982 matches
-
Evenimentul zilei" a închis ediția regională care avea sediul la Cluj. În 15 aprilie 2008 a apărut prima ediție a cotidianului regional "Gardianul de Transilvania-Banat" închis între timp. Principalele reviste de cultură și literatură sunt: "Apostrof", "Idea", "Steaua", "Tribuna" și "Echinox". În mare parte, presa radiofonică clujeană a fost preluată de posturile de radio naționale și retransmite pe frecvențe locale programele de la București și parțial programe locale. Cele mai populare posturi de radio sunt Radio Transilvania Cluj (100% local), Radio Cluj
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
martie 1963, Luduș, Mureș) este un critic, istoric literar, eseist, poet și profesor universitar român. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1989) obținând doctoratul în filologie în 1996. A fost redactor și redactor șef-adjunct al revistei "Echinox" (1987-1989). În prezent este profesor de literatura română la Universitatea „Petru Maior” din Târgu-Mureș, decan al Facultății de Științe și Litere și conducător de doctorat în cadrul Școlii doctorale de Studii literare a universității târgumureșene. E unul dintre redactorii revistei "Vatra
Iulian Boldea () [Corola-website/Science/301020_a_302349]
-
ai săi și-au susținut, până în prezent, tezele de doctorat (confirmate de CNATDCU). Din anul 1985 până acum a îndeplinit funcții în colectivele de redacție ale unor reviste culturale; între 1986-1989 a fost redactor și redactor-șef adjunct al revistei "Echinox" iar în prezent este redactor al revistei "Vatra", redactor-șef al revistei "Târnava" și redactor-șef al revistei Studia Universitatis „Petru Maior”, Series Philologia, revistă acreditată CNCS, categoria B și indexată în numeroase baze de date internaționale. Face parte din
Iulian Boldea () [Corola-website/Science/301020_a_302349]
-
ALLRO), LitArt, Târgu-Mureș. De-a lungul timpului a publicat poezii, studii, eseuri critice și cronici literare în majoritatea revistelor de cultură din țară: “România literară”, „Caiete critice”, „Contemporanul”, „Orizont”, „Viața Românească”, „Ramuri”, „Limba română” (Chișinău), „Convorbiri literare”, „Cuvântul”, „Contrafort” (Chișinău), "Echinox", "Vatra", "Steaua", "Luceafărul", "Tribuna", "Familia", "Euphorion", "Dacia literară", "Poesis", "Tomis" "Astra", „Observator cultural”, „Tabor”, „Mozaicul”, „Poezia”, „Arca”, „Antiteze”, "Târnava" etc. Din anul 2006 este membru în Comitetul de conducere al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Mureș. A fost membru în
Iulian Boldea () [Corola-website/Science/301020_a_302349]
-
al mai multor publicații științifice românești și străine. Iulian Boldea este prezent în mai multe antologii de poezie: ”Ceasul de flori. Antologie de poezie târgumureșeană”, Editura Tipomur, 2001; Îmblânzitorul de timp. Antologie de poezie mureșeană”, Editura Tipomur, 2003; ”Poeții revistei Echinox. Antologie (1968-2003)” de Ion Pop, Editura Dacia, 2004; ”Antologia poeților ardeleni contemporani”, Editura Ardealul, 2004; ”Efigii lirice”, Editura Ardealul, 2009; Din lirica românească de dragoste”, Editura Ardealul, 2010. Prezent, de asemenea, în numeroase dicționare: Ana Cosma, ”Scriitori români mureșeni” (2000
Iulian Boldea () [Corola-website/Science/301020_a_302349]
-
Ardealul, 2010. Prezent, de asemenea, în numeroase dicționare: Ana Cosma, ”Scriitori români mureșeni” (2000); Ion Bogdan Lefter, ”Scriitori români din anii ’80-’90”(2000); Irina Petraș, ”Panorama criticii literare românești. Dicționar ilustrat”(2001); ”Dicționarul general al literaturii române” (2004), ”Dicționar Echinox” (2004), Aurel Sasu, ”Dicționarul biografic al literaturii române” (2006), Traian Vedinaș, ”Echinoxismul. Dicționar sintetic și antologic” (2006). A colaborat la "Kindlers Literatur Lexikon" (Metzler, Stuttgart/ Weimar, 2009). Lista completă a referințelor critice este disponibilă aici.
Iulian Boldea () [Corola-website/Science/301020_a_302349]
-
secția română-engleză, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1978-1982. Doctorand în litere, din 2004, la Universitatea “Babeș-Bolyai”, din Cluj-Napoca, cu o teza despre Caragiale, Cehov și Ibsen. Masterat la Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Științe Politice și Administrative, 2004 - 2005. A colaborat la revistele Echinox, Vatra, Steaua, Tribuna, Astra, Convorbiri literare, Luceafărul, SLAST, Flacăra, Transilvania, Dialog, Opinia studențeasca, Napoca Universitară, Mișcarea literară, Poesis, What’s Going On Here, The New Farmm, Emmaus, SUA, Poezjia, Katowice, Polonia, Fjala, Flaka e välläzarimet, Iugoslavia, Ungaria ș.a., la Radiodifuziunea
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
Ceasul de flori, Editura Tipomur, Târgu-Mureș, 2001, antologia Cenaclul literar George Coșbuc - 30, Editura Aletheia, Bistrița, 2001, antologia Îmblânzitorul de timp, Editura Tipomur, Târgu-Mureș, 2003, Antologia poeților ardeleni contemporani, de Eugeniu Nistor și Iulian Boldea, Editura Ardealul, 2003, Poeții revistei Echinox, Antologie (1968-2003), vol. I, de Ion Pop, Editura Dacia 2004. Fondator al Cenaclului “Virtus Română Rediviva”, Bistrița, 1975, a inițiat în 1979, în revistă Echinox, ancheta “Dreptul la timp”, despre generația ’80, continuată în revistă Vatra în 1984, până la suspendarea
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
Antologia poeților ardeleni contemporani, de Eugeniu Nistor și Iulian Boldea, Editura Ardealul, 2003, Poeții revistei Echinox, Antologie (1968-2003), vol. I, de Ion Pop, Editura Dacia 2004. Fondator al Cenaclului “Virtus Română Rediviva”, Bistrița, 1975, a inițiat în 1979, în revistă Echinox, ancheta “Dreptul la timp”, despre generația ’80, continuată în revistă Vatra în 1984, până la suspendarea ei, în 1985, de cenzură, a fondat Cenaclul “Hyperion”, Târgu-Mureș, 1983, devenit din 1984 “Romulus Guga”, inițiator al Concursului de Poezie “Romulus Guga”, Târgu-Mureș, 1985
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
Serafim Duicu, Steaua roșie, 14 iunie 1986, p. 3, Gellu Dorian, Caiete botoșănene, nr. 4 / 1987, p. 4, Cornel Moraru, Vatra, 1987, Zaharia Sângeorzan, Cronică, 1987, Constantă Buzea, Amfiteatru, 1987, Bucur Demetrian, Ramuri, 1987, Cristian Livescu, Cronică, 1987, Iulian Boldea, Echinox nr. 7 - 8 / 1987, p. 4, Rodica Berariu Draghincescu, Astra, 9/1988, p. 7, Gabriel Rusu, SLAST, 1989, Eugen Simion, România literară, 1990, Gabriel Stănescu, Albină, nr. 9/ septembrie 1990, Alină Cuceu, Echinox, nr. / 1990, p. 3, Eugeniu Nistor, Steaua
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
1987, Cristian Livescu, Cronică, 1987, Iulian Boldea, Echinox nr. 7 - 8 / 1987, p. 4, Rodica Berariu Draghincescu, Astra, 9/1988, p. 7, Gabriel Rusu, SLAST, 1989, Eugen Simion, România literară, 1990, Gabriel Stănescu, Albină, nr. 9/ septembrie 1990, Alină Cuceu, Echinox, nr. / 1990, p. 3, Eugeniu Nistor, Steaua, ianuarie 1990, pp. 55 - 56, Rodica Beraru Draghincescu, manuscris, Al. Cistelecan, Vatra, 1990, Cornel Munteanu, Solstițiu, 1990, Petru Scutelnicu, Ateneu, 1990, Cristian Stamatoiu, Vatra, 245/ august 199l, p. 4, Ioan Milea, Tribuna, nr.
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
nr. 1 / 1992, p. 5, Cornel Munteanu, Steaua, 1992, Bucur Demetrian Ramuri, 1993, Adrian Mănarcă, Răsunetul, 7 august 1993, p. 3, Iulian Boldea, Cuvantul liber, 1 octombrie 1994, p. 3, Silviu Achim, Adevărul nr. 1381 / 6 octombrie 1994, Alină Cuceu, Echinox, 1994, Gavril Moldovan, Răsunetul nr. 1214/28 septembrie 1994, Cristian Stamatoiu, Vatra, 1994, Iulian Boldea, Cuvantul liber, 1994, Daria Coroș, Clipă cea repede, nr. 3/1994, p. 10, Viorel Chirilă, Familia, 1995, pp. 76-77, Adriana Cean, Tribuna, „Spații ale regasirii
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii ’80-’90, Dicționar biobibliografic, I-III, 2000-2001, Țiț Liviu Pop, Ex libris. Scriitori contemporani, Editura „George Coșbuc”, 2003, Alexandru Pintescu, Retorica aproximației (breviar de poezie optzecista), Editura Timpul, Iași, 2004, Petru Poanta, Efectul „Echinox” sau despre echilibru, Editura Apostrof, 2004, Academia Română, Dicționar general al literaturii române, vol. I, A-B, Editura Univers Enciclopedic, 2004, pp. 404 -405, coordonator Eugen Simion, Nicoleta Bechiș, Dicționar Echinox, coordonator Horea Poenar, Editura Tritonic, 2005. A fost distins cu
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
de poezie optzecista), Editura Timpul, Iași, 2004, Petru Poanta, Efectul „Echinox” sau despre echilibru, Editura Apostrof, 2004, Academia Română, Dicționar general al literaturii române, vol. I, A-B, Editura Univers Enciclopedic, 2004, pp. 404 -405, coordonator Eugen Simion, Nicoleta Bechiș, Dicționar Echinox, coordonator Horea Poenar, Editura Tritonic, 2005. A fost distins cu Premiul I la Festivalul Artei și Creației Studențești, Timișoara, 1979, ca membru în trupa de teatru a Casei de Cultură a Stdenților din Cluj-Napoca, Premiul revistei “Luceafărul” la Festivalul “Baladele
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
și seminarii despre: "Escatologia europeană de la Homer la Dante"; "Mitul faustic din Renaștere până în secolul XX"; "Questa eșuată"; "Metaforele vieței baroce" etc. 1999, Conferențiar de literatură comparată la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj 1993-2000, Director al revistei „Echinox” din Cluj. Coordonator al mai multor numere tematice: "Dicționar Echinox - 25"; Biografia ideii de UNU";" Generația 90!?"; "Jung și arhetipologia"; "Visul", "Monstrul", "Femeia", "Macabrul" etc. Din 1996, muncă în echipă (împreună cu membrii Catedrei de literatură române, comparată, teorie literară și
Corin Braga () [Corola-website/Science/299177_a_300506]
-
faustic din Renaștere până în secolul XX"; "Questa eșuată"; "Metaforele vieței baroce" etc. 1999, Conferențiar de literatură comparată la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj 1993-2000, Director al revistei „Echinox” din Cluj. Coordonator al mai multor numere tematice: "Dicționar Echinox - 25"; Biografia ideii de UNU";" Generația 90!?"; "Jung și arhetipologia"; "Visul", "Monstrul", "Femeia", "Macabrul" etc. Din 1996, muncă în echipă (împreună cu membrii Catedrei de literatură române, comparată, teorie literară și folclor) la "Dicționarul analitic de opere literare românești" (vol. I-
Corin Braga () [Corola-website/Science/299177_a_300506]
-
Dicționarul analitic de opere literare românești" (vol. I-IV) (coordonat de prof. Ion Pop) 1998-2004, Muncă în echipă la "Dicționarul scriitorilor români" (volumele III și IV) (coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu) Din 2001, Director al Caietelor Echinox Coordonator al colecției „Mundus imaginalis” la Editura Dacia din Cluj Din 2002, Fondator și director al Centrului de Cercetare a Imaginarului de la Facultatea de Litere, Cluj Din 2003, Șef al Catedrei de literatură comparată de la Facultatea de Litere din Cluj
Corin Braga () [Corola-website/Science/299177_a_300506]
-
Editura Tracus Arte din București Din 2013, Membru corespondent al Academia Nacional de Ciencias din Buenos Aires, Argentina A semnat circa 200 de studii, eseuri, cronici literare, publicate in revistele "Apostrof, Archaeus, Art-Panorama, Bachelardiana (Franța), Cahiers roumains d’études littéraires, Caietele Echinox, Clouds Magazine (SUA), Contrafort (Moldova), Contrapunct, Conversația, Cuvântul, Discobolul, Echinox, El imaginario en el mito clasico (Argentina), Épistemocritique (Franța), Euphorion, Euresis, Familia, Graphé (Franța), Idei în dialog, Iris (Franța), Journal for the Studies of Religions and Ideologies, Jurnalul literar, Metabasis
Corin Braga () [Corola-website/Science/299177_a_300506]
-
Academia Nacional de Ciencias din Buenos Aires, Argentina A semnat circa 200 de studii, eseuri, cronici literare, publicate in revistele "Apostrof, Archaeus, Art-Panorama, Bachelardiana (Franța), Cahiers roumains d’études littéraires, Caietele Echinox, Clouds Magazine (SUA), Contrafort (Moldova), Contrapunct, Conversația, Cuvântul, Discobolul, Echinox, El imaginario en el mito clasico (Argentina), Épistemocritique (Franța), Euphorion, Euresis, Familia, Graphé (Franța), Idei în dialog, Iris (Franța), Journal for the Studies of Religions and Ideologies, Jurnalul literar, Metabasis (Italia), Minerva, Monitor ZSA (Slovenia), Observator cultural, Orma, Poesis, Philologia
Corin Braga () [Corola-website/Science/299177_a_300506]
-
este pseudonimul literar al Rodicăi Marta Vartic (născută Rodica Marta Crișan; n. 14 martie 1955, comuna Jucu de Jos, județul Cluj, Transilvania), profesoara, scriitoare și editoare. S-a format în ambianța intelectuală a mișcării literare „Echinox” de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Este profesoară de istoria filosofiei românești la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și redactor-șef (din 1990) al revistei „"Apostrof"”, publicație mensuala editata de Uniunea Scriitorilor din România și de Fundația Culturală Apostrof. A obținut un
Marta Petreu () [Corola-website/Science/299155_a_300484]
-
Modern Romanian Verse / Testament - Antologie de Poezie Română Modernă " - second edition (bilingual version English/Romanian) - editor and translator Daniel Ioniță, with Eva Foster, Rochelle Bews, and Prof.Dr.Daniel Reynaud - Editură Minerva, January 2015. ISBN 978-973-21-1006-5 Face parte din gruparea literară Echinox; este membră a Uniunii Scriitorilor din România și a Fundației Culturale Apostrof. Interviuri
Marta Petreu () [Corola-website/Science/299155_a_300484]
-
Iuno Regina, erau plasate extra pomerium, îndeobște pe colina Aventinului. Excepție face templul lui Castor, instalat în perimetrul pomerial de dictatorul Aulus Postumius, în sec. al V-lea. Divinitățile intrapomeriale arhaice au, deseori, nume, caractere și sărbători bizare: Angerona - zeița echinoxului de primăvară sau Matuta - zeița matroanelor. Străvechea triadă Iupiter-Mars-Quirinus, flancată de zeitățile Ianus Bifrons și Vesta, este înlocuită în perioada Tarquinilor prin noua triadă Iupiter Maximus-Iuno-Minerva. Acești zei, care corespund lui Zeus, Herei și Atenei, au acum statui. Dictatorul Aulus
Roma Antică () [Corola-website/Science/299887_a_301216]
-
Topa, între sfeșnice și stele mari. Au fost însă și minunatele seri de cenaclu de la Facultate, șezătorile literare ale acelor ani, [...], atâtea și atâtea întâlniri și convorbiri prietenești, dintre care una, notată după mutarea la București, a apărut în revista Echinox. Ani de-a rândul i-am simțit apoi mâna fraternă pusă cald pe umăr și i-am auzit adresarea «Frate Ioane», cu care obișnuia să mă întâmpine.[...] Pentru istoria mai nouă a poeziei românești, Ioan Alexandru cel «blond, cârn și
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
literară, "Albatros", este suprimată de cenzură pentru tendințele ei democratice. După război, scoate revista "Agora" împreună cu Ion Caraion, revistă de cultură internațională, care este suprimată deja după primul număr de cenzura comunistă, din cauza unui articol al lui Titus Ștefănescu-Priboi intitulat "Echinox", în care dădea ca exemple de platitudine a gândirii pasaje din scrierile lui Stalin. Virgil Ierunca părăsește țara în , primind o bursă din partea guvernului francez. , autorul cărții ""Zero și Infinit"". Din 1951 și până în 1974 este redactor al emisiunilor în
Virgil Ierunca () [Corola-website/Science/297927_a_299256]
-
din 8 limbi, apreciat în țară și străinătate, care trăiește în Heilbronn, Germania. 1971 - 1974 Studii în cadrul Universității București (departamentul filologic București) 1978 - 1982 Universitatea Cluj- Filologie, Secția Germană-Română - concomitent redactor la Echinox- Lucrare de diplomă: 10 ani ai revistei Echinox pagina germană: tehnică traducerii 1982 - 1991 Profesor la liceul din Sighișoara, n-a fost membru de partid 1992 - 1995 Rezident în Germania - Studii la Universitatea din Freiburg "(Referent de specialitate la Comunitatea Europeană în domeniul culturii)" Traducător oficial recunoscut de
Andrei Zanca () [Corola-website/Science/307298_a_308627]