4,278 matches
-
157 3.2. Structuri și relații socioafective 159 3.2.1. Relații de afiliere infrastructurale: prietenia și dragostea 159 3.2.2. Relații preferențiale în grupurile mici și mijlocii. Sociometria 166 3.3. Cooperare și competiție 170 3.4. Percepția echității în grupuri 177 3.5. Luarea de decizii 179 4. Liderii și conducerea 182 4.1. Fenomenul conducerii. Tipuri de lideri și stiluri de conducere 182 4.2. Cine devine și cum se menține lider? 185 5. Analiza contextual-ecologică a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
etc.). Cu un design complicat experimental și o fină prelucrare a datelor, Bazerman ajunge la concluzia că subiecții-arbitri au propus variante bazându-se pe anumite principii (morale), în particular fie pe cel al egalității (salarizare egală), fie pe cel al echității (salarizare conform contribuției aduse). Boudon argumentează că nu e necesară inducerea existenței unor principii morale în mintea subiecților, ci că ei au judecat în funcție de caracteristicile situației (sistemului). Atunci când sistemul este holistic și e nevoie de o strânsă cooperare (caz în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
caz în care este greu a decela contribuția fiecărui membru la rezultatul final), e logic să se practice egalitarismul, dar, când sistemul este individualist și competitiv (deși sarcina e comună, contribuția fiecăruia poate fi precis stabilită), apare clar superioritatea principiului echității. Autorul francez accentuează că subiecții umani sunt în stare să ajungă la concluzii corecte indiferent de gradul de conștientizare de către ei a proceselor logic-cognitive prin care au realizat aceasta. Pe urmele lui M. Weber, el susține că sarcina analistului exterior
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
justiției sociale (Lerner; 1980; vezi și Chelcea și Iluț, 2003) care spune că trebuie să existe o distribuție cinstită (justă) a resurselor și beneficiilor între oameni și grupuri de oameni. Într-o formulă mai tehnică ea se regăsește în principiul echității (Adams, 1965) potrivit căruia starea de echitate dintre doi actori sociali se realizează atunci când raportul dintre „ceea ce dă” (investește) și „ceea ce primește” (câștigă) al unuia este egal cu același raport al celuilalt. Dacă notăm cu i „investițiile” și cu c
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și Iluț, 2003) care spune că trebuie să existe o distribuție cinstită (justă) a resurselor și beneficiilor între oameni și grupuri de oameni. Într-o formulă mai tehnică ea se regăsește în principiul echității (Adams, 1965) potrivit căruia starea de echitate dintre doi actori sociali se realizează atunci când raportul dintre „ceea ce dă” (investește) și „ceea ce primește” (câștigă) al unuia este egal cu același raport al celuilalt. Dacă notăm cu i „investițiile” și cu c „câștigurile”, iar cu A și B cele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
actori sociali se realizează atunci când raportul dintre „ceea ce dă” (investește) și „ceea ce primește” (câștigă) al unuia este egal cu același raport al celuilalt. Dacă notăm cu i „investițiile” și cu c „câștigurile”, iar cu A și B cele două persoane, echitatea este prezentă în formula: . Dacă relația dintre cele două rapoarte este percepută ca nonegală de către persoanele implicate, avem o situație de inechitate și ele încearcă restabilirea echității. Aceasta se face fie prin ajustări pe plan comportamental (mărirea ori micșorarea costurilor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
investițiile” și cu c „câștigurile”, iar cu A și B cele două persoane, echitatea este prezentă în formula: . Dacă relația dintre cele două rapoarte este percepută ca nonegală de către persoanele implicate, avem o situație de inechitate și ele încearcă restabilirea echității. Aceasta se face fie prin ajustări pe plan comportamental (mărirea ori micșorarea costurilor sau beneficiilor proprii ori ale partenerului), fie pe plan pur psihologic (raționalizări și justificări de genul „în fond și el a făcut”, „dacă mă gândesc mai bine
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mă gândesc mai bine, și eubeneficiez mult” etc.). În cazuri extreme, relația diadică se poate rupe, atunci când situația este considerată total inechitabilă, iar modificări comportamentale ori perceptive nu sunt acceptate. Așa se întâmplă de multe ori în cuplul conjugal. Principiul echității operează, chiar dacă într-o formă mai difuză și în contexte sociale mai puțin structurate, în care cei care se compară în raport de „ce dau” și „ce primesc” nu sunt în relații de activități directe și stabile. În plus, este
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și, în special, pe cel prosocial. Sociobiologia se referă la beneficiile de reproducere genetică, în centrul socializării și învățării sociale stând principiul recompensei, iar normele sociale fac trimitere la avantaje și dezavantaje atât direct, prin conținut (norma reciprocității și a echității), cât și indirect, prin costurile și beneficiile (psihologice, dar și de altă natură) datorate respectării sau încălcării acestor norme. Paradigma costuri-beneficii în sens mai strict însă mizează exclusiv pe calculul utilitar al actorului social. Ca o prelungire a abordării microeconomice
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de bună dispoziție (ai obținut o notă mare la un examen,ai primit o scrisoare de la o persoană dragă etc.) îndeamnă la conduite prosociale, la generozitate. Nu este destul de clar ce mecanisme psihosociale sunt implicate, dar se pare că norma echității ar juca un rol: constatarea contrastului dintre bucuria ta și necazul altuia te trimite, în numele justeței sociale, la acte care ar putea reface cât de cât echilibrul interuman. Efectele dispozițiilor sufletești negative sunt mult mai variate decât cele ale dispozițiilor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sunt o realitate frecventă a zilelor noastre și multe sarcini nu se pot îndeplini decât în cadrul lor. Abordarea clasică era înclinată înspre postularea unei dinamici de grup utopice și idilice: însușirea fără prea mari probleme a interesului comun, colaborare nedistorsionată, echitate în distribuirea sarcinilor și a recompenselor, dar și absența relațiilor conflictuale, a rolului de catalizator al conducerii etc. Or, după cum vom vedea pe parcurs, lucrurile nu stau nici pe departe astfel. Dinamica de grup înseamnă și tensiuni, blocaje, distorsiuni, conflicte
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și aici trebuie să ținem seama de unele mecanisme psihologice de raționalizare și justificare), cum este cel al justificării prin excepție, oamenii tinzând să spună „a reușit pentru că..., dar cei mai mulți...” (vezi, pe larg, Radu și Iluț, 1994). 3.4. Percepția echității în grupuritc "3.4. Percepția echității în grupuri" Viața de zi cu zi ne demonstrează cât de sensibili sunt oamenii la recompensele (și sancțiunile) ce li se acordă fie în relațiile interpersonale informale, fie în cadrele instituționale oficiale. Abordările și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de unele mecanisme psihologice de raționalizare și justificare), cum este cel al justificării prin excepție, oamenii tinzând să spună „a reușit pentru că..., dar cei mai mulți...” (vezi, pe larg, Radu și Iluț, 1994). 3.4. Percepția echității în grupuritc "3.4. Percepția echității în grupuri" Viața de zi cu zi ne demonstrează cât de sensibili sunt oamenii la recompensele (și sancțiunile) ce li se acordă fie în relațiile interpersonale informale, fie în cadrele instituționale oficiale. Abordările și teoriile din domeniul socioumanului, sub diferite
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
se acordă fie în relațiile interpersonale informale, fie în cadrele instituționale oficiale. Abordările și teoriile din domeniul socioumanului, sub diferite forme și expresii (neobehaviorism social, teoria rolurilor și statusurilor, teoria costuri-beneficii, cognitivismul etc.), mizează și ele pe această idee. Teoria echității sociale (Adams, 1965) subliniază că ființele umane nu sunt atente doar la volumul și calitatea recompensei și pedepsei, a câștigurilor și pierderilor în sine, ci le compară mereu cu ale celorlalți. Oamenii sunt extrem de grijulii dacă raportul dintre efortul și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și răsplata prestației lor este egal cu raportul dintre efortul și răsplata semenilor. Afirmația tare a teoriei este că, atunci când indivizii constată o inegalitate între respectivele raporturi, ei vor face totul pentru a stabili sau restabili egalitatea. Așadar, în teoria echității, nu mărimea costurilor și beneficiilor în sine contează, ci raportul dintre ele în comparație cu ceilalți. Dacă - la aceeași intensitate și calitate a muncii - cineva lucrează mai mult, e firesc să câștige mai mult. Dar e esențial de reținut că oamenii judecă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nu mărimea costurilor și beneficiilor în sine contează, ci raportul dintre ele în comparație cu ceilalți. Dacă - la aceeași intensitate și calitate a muncii - cineva lucrează mai mult, e firesc să câștige mai mult. Dar e esențial de reținut că oamenii judecă echitatea sau inechitatea după felul în care percep acest raport, ceea ce, desigur, poate fi departe de situația reală. Nu întâmplător, subipoteza principală a teoriei echității, și anume că ființele umane sunt înclinate să interpreteze inechitatea în defavoarea lor, s-a confirmat în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai mult, e firesc să câștige mai mult. Dar e esențial de reținut că oamenii judecă echitatea sau inechitatea după felul în care percep acest raport, ceea ce, desigur, poate fi departe de situația reală. Nu întâmplător, subipoteza principală a teoriei echității, și anume că ființele umane sunt înclinate să interpreteze inechitatea în defavoarea lor, s-a confirmat în studii experimentale, iar ea se verifică la tot pasul în viața cotidiană. J. Greenberg (1988) a pus în evidență aplicarea teoriei echității în organizarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a teoriei echității, și anume că ființele umane sunt înclinate să interpreteze inechitatea în defavoarea lor, s-a confirmat în studii experimentale, iar ea se verifică la tot pasul în viața cotidiană. J. Greenberg (1988) a pus în evidență aplicarea teoriei echității în organizarea locurilor de muncă. Experimentul merită reținut și pentru că este un exemplu de experiment de teren, efectuat cu ajutorul factorilor de decizie. Într-o mare companie de asigurări, din cauza unor modificări în construcția clădirii, o parte din personal - angajați practicanți
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
birouri (provizorii) să se facă la întâmplare, astfel încât funcționarii din fiecare grup au ajuns fie într-un birou echivalent cu cel din care s-au mutat, fie în unul mai bun sau mai rău decât precedentul. În acord cu teoria echității, cei cu un statut mai înalt (funcționarii plini) care au nimerit în birouri proaste vor da un randament mai mic decât înainte de mutare, fiindcă se simt nedreptățiți; cei care au primit birouri mai bune decât înainte vor avea o performanță
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și-au mărit productivitatea în măsura în care au scăzut-o cei care s-au simțit dezavantajați (subrecompensați), ceea ce demonstrează că percepem mai acut inechitatea când suntem nedreptățiți, decât atunci când avem avantaje. Managerii ar trebui să fie mult mai atenți la implicațiile teoriei echității pentru relația motivație - productivitate a angajaților lor, nu doar pe planul salarial, ci și în alte dimensiuni ale condițiilor de muncă, precum și la faptul că oamenii fac judecăți asupra situației lor globale ca angajați. După cum s-a mai sugerat pe parcursul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
productivitate a angajaților lor, nu doar pe planul salarial, ci și în alte dimensiuni ale condițiilor de muncă, precum și la faptul că oamenii fac judecăți asupra situației lor globale ca angajați. După cum s-a mai sugerat pe parcursul acestei lucrări, problema echității restrânse (interindividuale, în familie și în alte grupuri) a fost încorporată într-un concept mai larg, cel al justeței sociale, urmărindu-se mecanisme și efecte ale inechităților și la scară macrosocială. La noi în țară, S. Chelcea și colaboratorii săi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
La nivelul grupurilor mici și mijlocii, al firmelor și organizațiilor, se consideră că sunt operante atât ca descriere și explicație a comportamentului membrilor, cât și ca soluții de preîntâmpinare și rezolvare a nemulțumirilor, tensiunilor și conflictelor următoarele dimensiuni ale justeței (echității) sociale (Baron și Byrne, 2000): 1) Justiția distributivă reprezintă felul în care noi percepem că au fost distribuite recompensele (beneficiile) existente în grup între membrii acestuia. Sentimentul de incorectitudine este mai acut atunci când e vorba - așa cum se întâmplă îndeobște - despre
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
poziția personală. Deși mulți albi au slujbe foarte sigure, copiii lor au terminat colegiul și sunt aranjați profesional, ei sunt supărați pentru că în general locurile de muncă tradițional ale albilor sunt ocupate de negri (Bobo, 1988). Combinată cu cea a echității și justiției distributive, teoria deprivării relative explică la modul substanțial diferite tipuride proteste și revolte sociale, acte de terorism și recrudescența mișcărilor de dreapta. Actualmente studiul relațiilor intergrupale cunoaște, așa cum pe larg se expune și în lucrarea tradusă din franceză
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cu gradul de implicare; 4) nivelul de comparație. Persoana ce se implică într-un grup va evalua costurile-beneficiile rezultate ca urmare a calității sale de membru în acel grup și alternativele la care poate apela (factor ce provine din teoria echității). Privitor la fenomenul de coeziune, se cuvine amintit că, în opinia lui R.A. Schmuck și P.A. Schmuck, „investiția emoțională și angajarea profundă a elevilor/studenților în suportul grupului presupune soluționarea mai rapidă a problemelor interpersonale și oferă o bază colaborativă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comentariilor politice. Se emit păreri cu privire la feluritele anomalii din perioada anterioară evenimentelor din 1989: raționalizarea alimentelor, campania pentru „alimentare științifică”, măsurile aberante, precum aceea de a prezenta periodic la miliție mașina de scris, diferențele sociale scandaloase, instituite în numele „eticii și echității socialiste”. De la chestiuni concrete se ajunge la discuții privind forma de stat, sistemele sociale, tipurile de economie, calitățile și defectele regimurilor din România interbelică și postbelică. Cele mai ascuțite observații le rostește fostul profesor Arcanu, Filosoful, în formulări mereu percutante
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]