5,351 matches
-
estimat - și variabilele observate - folosite ca predictori) și corelațiile dintre variabilele observate. Cea de a doua metodă, numită după Bartlett, examinează adecvarea modelului luând în considerare variabilitatea introdusă de eșantionare. Dacă varianțele datorate factorilor de unicitate sunt considerate erori de eșantionare (și deci aleatorii), atunci este natural să dăm o pondere mai mică acelor variabile care conțin o cantitate mai mare de astfel de eroare. Pe baza scorurilor factoriale putem estima valori pentru variabilele observate ( =bj) și vom încerca să minimizăm
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
importante care trebuie rezolvate în realizarea unei analize cluster este stabilirea numărului de grupuri. Dificultatea constă în imposibilitatea de a specifica limpede ce înseamnă „structură” a datelor sau „conținut” al grupurilor formate. În plus, apare și problema statistică a influenței eșantionării asupra rezultatelor procesului de grupare, indiferent de metoda folosită. Chiar dacă nu există criterii sau teste statistice clare, se pot formula totuși câteva recomandări. Examinarea distanțelor între clusteri la pași succesivi ne poate da o indicație importantă asupra structurii grupurilor. În
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
disponibili 106 Găsiți un echilibru între calitate și preț 107 Non-utilizatorii pot fi greu de găsit 107 Utilizatorii pot fi diferiți între ei, în moduri care pot afecta studiul 107 Nici un proces de selecție nu este perfect 108 Procedee de eșantionare pentru focus grupuri 108 Cum îi determinăm pe oameni să participe la focus grup 110 1. Stabiliți data, ora și locul întâlnirilor 111 2. Stabiliți personal contactul cu potențialii participanți 113 3. Trimiteți-le o scrisoare personalizată de confirmare 115
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
o cercetare științifică? 233 Cum vă dați seama că descoperirile pe care le-ați făcut nu reprezintă doar părerile dumneavoastră subiective? 234 Nu cumva aceasta este o cercetare superficială? 236 Cum determinăm validitatea? 236 Putem generaliza? 238 De ce nu folosiți eșantionarea aleatorie? 239 Cât de mare trebuie să fie eșantionul? sau Cum puteți face astfel de afirmații cu un eșantion atât de restrâns? 240 Bibliografie 243 Index 245 Cuvânt înaintetc "Cuvânt înainte" Cu toții ne dorim ca lumea să ne asculte. Vrem
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
din fiecare regiune. Figura 2.3. Proiectul cu două niveluri Proiectul cu implicare largătc "Proiectul cu implicare largă" Uneori, studiile sunt de interes public. În cazul acestora, unele persoane ar putea fi afectate dacă sunt excluse. O posibilă strategie de eșantionare ar fi menită să identifice un public de bază, cea mai importantă sursă de informații pentru dumneavoastră. Vom denumi această sursă „publicul-țintă”, alte surse reprezentând puncte de vedere secundare, dar importante. De exemplu, în cadrul unui program pentru prevenirea violenței în
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
simplu. În cele din urmă, am expus un proces de elaborare a întrebărilor. În continuare:tc "În continuare\:" Studiul se ghidează după scop Componența grupului Dimensiunea unui focus grup Strategii pentru găsirea participanților Strategii de selectare a participanților Procedee de eșantionare pentru focus grupuri Cum îi determinăm pe oameni să participe la focus grup Stimulentele pentru participare Capitolul 4tc "Capitolul 4" Participanții la un focus gruptc " Participanții la un focus grup" Ce fel de persoane ar trebui invitate să facă parte
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
utilizează criteriul aleatoriu în cadrul focus grupurilor, scopul este de multe ori eliminarea selecției subiective, inerente anumitor forme de recrutare a persoanelor. De obicei, listele conțin mai multe nume decât este nevoie și trebuie să se folosească fie metoda sistematică de eșantionare, fie cea aleatorie pentru alegerea concretă a persoanelor care să fie recrutate. În cazul metodei sistematice, se alege fiecare al n-lea număr de pe listă. De exemplu, dacă sunt necesare zece nume dintr-o listă care conține două sute, este aleasă
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
cu numere la întâmplare pentru a alege din lista de două sute de persoane. Deși scopul determină felul în care se face selecția, preocupările de natură practică și credibilitatea au rolul de a tempera procesul. Având în vedere câte strategii de eșantionare există, trebuie să vă preocupe măsura în care strategia aleasă ar putea produce distorsiuni ale informațiilor. Anticipați întrebările care pot apărea referitor la modul de selecție și fiți pregătiți să oferiți o explicație logică pentru respectivele decizii. Cum îi determinăm
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
a vă baza pe persoane din interior pentru selectarea persoanelor din memorie, din experiențele anterioare sau după alt criteriu. Amintirile sunt imperfecte și subiectivitatea își poate face loc cu ușurință în alegere. Cercetătorul ar trebui să elaboreze un plan de eșantionare, specificând filtrele sau criteriile pentru participarea la focus grup, și să îl urmeze cu atenție. Vă recomandăm folosirea procesului sigur și tradițional ce constă în crearea unui grup mare de persoane care îndeplinesc condițiile impuse de filtre și apoi selecționarea
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
tc "În continuare\:" Este aceasta o cercetare științifică? Cum vă dați seama că descoperirile pe care le-ați făcut nu reprezintă doar părerile dumneavoastră subiective? Nu cumva aceasta este o cercetare superficială? Cum determinăm validitatea? Putem generaliza? De ce nu folosiți eșantionarea aleatorie? Cât de mare trebuie să fie eșantionul? sau Cum puteți face astfel de afirmații cu un eșantion atât de restrâns? Capitolul 11tc "Capitolul 11" Răspunsuri la întrebări despre calitatea cercetării folosind metoda focus gruptc " RĂspunsuri la întrebări despre calitatea
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
să examineze procedeele, metodele și strategiile pentru analiză, și abia apoi să decidă măsura în care toate acestea pot fi aplicate la situația lor. Se pot transfera mai curând conceptele teoretice mai ample decât rezultatele concrete. Î. De ce nu folosiți eșantionarea aleatorie?tc "Î. De ce nu folosiți eșantionarea aleatorie?" R. Deoarece eșantionarea aleatorie nu este adecvată. În cercetarea realizată prin metoda focus grup, se folosește strategia eșantionării intenționate, ceea ce înseamnă că participanții sunt selectați pe baza obiectivului studiului. De exemplu, cercetarea
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
analiză, și abia apoi să decidă măsura în care toate acestea pot fi aplicate la situația lor. Se pot transfera mai curând conceptele teoretice mai ample decât rezultatele concrete. Î. De ce nu folosiți eșantionarea aleatorie?tc "Î. De ce nu folosiți eșantionarea aleatorie?" R. Deoarece eșantionarea aleatorie nu este adecvată. În cercetarea realizată prin metoda focus grup, se folosește strategia eșantionării intenționate, ceea ce înseamnă că participanții sunt selectați pe baza obiectivului studiului. De exemplu, cercetarea ar putea consta în studierea utilizatorilor unui
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
să decidă măsura în care toate acestea pot fi aplicate la situația lor. Se pot transfera mai curând conceptele teoretice mai ample decât rezultatele concrete. Î. De ce nu folosiți eșantionarea aleatorie?tc "Î. De ce nu folosiți eșantionarea aleatorie?" R. Deoarece eșantionarea aleatorie nu este adecvată. În cercetarea realizată prin metoda focus grup, se folosește strategia eșantionării intenționate, ceea ce înseamnă că participanții sunt selectați pe baza obiectivului studiului. De exemplu, cercetarea ar putea consta în studierea utilizatorilor unui program, a adolescenților din
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
transfera mai curând conceptele teoretice mai ample decât rezultatele concrete. Î. De ce nu folosiți eșantionarea aleatorie?tc "Î. De ce nu folosiți eșantionarea aleatorie?" R. Deoarece eșantionarea aleatorie nu este adecvată. În cercetarea realizată prin metoda focus grup, se folosește strategia eșantionării intenționate, ceea ce înseamnă că participanții sunt selectați pe baza obiectivului studiului. De exemplu, cercetarea ar putea consta în studierea utilizatorilor unui program, a adolescenților din comunitate ce s-au confruntat cu problema violenței sau a bărbaților trecuți de cincizeci de
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
cunoștințe deosebite sau au avut experiențe care sunt utile pentru studiu. Ei reprezintă ceea ce Michael Patton (1990) numește cazuri „bogate în informații”. Focus grupurile sunt grupuri omogene de persoane - oameni care au în comun o trăsătură relevantă pentru tema studiului. Eșantionarea aleatorie din cadrul populației ar reprezenta o risipă de bani și de resurse. Totuși, cercetătorul își creează de multe ori un grup mai mare de potențiali participanți și apoi alege la întâmplare dintre aceste persoane care se califică pentru studiu. Acest
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
participanți și apoi alege la întâmplare dintre aceste persoane care se califică pentru studiu. Acest nivel de selecție este folosit în mod frecvent și ajută la minimalizarea subiectivității în alegere. Reflecțiitc "Reflecții" În cazul cercetării cantitative, se acordă multă atenție eșantionării aleatorii. Motivul este acela că principiul aleatoriu ne ajută să fim siguri că un eșantion reprezintă un instantaneu al populației mai extinse. Dimensiunea și măsura caracterului aleatoriu determină calitatea eșantionului. Dacă dimensiunea este redusă și eșantionul nu este aleatoriu, rezultatul
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
prin metoda focus grup. CONTEXT Materiale de consultat Pregătiți-vă să argumentați cu citate ale experților în domeniu. Gândiți-vă la consultarea următoarelor materiale: B. Glaser, A. Strauss, The Discovery of Grounded Theory, Aldine, Chicago, 1967. Observați discuțiile referitoare la eșantionarea teoretică. M.Q. Patton, Qualitative Evaluation and Research Methods, Sage, Newbury Park, California, 1990. Citiți capitolul 5, referitor la planificarea studiilor calitative: „Designing Qualitative Studies”. A. Strauss, J. Corbin, Basics of Qualitative Research: Grounded Theory and Procedures and Techniques, Sage
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
Sage, Newbury Park, California, 1990. Citiți capitolul 5, referitor la planificarea studiilor calitative: „Designing Qualitative Studies”. A. Strauss, J. Corbin, Basics of Qualitative Research: Grounded Theory and Procedures and Techniques, Sage, Newbury Park, California, 1990. Răsfoiți capitolul 11, referitor la eșantionarea teoretică: „Theoretical Sampling”. Î. Cât de mare trebuie să fie eșantionul? sau Cum puteți face astfel de afirmații cu un eșantion atât de restrâns?tc "Î. Cât de mare trebuie să fie eșantionul? sau Cum puteți face astfel de afirmații
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
a eșantionului va fi greu de acceptat pentru unii cercetători. Procedeele cercetării cantitative au necesitat în repetate rânduri folosirea criteriului aleatoriu și a mărimii adecvate a eșantionului. Într-adevăr, dimensiunea eșantionului este un indicator al calității în cercetarea cantitativă. Logica eșantionării este diferită în cazul cercetării calitative. Scopul studiului și natura descoperirii determină tipul și dimensiunea eșantionului. tc "" Bibliografietc "Bibliografie" Belisle, P., „Digital recording of qualitative interviews”, Quirk’s Marketing Research Review, nr. 12 (11), 1998, pp. 18, 60-61. Bellenger, D.N.
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
alte surse pot fi utilizate? Este asigurată accesibilitatea sursele de informare necesare? Ce mijloace / metode / tehnici sunt utilizate pentru colectarea datelor? Se obțin suficiente date? Datele culese sunt relevante / complete / corecte? Atunci când apar surse multiple care sunt similare se utilizează eșantionarea? Eșantioanele alese sunt reprezentative? Sunt respectate etapele cercetării pentru obținerea datelor? Atunci când se utilizează chestionarele sunt respecte principiile de întocmire? Metoda de eșantionare este adecvată? Eșantioanele alese pentru chestionare sunt relevante? Ce mijloace sunt utilizate pentru actualizarea datelor? Ce criterii
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
suficiente date? Datele culese sunt relevante / complete / corecte? Atunci când apar surse multiple care sunt similare se utilizează eșantionarea? Eșantioanele alese sunt reprezentative? Sunt respectate etapele cercetării pentru obținerea datelor? Atunci când se utilizează chestionarele sunt respecte principiile de întocmire? Metoda de eșantionare este adecvată? Eșantioanele alese pentru chestionare sunt relevante? Ce mijloace sunt utilizate pentru actualizarea datelor? Ce criterii sunt utilizate pentru clasificarea datelor? Organizarea datelor permite un acces facil la informațiile conținute? Ce mijloace sunt utilizate pentru stocarea datelor? Ce mijloace
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
Colectarea datelor se produce atunci când informațiile deținute nu sunt suficiente iar obținerea lor se justifică din punct de vedere financiar și al utilității de timp. Colectarea datelor presupune mai multe etape: stabilirea metodei de culegere a datelor, întocmirea chestionarului și eșantionarea. În funcție de ipotezele care vor fi testate, este determinat modul de abordare în culegerea datelor: Studii exploratorii - folosite atunci când marketerii au nevoie de informații despre o problemă, sau doresc ca o ipoteză posibilă să fie mai specifică; Studii descriptive - folosite când
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
cu răspunsuri multiple. Formularea întrebărilor trebuie să respecte următoarele principii: să fie legată de obiectivul cercetării; să poată furniza informații necesare unei decizii; să se poată răspunde cu ușurință; să nu fie ambiguă; să utilizeze un limbaj adecvat celui chestionat. Eșantionarea se face datorită limitării resurselor necesare realizării cercetării, a imposibilității obținerii de informații de la o populație întreagă, a urmării tuturor elementelor, unităților de studiu și intereselor individuale ale cercetătorilor. Prin alegerea unui grup eșantion - format dintr-un număr limitat de
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
de studiu și intereselor individuale ale cercetătorilor. Prin alegerea unui grup eșantion - format dintr-un număr limitat de unități, care să reprezinte caracteristicile întregii populații, cercetătorii pot considera ca reacții simile, reacțiile unei piețe sau a unui segment de piață. Eșantionarea este recomandată datorită avantajelor prezentate după cum urmează: costul redus obținerea datelor statistice necesită un cost mai mic decât în cazul observării exhaustive; Marketing și auditul în marketing rapiditatea realizării sondajului - datorită numărului redus de persoane intervievate; exactitatea obținerii datelor și
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
observării exhaustive; Marketing și auditul în marketing rapiditatea realizării sondajului - datorită numărului redus de persoane intervievate; exactitatea obținerii datelor și eliminarea erorilor - asigurată prin participarea specialiștilor; se poate aplica unor anumite nevoi specifice. În cercetarea de marketing, principalul obiectiv al eșantionării este selectarea unor unități reprezentative din întreaga populație. Eșantionarea poate fi: Eșantionare aleatoare Eșantionare nealeatoare Principalele tehnici de eșantionare aleatorii sunt: Eșantionul aleatoriu simplu - toate unitățile dintr-o populație au aceleași șanse să apară într-un eșantion; Eșantionarea stratificată - populația
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]