare. Mergeam pe cărarea de lângă gardul lung, de hotar, din care nici nu se mai vedeau sârmele, bine întinse de tata, din cauza tulpinilor de pomi fructiferi de toate soiurile, cu
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
să servesc din tot ce era pe masă - antreurile, grătarul de porc și friptura de curcan, consomé-ul, păstravul la cuptor, cu garniturile aromate corespunzătoare și bineânțeles deliciosul tort de ciocolată cu frișcă, profiterolul, salata de fructe exotice și clătitele cu dulceață ”. Cu grupul Violetei, cu tineri foarte glumeți s-au distrat și-au dansat nebunește toată noaptea. A doua seară, în local s-a organizat un Carnaval ad-hoc. “Pentru că nu aveam haine pregătite pentru așa ceva, eu și Violeta am făcut schimb
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
vremea respectivă, mă hipnotizau, mă încântau, erau de o eleganță desăvârșită, ca un ritual. De fiecare dată când mergeam, pe măsuța maronie din cameră erau așezate un milieu din saten de un alb imaculat, câteva chesele cu trei-patru sortimente de dulceață: nucă, cireșe amare, zmeură, afine, gutui, depinde..., ea avea orice, apoi aducea bliduște, lingurițe, șervețele și nelipsitele pahare cu apă rece. Îmi era foarte dragă și vizita la ea, o mare bucurie. Cu gândul încă salivând de poftă la dulceața
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
dulceață: nucă, cireșe amare, zmeură, afine, gutui, depinde..., ea avea orice, apoi aducea bliduște, lingurițe, șervețele și nelipsitele pahare cu apă rece. Îmi era foarte dragă și vizita la ea, o mare bucurie. Cu gândul încă salivând de poftă la dulceața preotesei, plec mai departe, trecând prin fața magazinului unde, cândva, era cooperativa sătească și de unde, cu un leu, îmi cumpăram unsprezece biscuiți obișnuiți; oare acum câți mai primești tot cu un leu? Tot aici veneam să-i cumpăr mamei mele cadou
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
deținuți, un organ (de control), ș.a.m.d. Fără îndoială, umorul lui Ion Croitoru este pe cât de subtil, pe atât de fulgerător, de penalizant, un fel de vitriol ”bun de înghițit” pentru amatorii de sinucideri spectaculoase sau un altfel de dulceață de trandafiri, pentru cei care gustă din viață cu înghițituri mici, dar sigure. Depinde doar de viziunea și de motivațiile fiecăruia asupra vieții. Fără a profana locașul în care autorul creează, fără a vicia atmosfera de bună-dispoziție indusă, trebuie exemplificat
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 11 MAI 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370464_a_371793]
-
a Sufletului meu,iubind,s-o duci Pe mai departe,tu draga mea copilă! Mame,ce dar mai mare Ne poate da viața? Zâmbetul,cu care-ncepem dimineața Și-un suflet de copil ce-ți multumește Cu a lui inegalabilă dulceață: -Te iubesc,mamă! Referință Bibliografică: -Te iubesc,mamă! Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1893, Anul VI, 07 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Docuță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
-TE IUBESC,MAMĂ! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369310_a_370639]
-
haina zdrențuită Și inima mi-e împietrită C-am fost departe Domnul meu De dragostea și Harul Tău... Mă-ntorc la Tine...mi-a fost dor În pacea Ta să mă-nfășor, Să-Ți simt iubirea Tată Sfânt Să sorb dulceața din Cuvânt Și mi-a fost dor de vocea Ta Ce alina durerea grea... Să fiu cu Tine mi-am dorit Să simt din nou că sunt iubit... Mă-ntorc la Tine...e târziu În jur e trist și e
OMAGIU DIVIN 9 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369419_a_370748]
-
Cuvânt! Sunt mulți ce-aleargă fără preget Iubirea să o întâlnească Dar au uitat când o-ntâlnesc Și altora s-o dăruiască... Căci dragostea cea pură, sfântă Preschimbă inima de ghiață În foc aprins ce răspândește În jur lumină și dulceață... În viața-aceasta pământească Când călăuză ți-e Iubirea Vei fi cu sufletu-mpăcat Și-ai să-ntâlnești și fericirea! Eu mereu voi fi cu tine! De va fi să trec vreodată Prin cuptorul plin cu foc Doamne, dacă ești cu
OMAGIU DIVIN 9 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369419_a_370748]
-
sară sufletul din mine, Gândind blajin la lumea de credință... A TA LIRĂ Te-aș strânge acuma la piept, Copil, să îmi spui, că ai fost, Și iarăși, ca un mare poet, Să-aștepți legământul osos... Din frunzet de vers și dulceață, Dori-mi-aș să ne-nfruptăm, Să mă ridici și tu-n brațe, În frunte să-mi pui un totem... Poet să te văd, ca-ntr-un vis, Iar frunza în somn să ne preia, Și tot ce atunce tu
GRUPAJ DE POEZII. E DIMINEAȚĂ PUR-CREȘTINĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369423_a_370752]
-
înserare, „dar divin“, cu „cosmice“ «păsări măiastre / cu aripi întinse, zburând către stele» (ibid.), dar și sub „edenicul măr“ dintre copilărie / adolescență și maturitatea „femeii balzaciene“: «Te-ai dus, copilărie, cu mărul tău văratic, / În sânul meu renasc mireasma și dulceața // [...] // Mă simt copil și tremur, simțind pe cerul gurii / Dulceața mușcăturii din măru-acela roșu...» (Mărul văratic, p. 101); etc. Lăsându-se la o parte „contractul“ eroinei lirice cu aleatoriul realității „eruptiv-pretutindenare“, ori „trăirile“ permanente ale protagonistei poematice sub pecețile ineluctabile
LIRISMUL DE PE TĂIŞUL ALBASTRU AL UNUI HANGER SELENAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370601_a_371930]
-
zburând către stele» (ibid.), dar și sub „edenicul măr“ dintre copilărie / adolescență și maturitatea „femeii balzaciene“: «Te-ai dus, copilărie, cu mărul tău văratic, / În sânul meu renasc mireasma și dulceața // [...] // Mă simt copil și tremur, simțind pe cerul gurii / Dulceața mușcăturii din măru-acela roșu...» (Mărul văratic, p. 101); etc. Lăsându-se la o parte „contractul“ eroinei lirice cu aleatoriul realității „eruptiv-pretutindenare“, ori „trăirile“ permanente ale protagonistei poematice sub pecețile ineluctabile ale thanaticului, cu speranța de a îmbrăca „odată-și-o-dată“ «cămașa nemuririi
LIRISMUL DE PE TĂIŞUL ALBASTRU AL UNUI HANGER SELENAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370601_a_371930]
-
peștii de pradă“ ai caligrafierii nemaipomenitei povești / opere. Dintre artele poetice ale volumului Piscina cu pioneze Stradivarius (2013), eroul cu „sânge incendiar“, vălurind reliefurile epico-lirice ale „poveștilor“ lui Nicolae Sârbu, mai observă «angoasele cu flori în mână», prin „deșertul de dulcețuri“, care-i face semne „discrete“ spre a-ngenunchea pentru a fi „încălecat de cămilă“, nu spre a trece împreună prin urechile acului din vreo croitorie beduină, ci spre a depăși «marginea seducătoare», «prin tot felul de uși», din «decolteul mai
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
Articolele Autorului DACĂ NU TE-AȘ FI-NTÂLNIT Dacă nu te-aș fi-ntâlnit, Nu știam cum doare dorul. Dacă nu te-aș fi iubit, Nu știam ce este-amorul. Dacă-n codrul cu verdeață Tu, nu mă purtai, iubite, Nu gustam acea dulceață Din cuvintele-ți șoptite. La izvor de nu mergeam În genunchi stând să bem apă, Nici acum nu cunoșteam Sufletu-mi cum se-adapă. De la iarba-nrourată Eu, desculță când fugeam, Învățat-am că-nsetată, Fără doru-ți, rămâneam. De la ploile
DACĂ NU TE-AȘ FI-NTÂLNIT de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370704_a_372033]
-
să îți răsfir ca adiere cosița lungă arămie să nu te temi când mâini pe coapse ți-oi așeza întâi ușor căci ele fi-vor doar sinapse nestăvilitului meu dor iar para buzei pârguiește piersici în sâni când îi dezmiardă dulceața lor ademenește și pe oricine pot să piardă ales îți sunt iar tu aleasă ca flăcări gemene în ruguri mire ți-oi fi iar tu mireasă ce se vor odrăsli în muguri *** Referință Bibliografică: DRAGOBETE - DRAGOSTE / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe
DRAGOSTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370785_a_372114]
-
s-or pierde Prin brumă, iar desculțul, vrea și el încălțat. Neobrăzatul must... cu-nțepătura-i sacră, Iși vrea acum pastrama. Și pusă la murat, O varză, încă verde, deja... se vede acră. Pe raftul din cămară, în hibernare mută, Dulcețuri și tocane... tăcute, lenevesc, Printre gutui și mere, o pară pergamută, E singura din rasă și totuși e-n firesc. Firescul, e în rodul... mirific și bogat In dragostea cu care-nvățăm să-l prețuim Firescul e în noi... în
E TOAMNĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369580_a_370909]
-
de viață, sub coroana sa măreață, mereu se va naște o nouă dragoste, iar perechile ce se vor așeza pe acea băncuță plină de farmec, indiferent de vârsta celor ce se odihnesc pe ea, vor simți cum sunt cuprinși de dulceața sentimentului de iubire și de bucurie a vieții. În vis simțeam cum mă cuprinde dorința de a fi și eu sub teiul fermecat, în prezența unei femei care să-mi dăruiască acea căldură sufletească de care numai iubirea ți-o
SUB TEIUL LUI EMINESCU, S-A NĂSCUT IUBIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369578_a_370907]
-
bine... Vara. Furnica aduna, seceră, cosește. Trece greierele, cu o chitară sub braț. - Ce faci, mă? - Mă duc să cânt cu băieții în parc. - Să nu uiți: de la mine să nu ceri de mâncare. Toamna. Furnica culegea de zor, făcea dulcețuri, punea conserve. Trece greierul, tot cu chitara sub braț. - Ce faci, mă? - Mă duc să cânt cu băieții în bar. - Bine, mă, da' la muncă nu vii până la iarnă? Vine iarna. Furnica stătea în pridvor, înfofolită într-un șal și
GREIERELE ŞI FURNICA de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369654_a_370983]
-
bine... Vara. Furnica aduna, seceră, cosește. Trece greierele, cu o chitară sub braț. - Ce faci, mă? - Mă duc să cânt cu băieții în parc. - Să nu uiți: de la mine să nu ceri de mâncare. Toamna. Furnica culegea de zor, făcea dulcețuri, punea conserve. Trece greierul, tot cu chitara sub braț. - Ce faci, mă? - Mă duc să cânt cu băieții în bar. - Bine, mă, da' la muncă nu vii până la iarnă? Vine iarna. Furnica stătea în pridvor, înfofolită într-un șal și
GEORGE GOLDHAMMER [Corola-blog/BlogPost/369688_a_371017]
-
bine...Vara.Furnica aduna, seceră, cosește.Trece greierele, cu o chitară sub braț.- Ce faci, mă?- Mă duc să cânt cu băieții în parc.- Să nu uiți: de la mine să nu ceri de mâncare.Toamna.Furnica culegea de zor, făcea dulcețuri, punea conserve.Trece greierul, tot cu chitara sub braț.- Ce faci, mă?- Mă duc să cânt cu băieții în bar.- Bine, mă, da' la muncă nu vii până la iarnă?Vine iarna.Furnica stătea în pridvor, înfofolită într-un șal și
GEORGE GOLDHAMMER [Corola-blog/BlogPost/369688_a_371017]