3,527 matches
-
poetului se realizează prin faptul că el are conștiința unei misiuni ce trece dincolo de timp. „de aici încolo cât vezi cu ochii e/numai ziua mea/nu are importanță calendarul luna anul data.” Ionatan Piroșca nu mai resimte fragilitatea și efemerul existenței. Stilului sobru și întunecat de până acum îi iau locul limpezirea, lumina, floarea de salcâm. Poetul acceptă realitatea și dobândește pacea interioară. Nonșalanța exprimării dovedește că speranța este de acum înainte sursa de inspirație, că Ionatan Piroșca a atins
POEZII DE IONATAN PIROSCA DESPRE IZVORUL ADEVARATEI IUBIRI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367191_a_368520]
-
pe de altă parte, despre libertatea lăuntrică. „E veșnică această/ Contradicție,/ Ce ne frământă/ Pașii și gândirea,/ Ne-apropie,/ Ne desparte/ Și iarași ne aruncă-n/ Orizonturi depărtate.” („Poarta ce s-a deschis”) Autoarea cântă universalitatea trecerii, a curgerii, a efemerului raportate la eternitate. „Munții răscoală munții,/ Timpul răscoală vremea,/ Locul așteaptă să vină sfârșitul,/ Omul așteaptă să vină iubirea./ Totul trece./ Totul rămâne.” („Poarta ce s-a deschis”) Așteptarea Durerea este văzută de Victorița Duțu ca un debut al frumuseții
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
trebuie să se îndrepte spre ceea ce aleg oamenii - bogăție, faima, orgoliu. El își dă seama că șansa autentică înseamnă o viață desăvârșită în Hristos, în care nu ți se interzice să trăiești bucuria. Judecată doar din unghiul dimensiunii perceptibile și efemere - viața lui pare a fi o catastrofă, iar Dumnezeu ar putea fi considerat nedrept favorizând-i pe unii în detrimentul altora, prin faptul că a îngăduit să se nască într-o anumită familie, prin oportunitățiile oferite, prin inteligență sau frumusețe... În
UN ROMAN AL IUBIRII DE DUMNEZEU SI DE APROAPELE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367211_a_368540]
-
urmărim spectacolul altor vieți în care să ne regăsim și nimic mai mult... Oamenii au nevoie de soluții, să înțeleagă că durerilor, zbaterilor, problemelor cu care se confruntă există Cineva care le poate da răspunsuri nu doar pentru viața această efemera, ci pentru veșnicie.” « Tragedie și triumf » rămâne de asemenea, o sursă inepuizabila de vitalitate în ceea ce privește valorile creștine, răspunsurile la căutările noastre spirituale și religioase, dar și o lectură obligatorie pentru oameni din orice categorie socială. “Convingerea mea personală este ca
UN ROMAN AL IUBIRII DE DUMNEZEU SI DE APROAPELE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367211_a_368540]
-
lui puternic desenează, Brâu viu și ferm ce mijlocul îi frânge. Din puful buzei sorb și se îmbată, Trec pragurile lumii unu-ntr-altul, În ei se scurge, din eter, înaltul Sfânt legământ ce rostul le arată. Își schimbă-n picuri, ceara, efemerul, Penumbrele-n iatac sporesc misterul.” (din lumânări...) „Ce taină mă îmbie-acolo unde Lumina se conjugă cu fiorii, Arhaic prag pe care să-l inunde Vibrația măiastră a viorii? Noi contopim milenii în secunde...” (ce taină mă îmbie?) Să fac
CUVINTE AŞTERNUTE CUVINTELOR, PAUZE, CONVERTIRE-N SONATĂ de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368557_a_369886]
-
în: Ediția nr. 2305 din 23 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Vă rog, să mă lăsați să plâng și eu în locu-acela sobru și stingher, am să vorbesc doar eu și doar cu mine n-am să vă tulbur somnul efemer. Am incercat de-o vreme buna-ncoace să dau frâu liber dorului iubit s-au adunat prea multe, iar acum aș vrea să plâng că nu sunt fericit. Lăsați-mă să plâng, nu-mi găsesc locul sau poate nici nu
VA ROG... de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368593_a_369922]
-
cer de dorinți pătrunsă? Aștept s-apară, pe cărări îngălbenite, Cu pași timizi, ochii mari și gene arcuite. Zâna inimii lovite de arcul cupidonic, Îl privește mirată și... cumva ironic, Pe muritorul pământean, rătăcit printre stele, Căutându-și iubita visurilor efemere. Întind mâna tremurândă, ușor șovăitoare, Simbolizând un gest, ce se vrea chemare. Steluța zâmbitoare, citind în ochii mei iubirea Și dorința vie pentru o îmbrățișare, Cu o rază mă cuprinde și-mi vorbește-n șoapte, Închegate-n melodia miezului de
CĂLĂTORIND SPRE CALEA LACTEE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368623_a_369952]
-
În curtea casei câteva elemente alcătuiesc un univers specific familiei scriitorului și zonei: câțiva pomi, arbuști și câteva flori dau viață peisajului, o expoziție de cruci adunate de pe dealurile din jur leagă prezentul de trecut, viața materială de cea spirituală, efemerul de etern, un spațiu dreptunghiular înconjurat de un gard de piatră amintește de stupina familiei. Cea mai atrăgătoare este statuia scriitorului aflată chiar în fața casei, operă a sculptorului Oscar Han, situată pe un soclu de piatră de Măgura, lucrată în
CASA MEMORIALĂ „VASILE VOICULESCU”, LĂCAŞ DE CULTURĂ ŞI OSPITALITATE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368612_a_369941]
-
Și ating cerul , luna și stelele târzii Când ochii tăi sublimi se sparg în ciob de zi. În dimineața vieții am îndrăznit să cer Să - mi stai de pază în suflet, iubite grănicer ! Să nu mă simt pierdută în golul efemer Pe care viața dura mi-l da , fără să-l cer ! Să mă agat de tine când vreau să fiu femeie Că un copac pe stâncă să ard mocnind scânteie Să ma-nvelesti cu roua din dimineți de mai Cu
RUGA de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2282 din 31 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368631_a_369960]
-
Și ating cerul , luna și stelele târzii Când ochii tăi sublimi se sparg în ciob de zi. În dimineața vieții am îndrăznit să cer Să - mi stai de pază în suflet, iubite grănicer ! Să nu mă simt pierdută în golul efemer Pe care viața dura mi-l da , fără să-l cer ! Să mă agat de tine când vreau să fiu femeie Ca un copac pe stâncă să ard mocnind scânteie Să ma-nvelesti cu roua din dimineți de mai Cu
ROZNOVAN AMELIA LAVINIA [Corola-blog/BlogPost/368647_a_369976]
-
a izbânzii. Toate întrebările autoarei și-au găsit răspuns în lumina credinței. Asa cum spuneam și la lansarea cărții, Dumnezeul lui Carmen este unul al milei, bunătății, al dragostei și împăcării. Al iubirii necondiționate și nedeterminate de cele exterioare și efemere. Cartea „Născută înger” ar putea fi încadrată în genul de cărți de autoeducare, dezvoltare personală și spirituală. Un fel de jurnal intim, pe alocuri o proză învoluntar sau conștient poetizată. „Cine sunt eu? M-a întrebat azi cineva. Răspund: ...Sunt
SUFERINȚA CARE TE FACE LIBER de DORINA STOICA în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368719_a_370048]
-
-se în jurul ideii de a avea cât mai mult obținut cu bâta, cu piatra, cu sabia cu săgeata, cu orice aveai la îndemână. Ordinea stabilită de aruncarea primelor bețe, primelor pietre, săgeți și alte aruncătoare a dus la stabilirea unor efemere imperii în cadrul cărora cei ce aruncaseră mai bine s-au bucurat ani în șir de foloasele aruncărilor. Totul a durat și chiar s-a stabilizat o periodă bună de timp , până când au apărut ,,popoarele migratoare,, pe caii lor nărăvași. Plecate
INSTINCTUL PROPIETĂȚII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368725_a_370054]
-
spre a avea ceva ce trebuie să fie numai al lui. Propietatea privată ! O invenție terbilă a omului! Cea pentru care s- asfâșiat și se sfâșie în cele mai neomenești lupte, dar în numele omului, al evoluției, al civilizației și rămânerii efemere în spațiul vital. Cum este posibil așa ceva din moment ce omul se naște egal ? Ai ceva ce este al tău la naștere, în afară de cei ce ți-au dat viață? Ai ceva la moarte, cu care pleci și te întorci înapoi spre a
INSTINCTUL PROPIETĂȚII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368725_a_370054]
-
să reîntorc banala iarnă Ce a plecat furiș sfidând întreaga țară Aș vrea în schimb o simplă primăvară Decât iarna cea mizeră, ploioasă și amară. Aș vrea să zburd printre zambile Dalbi ghiocei, iriși, lalele sau narcise Să petrec clipe efemere incredibil de umile Să mă ridic din somnu-mi greu și fără vise. Mi-s în parcul trist și nu mă pot abține Mă preling ușor curtând bătrâna doamnă Gelatinoasa și subtila iarnă-n buletine Tineri bătrâni ce crunt și sincer
AI UITAT CE-AI ASCUNS ÎN ASTĂ IARNĂ ? de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363712_a_365041]
-
cuplului „edenic“ în păcat, „într-o secundă a șarpelui“. Și acest catren „axial“ surprinde starea „ambiguă“ a oglindirii reciproce a elementelor („femina“ / Yin, sau Ea, „domnișoara Eva“, și „vir“ / Yang, ori El ivindu-se în Eroul liric) în secundă, în efemer: «O secundă, o secundă; / eu l-am fost zărit în undă. / El avea roșcată fundă». Echivocul vine dinspre „pasul de domnișoară“, dinspre „virginalul pas“, „zărit în undă“, și, deopotrivă, dinspre El, cel cu „fundă roșcată“, dinspre Ispititorul („șarpe-fundă“ - spre care
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
mine, sunt prea ocupați cu cariera lor...” mi-a răspuns izbucnind din nou în lacrimi. I-am mai spus să țină minte că numai copiii și scrierile noastre vor dăinui peste ani. Cărțile și copiii! In rest toate valorile sunt efemere! Timpul de zbor a trecut repede. Cele opt ore au fost topite ușor de depănarea poveștii. Nu mult după aceea am fost anunțați... că a venit vremea să ne punem centurile deoarece în curând vom ateriza pe aeroportul „Changi”. Külli
CĂLĂTORIA: ZBORUL DE LA SYDNEY LA SINGAPORE. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363639_a_364968]
-
greieri - la lumină focului tăcerea lunii Locul III - Valeria Tamâș După furtună nici urma de poteca - soarele-n râpă Etapă 72 - 6 IV 2009 Locul I - Dan Norea nedumerita rândunica zboară-n cerc - casa-n ruină Locul ÎI - Ioan Marinescu-Puiu Efemer valul - numai zbuciumul apei rămâne veșnic Locul ÎI - Criști Iordache ultimul apus - neclintit lângă nufăr, bătrânul pescar Locul III - Corneliu Beldiman nisipul rece - ce imi scriu pescărușii iar șterge marea Locul III - Ion Rășinaru Năvodul pe gard - pe undă dintre
DIMINEŢILE COCORILOR (71 -80) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364641_a_365970]
-
și enciclopedică): 1.1 Adina Voica Sorohan - Textul liric: abordare transdisciplinară (nivel liceal); 2. LIRIK (poezie): 2.1 Andreea - Maria Dănilă, Femeia de zăpadă; 2.2 Ionel Marin - Picături de timp; 2.3 Speranța Miron - Glezna Timpului; 2.4 Capricii Efemere - antologie de poezie Cleopatra (Casa Gândului). 2.5 Emil Druncea - Insula de cuvinte; 3. EPOSS (proză, eseu, jurnal, roman): 3.1 Aga Lucia Selenity - Domnișoara Kitty (poveste); 3.2 Ion Lazăr da Coza - Apusul îngerilor (povestiri); 3.6 Elena Toma
COLECŢIA EXEGESIS, A EDITURII ARMONII CULTURALE, ANUNŢĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: GHEORGHE A. STROIA [Corola-blog/BlogPost/364647_a_365976]
-
amintirea mea, mă trezea. Cerul era roșiatic la 6,21...iar la 6,26 tot globul sângeriu era pe buza mării. Niciodată nu m-am gândit cât de puțin durează râvnitul răsărit de soare, la mare. De ce ne plac lucrurile efemere? E răsăritul un fapt efemer? Raportat la durata zilei...poate. Dar în ziua următoare, e la fel...și peste 10 și peste 100...1000 de ani. Mă gândesc la Bibi, “câinele-deșteptător”. E greu să te atașezi de animale mici, de
CÂINELE-DEŞTEPTĂTOR! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364683_a_366012]
-
era roșiatic la 6,21...iar la 6,26 tot globul sângeriu era pe buza mării. Niciodată nu m-am gândit cât de puțin durează râvnitul răsărit de soare, la mare. De ce ne plac lucrurile efemere? E răsăritul un fapt efemer? Raportat la durata zilei...poate. Dar în ziua următoare, e la fel...și peste 10 și peste 100...1000 de ani. Mă gândesc la Bibi, “câinele-deșteptător”. E greu să te atașezi de animale mici, de companie, când te gândești că
CÂINELE-DEŞTEPTĂTOR! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364683_a_366012]
-
MEU ETERN DE PĂPĂDIE Autor: Ioan Lilă Publicat în: Ediția nr. 231 din 19 august 2011 Toate Articolele Autorului @ÎN VISUL MEU În visul meu etern de păpădie Nimic din cele sfinte abstracte să nu-mi fie Veșminte parfumate cu efemera greață Ce-mi curge în conștiință și-n veșnicii m-agață Eu vreau să mai am aer doar pentru o secundă Ca să-i pot face vieții în infinit o fundă În semn de renunțare de la vaga speranță Cînd viața mea
ÎN VISUL MEU ETERN DE PĂPĂDIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364695_a_366024]
-
picioare ai femeie Vis amăgitor de vară Soare strîns între picioare Ca răcoarea în cămară Și mă cheamă doar o boare De parfum năucitor De pe trupul tău de floare Cu polen strălucitor Și mă doare dor de nufăr Cu petala efemeră Și de dorul tău mai sufăr Femeie cu trup de sferă Și mă stinge în răcoare Trupul tău năucitor Cînd petala ta mă doare Și o sorb bolnav de dor @TU NU AUZI CUM FULGII DE ZĂPADĂ Tu nu auzi
ÎN VISUL MEU ETERN DE PĂPĂDIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364695_a_366024]
-
fiu o umbră-ntr-o vâltoare un trup bezmetic să mă prindă-n nadă mai bine ies din mine-ntr-o oglindă în ochi să mi se tălmăcească cerul să legăn clipa-n liniștea toridă de ce să-ncui în mine efemerul 23.07.2014 sub clopot de lumină eu simt în dreptul minții o lamă care taie prin pulberea de stele zvâcnește-o vâlvătaie o chakră se deschide prin bolta ei coboară toți îngerii din ceruri în patul meu de ceară simt
CARMEN POPESCU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349486_a_350815]
-
cu forma lor subțire se zbânțuie pe coală vibrații ies din mine se-ncolăcesc pe viață și-apoi coboară-n tine 23. 07.2014 cu râsul cuvintelor în rucsac ne-am uiat între punct și virgulă într-un ritual al efemerului fugeam pe rânduri cu râsul cuvintelor în rucsac obosiți de salturile peste obstacole dărâmam garduri care ne blocau ritmul adunam cursivitatea rimelor le sorbeam meticulos să ne ostoim setea idealul părea foarte departe numai voința de a fi împreună minimiza
CARMEN POPESCU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349486_a_350815]
-
lor, să le netezească drumul luminos spre Raiul sfânt. Cele două instrumente muzicale ne vorbeau într-o armonie deplină, pe note grave, apoi în registru pianissimo și din nou se detașa acel strigăt repetat al durerii omului într-o lume efemeră: „În vinerea Paștelui,/ Când e chinul Domnului ... / Maica Precesta-a venit/ Pentru Fiul răstignit;/ A intrat în mânăstire.../ La icoane să se-nchine,/ Din durere să-i mai treacă,/ C-așa-i sufletul de mamă./ O! ... în fața altarului,/ Lângă crucea
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]