12,690 matches
-
e un violon d’Ingres, ci se înscrie în această logică a reconstrucției literaturii pe bazele acelei „dialectici a dialecticii”, pe care Paul Păun și D. Trost o anunțau în manifestul cu același titlu. Apoi - și aici trebuie salutată opțiunea editorilor de a include și acest text -, nici traducerea Nepotului lui Rameau nu este întâmplătoare. Jucată în 1968, în regia lui David Esrig, piesa lui Diderot a făcut parte din șirul de spectacole care au jalonat „revoluția” teatrală de la Teatrul Bulandra
Gellu Naum, dramaturg by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2437_a_3762]
-
devotat practician. Într-o avizată prefață, profesorul Ștefan Stoenescu discută posteritatea acestui modernist de marcă, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură al anului 1948, remarcând că ea persistă mai ales prin remanența unor termeni. Poet, critic și teoretician literar, dramaturg, editor, Eliot este unul dintre întemeietorii de seamă ai poeticii moderniste. Dincolo însă de această datare, ne putem întreba, în acord cu autorul însuși, convins de valoarea atemporală a criticii literare autentice (în eseul Să-l criticăm pe critic), dacă opiniile
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
ca literatură epistolară, memorialistică, realism, plus o serie de contribuții la viața și opera lui Alecsandri, Hasdeu, Odobescu, Hogaș, Coșbuc, Ibrăileanu, Lovinescu, Călinescu, Vladimir Streinu, Dinu Pillat și atâtor altora. Nu însă în legătură cu lucrările în sine ale istoricului literar și editorului în calitate de contribuții factuale am intenționat să scriu acum, ci cu spiritul care le animă. Despre exigența lor deontologică și, în genere, morală care la Al. Săndulescu atinge exemplaritatea țin să spun două vorbe la această aniversară. Seriozitatea și onestitatea documentării
Al. Săndulescu 85 by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/2470_a_3795]
-
viață”, de un autor bine cunoscut și respectat în rândurile intelectualității argeșene. Aceasta pentru faptul că el a devenit un veritabil reprezentant moral al unei vestite localități: Domnești, din județul Argeș un om devotat trup și suflet consătenilor săi. Împreună cu editorul, istoricul și poetul George Baciu, tipăresc de câțiva ani revista „Pietrele Doamnei”, care cunoaște deja o răspândire națională. A publicat, ca autor sau coautor, monografii, prezentări de personalități locale, studii de gramatică și istorie. De mult nu mi-a fost
O carte cu deosebite rezonanţe sufleteşti. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Ştefan () [Corola-journal/Journalistic/87_a_67]
-
pe care a lăsat-o Sebastian (cronici și recenzii, note, articole de atitudine, eseuri culturale) din care o mare parte nici nu a putut fi introdusă în circuitul public, cu toate încercările repetate ale regretatei mele colege Cornelia Ștefănescu, primul editor care și-a luat dificila sarcină de a aduce la lumină textele unui autor mult invocat, dar puțin reeditat (cu excepția teatrului) până în anii șaptezeci, și chiar după aceea. Dana Pîrvan-Jenaru își propune deci să configureze în această carte o „viziune
Sebastian și lumea lui by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2379_a_3704]
-
a întâlnirilor”jurnale, eseuri, poeme. ( Biblioteca Corvina) - vol II, editura Astra, (900 pagini) „A treia carte a întâlnirilor”, idem Astra, Deva - 2009 ( memorialistică) „Gnoze și pregnoze” - eseuri si pamflete, editura Pro IsisAstra, 2010 „Storia della letteratura universala” 2008, Agar Editrice, editor. Paolo Borruto, Calabria -Italia „Despărțiri de pluralIeșiri din sistem”pseudo antologie, eseuri, pamflete, ( 400 pag) ed. Polidava, 2010 Din 1980 este membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timișoara. Deține numeroase premii, Trofee, titluri de excelență, în România și în
Opera editată. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_62]
-
al prozei noastre, unde este așezat alături de D. R. Popescu, Nicolae Ciobanu și Sorin Titel, prozatorul este de acord cu trimiterile făcute de comentator la momentele și schițele, ca și la nuvela Dăuă loturi de I. L. Caragiale, dar observă că „Editorul meu a reținut deci, de la mine, importanța specială a nuvelei, nu și interpretarea mea: dimpotrivă, o subliniază cu energie pe cealaltă.” Constată deci, cu durere, că scrisul lui e înțeles greșit. Dar și că biografia (expresie, în cazul unui scriitor
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
Elisabeta Lăsconi Tagma oamenilor cărții formează o rețea avându-l în centrul ei pe autor, iar de jur-împrejur pe corector și pe editor, pe tipograf și pe librar. Timpul de viață al cărților și circulația lor în lume generează un întreg „lanț trofic”, fiindcă vechimea le conferă și altă valoare decât cea a conținutului. Cărțile devin astfel obiecte de preț și intră în
Cerneală și cărți – noi mitologii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2398_a_3723]
-
într-un element primordial ca pământul și apa, aerul și focul, măcar într-o substanță ce dă sens vieții ca sângele și seva. Făurirea unei cărți presupune priceperea librarului și talentul autorului, măiestria tipografului și vigilența corectorului, ca și flerul editorului, pe care-i face să realizeze împreună cea mai neobișnuită carte, tipărită cu o cerneală ce permite o singură lectură, fiindcă după ce paginile sunt citite, literele dispar. Și tot în spirit borgesian, romanul are o ramă - povestea unui adulter intrat
Cerneală și cărți – noi mitologii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2398_a_3723]
-
cerneli ce dispare după ce textul a fost citit. Și după tipograf, urmează corectorul, Guido Bressler, bântuit aidoma celorlați de căutarea unui motiv: dispariția iubitei sale într-un zbor cu aeroplanul, când ajunge într-un nor, fără să se mai întoarcă. Editorul Eusebiu Hofman intră în același joc, de-a căutarea unui motiv, o explicație a ritualului la care îl supunea propria mamă în copilărie, frecându-i trupul cu gheață, ca și a sinuciderii mamei, datorată gheții. La rândul lui, editorul este
Cerneală și cărți – noi mitologii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2398_a_3723]
-
întoarcă. Editorul Eusebiu Hofman intră în același joc, de-a căutarea unui motiv, o explicație a ritualului la care îl supunea propria mamă în copilărie, frecându-i trupul cu gheață, ca și a sinuciderii mamei, datorată gheții. La rândul lui, editorul este un maestru în breasla proprie, înzestrat cu o intuiție a cărții de succes, care nu dă greș niciodată, deși ascunde faptul că nu citește cărțile, pentru că a citit o singură carte, Biblia. Lectura ei l-a marcat definitiv, așa că
Cerneală și cărți – noi mitologii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2398_a_3723]
-
viața. A făuri cartea cu litere nevăzute se dovedește o artă a tămăduirii: librarul își eliberează soția de strania dependență, autorul matematician își recâștigă soția, corectorul se întoarce la pasiunea sa inițială - scrisul, tipograful își împlinește datoria față de geamănul dispărut, editorul se desprinde și el, în sfârșit, de trecut. Îi rămâne cititorului să intre și el în joc, să se delecteze cu observații subtile despre scris și cărți, să descopere cum rama și cercul tind să se suprapună. Jocul cu litere
Cerneală și cărți – noi mitologii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2398_a_3723]
-
Baroque Books &Arts avertizează că nu este doar o carte, un obiect de așezat în raft, ci o bijuterie ce împletește două arte, scrisul și traducerea (semnată aici de Liliana Pleșa Iacob), și măiestrii, nu meserii (tipograf, corector...). Cât despre editor, Dana Moroiu își răsfață cititorii și-i surprinde cu fiecare titlu publicat. Se explică astfel cum o editură mică și de curând intrată pe piață și-a câștigat deja publicul ei. Pasionați ori maniaci? Cărțile generează și alte jocuri, periculoase
Cerneală și cărți – noi mitologii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2398_a_3723]
-
învățătură a unei Autorul se dovedește un adevărat specialist al limbi române corecte, scriere ce ar trebui să nu ne corectitudinii gramaticale, cunoscut și recunoscut și prin lipsească niciunui român care se respectă Articole, Eseuri, Recenzii materiale publicate în revista Editorul, scriitorul argeșean Ion Ștefan se poate Pietrele Doamnei , Argeș Expres și nu numai. mândri că a avut această onoare ca la Editura Arefeana să Cum vorbim, cum scriem este o carte ce nu trebuie să fie editată cartea Cavalerului eleganței
Constantin Voiculescu: „Cum vorbim, cum scriem”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_71]
-
Un studiu legat de un virus care cauzează sindromul oboselii cronice a fost retras din revista științifică unde a fost publicat. Rezultatele studiului nu au putut fi repoduse și revista Dr. Bruce Alberts, editorul șef al publicației spune că a decis să retragă studiul din cauza unui control de slabă calitate al acestuia. Potrivit BBC Mundo, cauzele oboselii cronice care afectează anual 17 milioane de persoane din întreaga lume nu au fost cunoscute mult timp
Eroare medicală în cercetare. Virusul XMRV nu cauzează oboseală cronică () [Corola-journal/Journalistic/24076_a_25401]
-
pentru o minuțioasă investigație a „specifiului” cultural blăjean). S-ar părea, conform lui Ioan Chindriș, că pur și simplu tradiția erudită, marcat științifică și în consecință strălucind de sobrietate a orașului transilvan respingea organic romantismul. Și nu e întâmplător, arată editorul, că, atunci când acesta s-a manifestat, a făcut-o subreptice, sub protecția anonimatului. Era deci pe undeva firesc ca Alexandru Grama, mandatar al acestui curent de opinie, să nu exulte la poezia lui Eminescu. Nu e, desigur, o scuză și
Paiul și bârna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2405_a_3730]
-
-l admire pe Schliemann: îi semăna prin firea pasionată, prin formația de economist care își dedică spiritul practic culturii, prin alegerea unei soții care să-l ajute în carieră. Prima sa carte, despre Van Gogh, nu fusese acceptată de niciun editor din cei 17 cărora le-o trimisese, până ce soția sa, Jean Stone, n-a „hăcuit-o” temeinic, ea devenind ulterior redactorul tuturor scrierilor stoniene. N-a reușit să-l dezbare de „lungimi”. Dar, în ciuda faptului că, la multe decenii de la
„Căutând Grecia cu sufletul“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2417_a_3742]
-
text, însă ritmul melodiei nu este marcat. Rămâne de ascultat și de văzut cât de tare se schimbă gusturile. Lista lui Tolstoi Într-o scrisoare pe care i-o trimite de la Iasnaia Poliana, în toamna lui 1891, lui M.M. Lederle, editor al vremii, Tolstoi sistematizează o lista de cărți de căpătâi întocmită de Lederle pornind de la opțiunile a vreo 80 de oameni luminați ai Rusiei, din cei 2000 pe care i-a întrebat. Rezultă o împărțire pe vârste și pe grade
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2419_a_3744]
-
mai avut o atitudine singulară, de mare valoarea lui EMINESCU. Și azi, suntem important dintre fiii acestui popor, iar responsabilitate și angajament față de obligați să credem în aceste spuse.” 24 D Lestine iterare Ben Todică, Melbourne, Victoria, Australia (scriitor, regizor, editor, artist, jurnalist): ”Ce înseamnă Mihai Eminescu pentru mine? Spuneam în ”Între două lumi” că Eminescu e în buzunărelul copiilor. E în aerul pe care-l respirăm, în apele ce curg mângâind văile și colinele strămoșilor noștri, e-n zâmbetul fecioarelor
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
scris într-o „moleșită formulă de aluat necopt”. Odobescu, Ghica ar fi fost de neconceput într-o literatură în pas cu vremea. Caragiale n-ar fi avut decât o cultură de cafenea, crede Zarifopol, care i-a fost totuși întâiul editor al operei integrale și de care și-a legat numele printr-o foarte interesantă prefață, Publicul și arta lui Caragiale. Cu asemenea judecăți excentrice, nu e de mirare că Zarifopol și-a atras fulgerele lui Călinescu. Doar că autorul Încercărilor
Dublă aniversare Paul Zarifopol (1874-1934) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2421_a_3746]
-
iar în aceste pagini vibranțe (Mai ales in volumul Precursorii din 1930, din care nu se antologhează nimic în volumul pe care il comentez.) îl descoperim lesne pe poet. S-a afirmat, ca poet, în atmosferă sămănătoristă-poporanistă și, în ciuda aprecierii editorului ediției din publicistica autorului Clăcașilor, pe care o comentez aici, Goga a fost un îndatorat al atmosferei literare a acelei vremi, căreia i-a rămas credincios și dincolo de anul 1916. Mai ales că revista Luceafărul, unde a colaborat de la primul
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]
-
elegant n-am scăpat totuși de ei, aș face lagăre de concentrare pentru aceste elemente periculoase". Era o propunere în premieră, neexperimentata încă nici de Germania devenită hitlerista din 1933 și era atît de antidemocratica încît și dl Constantin Schifirnet, editorul ediției, de obicei complezent cu opiniile retrograde ale poetului, o respinge într-o notă. Antisemitismul sau, prezent încă în articolele dinainte de 1918, capătă acum forme extremiste ("Chestiunea evreiască este reală iar bogăția evreilor trebuie considerată că o sfidare a sărăciei
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]
-
a șase volume de publicistica. Desigur, orice antologie e subiectivă și aș fi preferat includerea în sumar și a altor articole, inclusiv din amintitul volum Precursorii, total exclus din antologie. Din păcate, dl Const. Schifirnet nu-și cunoaște îndatoririle de editor. Nu a menționat, la sfîrșitul articolelor, cum se cuvenea obligatoriu, locul și data primei apariții a articolelor antologate și, firește, nu a colaționat textul din volume cu cel din periodice, semnalînd, unde e cazul, deosebirile. Notele au, ca de obicei
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]
-
mult de jumătate ("un adevărat record", va spune Maiorescu); alte zece ediții s-au succedat pînă în 1913, dintre care doar două îl vor mai prinde pe poet în viață (cele din 1885 și 1888). Petru Creția, unul din ultimii editori, privește înapoi spre Maiorescu, cel dintîi editor, si așterne pe hîrtie un secol și mai bine de istorie a editării sau de bătălie cu cele 15.270 de pagini ale manuscriselor (dar numai 8661 scrise, restul, albe), depuse de Maiorescu
Cultul lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18191_a_19516]
-
spune Maiorescu); alte zece ediții s-au succedat pînă în 1913, dintre care doar două îl vor mai prinde pe poet în viață (cele din 1885 și 1888). Petru Creția, unul din ultimii editori, privește înapoi spre Maiorescu, cel dintîi editor, si așterne pe hîrtie un secol și mai bine de istorie a editării sau de bătălie cu cele 15.270 de pagini ale manuscriselor (dar numai 8661 scrise, restul, albe), depuse de Maiorescu la Bibliotecă Academiei în 1902 sub forma
Cultul lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18191_a_19516]