2,582 matches
-
plăcută, trebuie să luptați pentru păstrarea calității mediului înconjurător. Copii! Descoperiți și înțelegeți tainele naturii! ÎNVĂȚAȚI S-O IUBIȚI AȘA CUM VĂ IUBIȚI PĂRINȚII ȘI BUNICII! PRIN EXEMPLUL VOSTRU, ARĂTAȚI-LE TUTUROR CĂ PLANETA ȘI OMENIREA POT FI SALVATE! Ce este ecologia? Secolul XXI trebuie să aibă ca obiectiv major ocrotirea viețuitoarelor și a mediului, pentru a se păstra echilibrul natural al Terrei și implicit, viața omului pe Pământ. Această acțiune reclamă o cunoaștere temeinică a principiilor ecologice care stau la baza
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
ca obiectiv major ocrotirea viețuitoarelor și a mediului, pentru a se păstra echilibrul natural al Terrei și implicit, viața omului pe Pământ. Această acțiune reclamă o cunoaștere temeinică a principiilor ecologice care stau la baza funcționării biosferei. În acest sens, ecologia poate deveni un instrument util de informare privind relația ombiosferă. Dar, ce este ecologia? Ecologia este știința care studiază relațiile dintre organismele vii, interrelațiile dintre acestea și mediul lor de viață, precum și rolul omului în ansamblul naturii. Termenul de ,,ecologie
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
al Terrei și implicit, viața omului pe Pământ. Această acțiune reclamă o cunoaștere temeinică a principiilor ecologice care stau la baza funcționării biosferei. În acest sens, ecologia poate deveni un instrument util de informare privind relația ombiosferă. Dar, ce este ecologia? Ecologia este știința care studiază relațiile dintre organismele vii, interrelațiile dintre acestea și mediul lor de viață, precum și rolul omului în ansamblul naturii. Termenul de ,,ecologie’’ a fost creat în 1866 de către zoologul german Ernst Haeckel. În zilele noastre se
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
Terrei și implicit, viața omului pe Pământ. Această acțiune reclamă o cunoaștere temeinică a principiilor ecologice care stau la baza funcționării biosferei. În acest sens, ecologia poate deveni un instrument util de informare privind relația ombiosferă. Dar, ce este ecologia? Ecologia este știința care studiază relațiile dintre organismele vii, interrelațiile dintre acestea și mediul lor de viață, precum și rolul omului în ansamblul naturii. Termenul de ,,ecologie’’ a fost creat în 1866 de către zoologul german Ernst Haeckel. În zilele noastre se pune
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
ecologia poate deveni un instrument util de informare privind relația ombiosferă. Dar, ce este ecologia? Ecologia este știința care studiază relațiile dintre organismele vii, interrelațiile dintre acestea și mediul lor de viață, precum și rolul omului în ansamblul naturii. Termenul de ,,ecologie’’ a fost creat în 1866 de către zoologul german Ernst Haeckel. În zilele noastre se pune tot mai mare accent pe educarea copiilor în vederea cultivării dragostei și respectului pentru mediul înconjurător (introducerea disciplinelor opționale, realizarea diferitelor proiecte de parteneriat educațional având
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
creat în 1866 de către zoologul german Ernst Haeckel. În zilele noastre se pune tot mai mare accent pe educarea copiilor în vederea cultivării dragostei și respectului pentru mediul înconjurător (introducerea disciplinelor opționale, realizarea diferitelor proiecte de parteneriat educațional având ca temă ecologia, simpozioane, acțiuni de ecologizare). Modalități de formare a educației ecologice la clasele I-IV Motto: (Toma George Maiorescu) A venit momentul când Omul trebuie să încheie pace cu Natura, o pace cu condiții de reciprocitate pentru ”ambii combatanți”. Astăzi omul
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
ca sală de clasă sau ca laborator în care elevul învață este un pas decisiv în conștientizarea problemelor cu care se confruntă omenirea: degradarea solului, a subsolului, poluarea aerului și a apei, defrișările masive, dispariția unor plante și animale, etc. Ecologia școlară nu constituie un rezumat concentrat al ecologiei generale. Ea preia din ecologia generală unele noțiuni și fenomene de bază care urmăresc dezvoltarea la elevi a unei gândiri ecologice, relaționale prin care aceștia să se apropie de cunoașterea fenomenelor din
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
care elevul învață este un pas decisiv în conștientizarea problemelor cu care se confruntă omenirea: degradarea solului, a subsolului, poluarea aerului și a apei, defrișările masive, dispariția unor plante și animale, etc. Ecologia școlară nu constituie un rezumat concentrat al ecologiei generale. Ea preia din ecologia generală unele noțiuni și fenomene de bază care urmăresc dezvoltarea la elevi a unei gândiri ecologice, relaționale prin care aceștia să se apropie de cunoașterea fenomenelor din natură. (“Ecologie”B. Stugren și H. Killyen). Școlarii
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
pas decisiv în conștientizarea problemelor cu care se confruntă omenirea: degradarea solului, a subsolului, poluarea aerului și a apei, defrișările masive, dispariția unor plante și animale, etc. Ecologia școlară nu constituie un rezumat concentrat al ecologiei generale. Ea preia din ecologia generală unele noțiuni și fenomene de bază care urmăresc dezvoltarea la elevi a unei gândiri ecologice, relaționale prin care aceștia să se apropie de cunoașterea fenomenelor din natură. (“Ecologie”B. Stugren și H. Killyen). Școlarii trebuie puși în contact direct
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
nu constituie un rezumat concentrat al ecologiei generale. Ea preia din ecologia generală unele noțiuni și fenomene de bază care urmăresc dezvoltarea la elevi a unei gândiri ecologice, relaționale prin care aceștia să se apropie de cunoașterea fenomenelor din natură. (“Ecologie”B. Stugren și H. Killyen). Școlarii trebuie puși în contact direct cu natura vie chiar dacă în orașe acest contact se reduce la parcul din fața blocului, aleea de copaci a străzii, rondurile de flori din împrejurimi, etc. Elevii își formează convingeri
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
poluant produce atât afecțiuni morfofiziologice asupra țesuturilor și organelor afectate, cât și stare de disconfort. Aciditate= constanta chimică ce arată conținutul total de acizi al unei soluții și care se exprimă prin concentrația de ioni de hidrogen a acesteia. În ecologie cunoașterea acidității unui mediu de viață (apă, sol) prezintă importanță deosebită în stabilirea calității factorilor abiotici cu care vin în contact organismele vii. Aclimatizare= proces fiziologic complex datorită căruia un organism poate să-și desfășoare normal viața în condiții climatice
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
însușiri caracteristice; Dioramă= reprezentare spațială a unei porțiuni de peisaj cu animale împăiate, plante, etc; Dioxid de carbonă gaz toxic pentru oameni și pentru animale (dacă depășește o anumită pondere); E ,,E anevoie să tai pom și să cioplești om.’’ Ecologie= știință biologică de sinteză ce studiază prin excelență conexiunile ce apar între organisme și mediul lor de viață, alcătuit din ansamblul factorilor de mediu; Ecosistem= fragment mai mare sau mai mic al biosferei alcătuit dintr-o componentă vie, reprezentată de
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
unor activități practice și al unor proiecte la nivel local, național și internațional. Asociația Astronomică „Sirius” -Club UNESCO (AAS) este o organizație de tineret, neguvernamentală, apolitică, constituită la 20 septembrie 2001 și având ca domenii de interes Educația și Învățământul, Ecologia, Cercetarea, Cooperarea Internațională, Cultural-Artistică, Mobilitatea și Voluntariatul. Din 2004, AAS este afiliată la Federația Română a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO (FRACCU), iar din 2006 face parte din Rețeaua Cluburilor școlare de Știință și Tehnologie Afiliată la UNESCO. Priorități naționale
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
inatacabile. Iată de ce este nevoie ca toate generațiile, cele tinere mai ales, să se concentreze pe soluții reale și imediate pentru a salva planeta de la o iminentă distrugere. În concluzie, adoptarea unor decizii radicale privind implementarea unor legi clare pro ecologie, în paralel cu sprijinirea inițiativelor de mediu și finanțarea energiilor alternative, este următorul pas pe care ar trebui să îl facă la ora actuală liderii marilor puteri ale lumii, nu fără sprijinul masiv al tinerilor, interesați direct de asigurarea unui
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
societate dominată de spiritul negustoresc, voluntariatul pare a aduce un nou suflu. Deși puterea unui singur individ este limitată, apartenența la o grupare hotărâtă să schimbe lucrurile în bine - fie că este vorba despre inițiative din sfera întrajutorării sociale, a ecologiei ori a educației - poate avea un impact neașteptat de puternic. De pildă, o petiție pe internet semnată de mii de oameni din toate colțurile lumii poate obliga un stat nedemocratic să respecte drepturile omului. Presiunea exercitată de societatea civilă poate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
prețuiește foarte mult etica. Aici el se dovedește foarte intransigent în ce privește inteligența artificială, clonarea și pericolele hipertehnologizării și ale inumanului. De asemenea, este radical în privința democrației, drepturilor omului și suveranității populare. În rest, crede în ONU, se preocupă și de ecologie, de globalizare, de proliferarea nucleară, de declinul Occidentului, pentru toate propunînd un iluminism reconstruit în acord cu noile realități etc. Problema este însă, cred, că tocmai iluminismul și toate preceptele sale sunt chiar cauza problemelor, astfel încît nu văd cum
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Căci Universul este antropocentric, fiecare particulă a sa are omul ca țel. Întreaga sa chimie este o psihochimie, istoria sa are o cauzalitate mai profundă, astfel că evenimente pe care le explicăm de obicei în termeni de economie, politică sau ecologie pot fi înțelese mai bine din perspectiva unor tipare de ordin spiritual. Întreaga biologie este de fapt o astrobiologie. Cunoaștem, de pildă, influența soarelui asupra evoluției plantelor, dar și celelalte astre influențează viața pe pămînt. De exemplu, vegetalele cu bulbi
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
individului: ea nu este alta decât cea a hiperconsumatorului globalizat. Consumul reflexivtc "Consumul reflexiv" Faza II a consumului de masă a fost însoțită de virulente denunțări ale comercializării nevoilor și ale programării modurilor de viață. Curentele de stânga, tineretul rebel, ecologia radicală au declarat război contra pseudonevoilor, contra consumului iluzoriu de obiecte, contra risipei bogățiilor. O întreagă generație a denunțat domnia pasivității și a condiționării generalizate, în numele libertății totale, al creativității, al voluptății pasionale. În mod evident, această fază și-a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de extremă proximitate în momentul în care marile proiecte colective și-au pierdut vechea lor capacitate de mobilizare. Hiperconsumul ca destintc "Hiperconsumul ca destin" În vreme ce reflexivitatea consumativă tinde să se generalizeze, atacurile lansate contra dezlănțuirii nevoilor și-au schimbat direcția. Ecologia radicală și politică ce propovăduia, prin anii 1960-1970, austeritatea voluntară și „autolimitarea nevoilor” a lăsat locul cererilor de protecție a mediului, agroecologiei, gestiunii pe termen lung a resurselor Terrei. Utopiilor rupturii le-au succedat apelurile la salvgardarea „patrimoniului comun al
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
resurselor Terrei. Utopiilor rupturii le-au succedat apelurile la salvgardarea „patrimoniului comun al umanității”, lozincilor „mâncați mai bine, consumați produse sănătoase” - elogiile slow food-ului. Ceea ce contează este, înainte de toate, apărarea marilor echilibre planetare, producerea de mărfuri reciclabile, reconcilierea economiei cu ecologia. Protestul globalizant și maniheist s-a preschimbat în instrument de reflexivitate pragmatică făcută din contestații punctuale, din sensibilitatea la urgențele clipei, din apeluri la o modificare „realistă” și necesară a practicilor productive, a politicilor publice și a modurilor de consum
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
modurilor de consum. După pasiunile revoluționare, principiul de precauție și înțelepciunea evaluatoare a riscurilor majore: nu mai e vremea redefinirii complete a nevoilor și încă și mai puțin cea a cultului vieții frugale, e timpul ecoconsumerismului, al etichetelor „verzi”, al ecologiei industriale 12. Bioprodusele, dezvoltarea durabilă, ecosistemul industrial: ecologia nu mai constituie o contraputere a economiei de piață, ea funcționează ca instrument al reciclării ei, ca vector al unei oferte mai respectuoase față de marile echilibre din natură. Dacă este de netăgăduit
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
precauție și înțelepciunea evaluatoare a riscurilor majore: nu mai e vremea redefinirii complete a nevoilor și încă și mai puțin cea a cultului vieții frugale, e timpul ecoconsumerismului, al etichetelor „verzi”, al ecologiei industriale 12. Bioprodusele, dezvoltarea durabilă, ecosistemul industrial: ecologia nu mai constituie o contraputere a economiei de piață, ea funcționează ca instrument al reciclării ei, ca vector al unei oferte mai respectuoase față de marile echilibre din natură. Dacă este de netăgăduit că sensibilitatea ecologică rămâne o nebuloasă constituită din
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și mesaje pline de sens, asemenea unui sistem totalitar. Atacul e puternic, argumentația fragilă. Unde e de găsit dominația despotică atunci când marketingul valorilor nu face decât să se alinieze la ideologia triumfătoare a drepturilor omului, a moralității minimale ori a ecologiei? Controlul brandingului asupra culturii? Suntem departe de asta, publicitatea nu exaltă decât ceea ce e acceptat prin consens 23. Cu cât comunicarea se vrea mai creativă și mai societală, cu atât pune în scenă sisteme referențiale pe care nu le-a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
consumului de servicii a fost mai mare decât cea a consumului total. În prezent, în Franța, consumul de servicii reprezintă jumătate din cheltuielile familiilor. Or, acest tip de consum este mai economic în ce privește energia, mai puțin devorator de resurse naturale. Ecologia industrială, tehnologiile „curate”, dar și creșterea sectorului terțiar al economiei și dematerializarea consumului sunt fenomene majore care pregătesc nu atât ruptura de faza III, cât o configurație a acesteia compatibilă cu durabilitatea mediului. Cu siguranță, mâine vor intra în sistemul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Ciad ridică întrebări fundamentale cu privire la seriozitatea teoriei Băncii Mondiale de susținere a egalității între genuri. Proiectul a fost descris ca având consecințe ecologice și sociale negative asupra populației. Se vor distruge păduri, se vor polua ape, echilibrul dintre agricultură și ecologie va fi distrus. După cum scria Korina Hortaxe "Horta, Korina", oficial al unui fond de apărare a mediului înconjurător, „regiunea are potențialul necesar pentru repetarea scenariului de la Ogoniland*” (Africaxe "Africa" Agenda, nr. 11, iunie 1997, p. 30). Mulți oameni vor fi
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]