980 matches
-
accentua în evoluția liricii autorului. Poezia se realizează printr-o intensă imagistică, plină de vigoare. Apar obsesiv nunta și moartea. Nunta înseamnă comunicarea cu strămoșii, înseamnă, de fapt, începutul morții. Situația spre care tinde poetul este starea de echilibru, de echinox. Visul din poezia "Visele" vine cu un peisaj de Eden. Pădurea doarme visând, căprioarele visează îngeri, "iar leul bătrân și naiv și flămând,/ L-a visat pe Dumnezeu ". Adrian Păunescu, ca și ceilalți poeți ai generației lui, încearcă într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Rodica Baconsky, "Biografice", Tribuna, nr. 42, 1993. 5 Radu Toma, Création et devenir dans la littérature française du XX-e siècle, coord. Angela Ion, Université de Bucarest, 1989, pp. 561-562. V. și o scurtă prezentare a operei yourcenariene la Ileana Gherasim, Echinox, nr. 8-9, 1981. 6 Magda Ciopraga, Marguerite Yourcenar, de la morale à l'écriture, Fides, Iași, 2000, p. 480. 7 Cecilia Latiș, Arhitecturi paralele: Marguerite Yourcenar Vintilă Horia, Editura Universității din Suceava, 2003, p. 226. 8 Florian Bratu, Marguerite Yourcenar. Memoria
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Convorbiri literare" (1977), iar editorial cu un poem în proză publicat în volumul colectiv Solstiții (1985). Colaborează cu poeme și articole la reviste din țară ("Convorbiri literare", "România literară", "Luceafărul", "Cronica", "Poesis", "Contrafort", "Timpul", "Interval", "Dacia literară", "Art Panorama", "Dilema", "Echinox", "Hyperion", "Amphytrion", "Fracturi") și din străinătate ("Cider Press Review", "Exquisite Corpse/Cyber Corpse", "Hunger Magazine", "International Notebook of Poetry", "Quarter after Eight", "Metamorphoses" din Statele Unite ale Americii, "Poésie 2003" din Franța, "Wienzeile" din Austria). Volume de poezie: Oglinda la zid
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
culturale Timpul" (din 2000). Redactor șef-adjunct la revista "Convorbiri literare" (1990-1995). Președinte al Consiliului Județean Iași (1996-1998). Debutează cu versuri în "Dialog" și editorial cu cartea de eseuri Semnele timpului (1988). Colaborează cu poezii, proză, articole, recenzii și eseuri la "Echinox", "Cronica", "România literară", "Convorbiri literare", "Transilvania", "Steaua", "Observator cultural" ș.a., iar cu studii științifice (din domeniile sociologiei educației, istoriei intelectuale, istoriei și filozofiei culturii, didacticii moderne, metodologiei cercetării educației și științelor politice) la "Revista de filozofie", "Revue roumaine de sciences
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Generală, absolvită în 1963. Medic la Dolhasca (1963-1975). Corector, redactor, redactor-șef adjunct al revistei ieșene "Convorbiri literare" (1983-1995). Debutează cu versuri în revista "Luceafărul" (1966) și editorial cu volumul Versuri (1970). Colaborează la "Luceafărul", "Amfiteatru", "Tribuna", "Steaua", "Familia", "Argeș", "Echinox", "Convorbiri literare", "România literară" (revistă în care ține, din 1992, rubrica "Cerșetorul de cafea"), "Suplimentul de cultură" etc. Cărți de poezie: Versuri, Editura Albatros, București, 1970; Detectivul Arthur, Editura Cartea Românească, București, 1970; Julien Ospitalierul, Editura Cartea Românească, București, 1974
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Literatura cea de toate zilele, 2001; Nicoleta Cliveț, în "Piața literară", nr. 8, 2002; Nicolae Coande, în "Paradigma", nr. 2, 2002; Bogdan Alexandru Stănescu, în "Ziua literară", 11 decembrie 2004; Iulian Boldea, în "Vatra", nr. 1-2, 2005; Horea Poenar, în "Echinox", nr. 7-8, 2005; Marin Mincu, Fărâme critice, 2005; Mircea A. Diaconu, Atelierele poeziei, 2005; Nichita Danilov, Capete de rând, 2006; Bogdan Crețu, Lecturi actuale, 2006; Iulian Boldea, Poeți români postmoderni, 2006; Iulian Boldea, Teme și variațiuni, 2008; Nicolae Busuioc și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lui Constantin Pricop conțin fie tablouri statice, stilizate de un geometru impasibil, fie înscenări ironice ale luptei cu tentația histrionismului artistic (seria ingenioaselor Klee). Referințe critice (selectiv): Ion Bogdan Lefter, în "Viața Românească", nr. 9, septembrie, 1982; Ștefan Melancu, în "Echinox", nr. 10-11-12, octombrie-noiembrie-decembrie, 1982; Cristian Livescu, în "Steaua", nr. 10, octombrie, 1982; Val Condurache, în "Convorbiri literare", nr. 7, iulie, 1982; Alex Ștefănescu, în SLAST, 20 iunie 1982; Laurențiu Ulici, în "România literară", nr. 25, 17 iunie 1982; Constanța Buzea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
este scurt timp profesor de liceu la Timișoara, apoi asistent la Institutul Pedagogic din Baia Mare (1971-1986) și din nou profesor de liceu în același oraș (1986-1989); în 1990 devine cadru didactic la Universitatea din Cluj-Napoca. Se formează în atmosfera revistei „Echinox”, una din pepinierele eficiente de prozatori optzeciști, și debutează aici în 1980. Editorial se numără printre debutanții „la grămadă”, conform recomandărilor ideologice, în volumul colectiv Debut 86, publicat de Cartea Românească. Îi reușește însă performanța rară de a redebuta, prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290389_a_291718]
-
n.t.). În varianta franceză secvențialitatea instrucțională este redată prin utilizarea verbelor la infinitiv: traverser, prendre, continuer etc. care, în limba română, au fost traduse la imperativ (n.t.). * Roland Barthes, Plăcerea textului, traducere de Marian Papahagi, Ion Pop, Editura Echinox, Cluj, 1994 (n.t.). Traducerile denumirilor și ale definițiilor sînt adaptate după caz (ne asumăm unele nepotriviri ce nu întrunesc principiile jocului de cuvinte încrucișate): fr. peuvent être assimilés à des travailleurs de la terre; soluții: MINEURS/POTIERS (n.t.). * Honoré
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Superior din Szegéd (1992-1995), docent pentru limbă, literatură și civilizație românească la Universitatea din Freiburg im Breisgau (1995-1997). Debutează la „Steaua” în 1963, iar editorial în 1981 cu studiul Novalis. Mai e prezent cu articole, studii și recenzii în „Tribuna”, „Echinox”, „Orizont”, „Viața românească”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Noi, românii din Ungaria” (Gyula), „Kó´znevelés” ș.a. Se numără printre autorii unor volume colective, precum Studii despre Coșbuc (1976), Cercetări de literatură comparată (1976), Le Comparatisme roumain (1982
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
Luduș, j. Mureș), poet și critic literar. Este fiul Elenei (n. Branea) și al lui Iulian Boldea, lucrător (șef de tren) la CFR. B. frecventează Facultatea de Filologie, secția română-franceză, a Universității din Cluj-Napoca (1985-1989). Redactor, din 1986, la revista „Echinox”, îndeplinește, în 1988 și 1989, funcția de redactor-șef adjunct. Publică versuri, eseuri și cronici literare. După licență, devine profesor la Liceul „Al. Papiu-Ilarian” din Târgu Mureș. În paralel, este redactor la revista „Vatra”, secretar de redacție, în perioada 1994-1997
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285802_a_287131]
-
2. Problema 2 Se dau pozițiile lui Marte relativ la stelele de pe bolta cerească, măsurate pe un interval de 6 luni (tabelul 1). Pozițiile sunt prezentate la un interval de 10 zile de-a lungul eclipticii, pornind cu 0 0 la echinoxul vernal; ele sunt date în grade de-a lungul eclipticii, crescând în direcția spre răsărit și merg până la 360 0 când se suprapun cu echinoxul vernal. Pe o hârtie milimetrică se va reprezenta grafic, pe axa orizontală Ox, latitudinea. Axa
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
la un interval de 10 zile de-a lungul eclipticii, pornind cu 0 0 la echinoxul vernal; ele sunt date în grade de-a lungul eclipticii, crescând în direcția spre răsărit și merg până la 360 0 când se suprapun cu echinoxul vernal. Pe o hârtie milimetrică se va reprezenta grafic, pe axa orizontală Ox, latitudinea. Axa Oy va fi axa timpului la intervale de 10 zile. Marcați sensul de deplasare al planetei pentru a putea ordona pozițiile ei. După ce ați făcut
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
în comparație cu spectrul stelei în repaus? 5. Care din urmatoarele fenomene sau obiecte pot fi observate de pe Lună: a) eclipse de Soare, b) meteori, c) comete, d) aurore, e) curcubeu, f) nori luminoasi, g) sateliti artificiali? Enumerati-le. 6. Din cauza precesiei, echinoxul vernal se mișcă lent (50" pe an) pe cer. Care va fi cercul pe care el se va mișca: pe ecuator sau pe ecliptică? 7. Un satelit artificial se mișcă cu o viteza de 6,9 km/s pe o
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
Signs in Contemporary Culture, Longman Barthes, Roland, 1964 "Rhétorique de l'image" în Communications 4, pp. 40-51 Barthes, Roland, 1985 L'aventure sémiologique, Paris, Seuil Baudrillard, Jean, 1968 Le système des objets, Paris, Gallimard (trad. rom Sistemul obiectelor, 1996, Cluj, Echinox) Bochmann, Klaus, 1975 "Valeurs connotatives du texte publicitaire", în Langue Française, 28, pp. 29-38 Bougnoux, Daniel, 1992 "La publicité nouvel espace public ?" în La Communication par la bande, Paris, La Découverte Bourron, Yves, Chapuis Jean-Pierre, Canonville, Christian et Colin Patrick
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
liceale încheiate la Liceul „Unirea” din Brașov (1984), a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1988). Elev, apoi student, frecventează „Cercul literar 19” din Brașov și cenaclul revistei „Orizont”. Colaborează cu versuri, eseuri și cronici literare la „Dialog”, „Echinox”, „Forum studențesc”, „Amfiteatru”, „Interval”, „Vatra”, „Astra”, „Poesis”, „Observator cultural” ș.a. Este, pe rând, profesor de gimnaziu la Apața (județul Brașov), la Școala Normală din Brașov, redactor (din 1990) și redactor-șef (din 1998) la revista „Interval”, și cadru didactic la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285777_a_287106]
-
economistă, și al lui Ioan Dragolea, jurist. A fecventat clasele primare, gimnaziale și liceale în orașul natal, iar după bacalaureat și după stagiul militar, devine student (în 1975) al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Participă la cenaclul Echinox și se integrează grupului de tineri scriitori din jurul revistei studențești cu același nume, în paginile căreia debutează cu eseul Caragiale în patru timpi (1977). Se atașează îndeosebi de profesorii Mircea Zaciu, Ion Vlad, Ion Vartic, Doina Curticăpeanu. După licență, este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286853_a_288182]
-
la Centrul Județean de Îndrumare a Creației Populare, se transferă la începutul anului 1990 la Studioul Teritorial de Televiziune Cluj, fiind, întâi redactor, apoi secretar general de redacție (1994-1997) și realizator. Colaborează cu cronici literare, eseuri, proză și publicistică la „Echinox”, „Tribuna”, „Steaua”, „Vatra”, „ Familia”, „Viața românească”, „Apostrof”, „Contrapunct”, „Euphorion”, „Observator cultural” și la Radio Cluj. Călătorește în Marea Britanie și Elveția. Debutează editorial cu volumul În exercițiul ficțiunii. Eseu despre Școala de la Târgoviște (1992; Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286853_a_288182]
-
Salonul Național al Cărții, Cluj-Napoca). În 1993, este distins cu Premiul Marconi pentru emisiuni literare radiofonice. Este doctor în filologie al Universității din Cluj-Napoca, din 1998, cu teza Literatura fragmentară. De asemenea, este membru al ASPRO. Format în ambianța revistei „Echinox”, D. a colaborat mai întâi la rubricile „Eseu” și „Proza”, comentând îndeosebi scriitori pe care îi va analiza și în cartea de debut. Apoi, în anii 1979 și 1980, în tandem cu Emil Hurezeanu, succesiv altui tandem (Ion Simuț, Radu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286853_a_288182]
-
de la francophonie. Vème édition, textes réunis par Marină Mureșanu Ionescu, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 2000, p.71-77 MUREȘANU IONESCU, Marină, Literatura un discurs mediat, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1996 NEAGOTĂ, Bogdan, Mitanaliză și ideologie, în "Caietele echinox", Teoria și practica imaginii. Imaginar social, vol.III, Dacia, Cluj, 2002, p.118-125 NEGRICI, Eugen, Sistematică poeziei, Fundația Culturală Română, București, 1998 NICOLESCU, Basarab, Transdisciplinaritatea, Polirom, Iași, 1999 NICU, Horodniceanu, Eul flexibil sau despre teatralitate, București, 1999 NOICA, Constantin, Modelul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
spre Itaca. De la text la imagine scenica, Meridiane, București, 1990 PREISS, Axel, XIXe siècle, Bordas, Paris, ț.2, p.1851-1891 PRUNER, Michel, L'analyse du texte de théâtre, Nathan, Paris, 2001 PRUS, Elenă, Dimensiunea socială a imaginarului urban, în Caietele Echinox, Dacia, Cluj, 2002, Nr.3, p.59-61 PRUS, Elenă, Homo urbanus, în Metaliteratura, Analele facultății de filologie, Editura UPS "Ion Creangă", Chișinău, vol.6, p.109-119 RAMOND, F. C., Leș Personnages des Rougon-Macquart, Burt Franklin, New York, 1970 RANK, Otto, Le mythe
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
héros dans le labyrinthe, în La ville n'est pas un lieu, în Revue d'Esthétique nr°3-4, 1977, p.163-171 SPENGLER, Oswald, Untergang des Abendlandes, München, 1923, vol. I, SPIRIDON, Monica, Topographies imaginaires et identités culturelles: "La Ville-Texte", Caietele Echinox, vol. 3, Teoria și practica imaginii. 2. Imaginar social, Dacia, Cluj, 2002, p.52-58 STENVENSON, Norah W., Paris dans la "Comédie humaine" de Balzac, Courville, Paris, 1938 STIERLE, Karlheinz, La capitale des signes. Paris et son discours, Editions de la maison
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
afla altundeva, așa cum voi arăta mai târziu. O prezentare mai puțin ditirambică a ideilor și practicii pedagogice ale lui Noica se găsește în Ion Dur, Noica, între dandysm și mitul școlii, Eminescu, București, 1994. 12. ștefan Borbély, „Jurnalul de la Păltiniș”, Echinox, 30, 10-12, 1998, p. 19. Până astăzi, aceasta rămâne cea mai bună introducere în semnificația politico-ideologico-culturală a Jurnalului. Borbély examinează de asemenea ceea ce el numește „mecanismul solidarizării restrictive”, care a făcut din „școala” lui Noica un cerc închis și a
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cadru didactic la Facultatea de Jurnalistică a Universității Banatul. Debutează în 1983, cu poezie, la ziarul „Viitorul” din Turnu Severin, iar editorial în 1994, cu placheta Firește că exagerez (Premiul Uniunii Scriitorilor). E prezent în „Orizont”, „Tribuna”, „Poesis”, „Contrapunct”, „Luceafărul”, „Echinox”, „Familia” și în „Agora” (Philadelphia), „Impuls” (Novi Sad), „Lumina” (Pancevo) ș.a. Volumul Piper pe limbă (1999; Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Timișoara) reunește interviuri luate unor personalități bănățene. I s-au decernat Premiul de Excelență al Uniunii Scriitorilor, Filiala Timișoara (2000
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]
-
vieții, se manifestă o anumită normalizare, în sensul că se renunță parțial la festivismele de fațadă, încercându-se o orientare mai credibilă. Dar importanța V.s. scade, dat fiind că în țară se înființează și alte reviste studențești de cultură („Amfiteatru”, „Echinox”, „Alma Mater”, devenită „Dialog”, „Opinia studențească”), care preiau o parte însemnată din literatura tinerilor. Continuă să apară versuri, autori fiind Dumitru M. Ion, Titus Vîjeu, Nicolae Dan Fruntelată, Constanța Buzea, Mircea Florin Șandru ș.a. Este prezentă din când în când și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290539_a_291868]