1,494 matches
-
Una-i să spui că zidul a fost refăcut și alta-i să zici că l-ai zidit din nou. S-a întâmplat însă că în pornirea sa în a vinde satele și moșiile mănăstirii Galata, pentru a reface zidul, egumenul Nectarie a cam sărit calul. - La ce te gândești când spui asta, dragule? - Mă gândesc la hotărârea voievodului Constantin Nicolae Mavrocordat din 20 dec. 1741 (7250), prin care îl obligă pe egumenul Nectarie de la mănăstirea Galata să restituie negustorului Panaiote
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și moșiile mănăstirii Galata, pentru a reface zidul, egumenul Nectarie a cam sărit calul. - La ce te gândești când spui asta, dragule? - Mă gândesc la hotărârea voievodului Constantin Nicolae Mavrocordat din 20 dec. 1741 (7250), prin care îl obligă pe egumenul Nectarie de la mănăstirea Galata să restituie negustorului Panaiote suma de 700 de lei pentru satele: Vadul Jorăi și Bulăești din ținutul Orheiului: „ găsind măria sa că nu-i cu cale, nici este volnic a vinde egumenul moșiile mănăstirii.” - Mai greșeau și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
prin care îl obligă pe egumenul Nectarie de la mănăstirea Galata să restituie negustorului Panaiote suma de 700 de lei pentru satele: Vadul Jorăi și Bulăești din ținutul Orheiului: „ găsind măria sa că nu-i cu cale, nici este volnic a vinde egumenul moșiile mănăstirii.” - Mai greșeau și cuvioșiile lor. Uneori aveau chiar comportări de-a dreptul lumești. Este pilduitor faptul că au fost neînțelegeri între călugării Galatei și cei ai Frumoasei. - De unde a pornit gâlceava, mărite Spirit? - Gâlceavă în gura mare poate
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
-ți citesc o scrisoare a logofătului al treilea Mihai. - De ce tocmai această scrisoare? - Pentru că mă doare sufletul, mărite Spirit. Ascultă numai ce spune acest logofăt la 25 iunie 1691 (7199): „Am făcut această scrisoare la mâna svinții sale părintelui Leontii egumenul de la Galata ca să se știe pentru un locșor de casă ce au lăsat svinția sa pentru voia noastră să-și facă casă lângă Cizmării un țigan al nostru, anume Gologan. Când va trebui acel loc svinții sale egumenului, să fii
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
părintelui Leontii egumenul de la Galata ca să se știe pentru un locșor de casă ce au lăsat svinția sa pentru voia noastră să-și facă casă lângă Cizmării un țigan al nostru, anume Gologan. Când va trebui acel loc svinții sale egumenului, să fii volnic a strica casa țiganului și să-și ia locul...” In mintea mea, eu pot, mărite Spirit, să-mi închipui că „svinția” sa părintele Leontie a găsit motive să dărâme casa bietului țigan? Pot! Si atunci... - Ai dreptate
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
până la Cetățuie și de unde curgu apele spre mănăstire. Acela este hotarul tot.” La asemenea întindere mereu se găsea cineva care să încalce locul. Însă la 9 martie 1634 (7142), Moise Moghila voievod hotărăște: „Dat-am cartea domniei meli rugătorului nostru egumenului și a tot săborul de la svânta mănăstire de la Balica...ei să hie tari și puternici cu cartea domniei meli a ținea și a apăra tot hotarul svintei mănăstiri...să n-aibă a lăsa pre nime să intre să are cu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
nu alta!Am mai spus noi doar că și călugării sunt oameni...Si deci au aceleași purtări, dar sub masca cucerniciei... - Mărite Spirit, te rog să mă ierți, dar sunt nevoit să-ți amintesc despre o nouă gâlceavă între sfințiile lor egumenii Cetățuii - de astă dată - și ai Balicăi și Sfintei Vineri. - Despre ce zavistie vorbești, dragule? - Despre cea din vremea lui Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod: „Au venit înainte noastră...rugătoriul nostru Neofit egumenul de la sfânta mănăstire Sfânta Vineri și de la Balica
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
-ți amintesc despre o nouă gâlceavă între sfințiile lor egumenii Cetățuii - de astă dată - și ai Balicăi și Sfintei Vineri. - Despre ce zavistie vorbești, dragule? - Despre cea din vremea lui Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod: „Au venit înainte noastră...rugătoriul nostru Neofit egumenul de la sfânta mănăstire Sfânta Vineri și de la Balica ce să numește Galata de Gios ș-au făcut jalobă...pentru locul... Balicăi... zicând igumenu precum le-au împresurat locul Ioanichie de Cetățuie,...c-au intrat în locul mănăstirii Balicăi pre șes de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
deptate, mai ales că vodă spune că „niște petre ce s-au aflat pe șes,...s-au aflat cu vicleșug puse...” - Vorba ceea: „Să faci ce spune popa, nu ce face el.” Dar iar mă întorc și zic. Cuvioșia sa egumenul Ioanichie, când a pus să se mute pietrele de hotar „cu vicleșug”, nu s-a uitat în toate părțile ca să nu fie văzut? S-a uitat. În sus, însă, ba! - Da’ ce crezi, că nu s-a mai găsit sămânță
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
S-a uitat. În sus, însă, ba! - Da’ ce crezi, că nu s-a mai găsit sămânță de gâlceavă? S-a găsit destulă, pentru că la 17 oct. 1731 (7240) în fața lui Grigorie Ghica vodă s-a prezentat la judecată „Leontie, egumenul de la mănăstirea noastră Sfetii Arhangheli (Frumoasa), cu Iezechiil de Trei Sfetitele și cu Ion Zosânu postelnic.” Fiecare pretindea că satul Coiceni de pe Prut, ținutul Iași, îi aparține. De fapt, toată încurcătura pornea de la greșeala voievodului Vasile Lupu, care a dat
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mărite Spirit, să-mi spui când a fost făcută biserica Frumoasa, așa cum arată astăzi.Apoi, înaintea înfățișării de astăzi vechea biserică Frumoasa a mai fost refăcută de Matei Ghica vodă la 1753. A venit apoi după multă vreme fostul ei egumen, arhimandritul Ioasaf Voinescu, care a rezidit-o din temelii așa cum se vede. Lângă portretul ctitorului se găsește inscripția: „Nu nouă Doamne, nu nouă, ci numelui Teu celui Sfânt s-a zidit din temelie această sfântă biserică, de smeritul și păcătosul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
anul 1642. Acest Sinod a fost prezidat de Vasile Lupu voievod și de Mitropolitul Varlaam. - De prin zapisele acelor vremuri am aflat, mărite Spirit, că la 13 oct. 1668 (7177) Iliaș Alexandru voievod este nevoit să intervină în gâlceava dintre egumenii mănăstirilor Trei Sfetite și Golia: „Adecă au venit înaintea noastră... rugătorii noștri, egumenul și tot săborul de la svânta mănăstire din Trieh Svetiteli...și au pârât de față...pe rugătorii noștri, pre egumenul și pre tot săborul din svânta mănăstire din
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Mitropolitul Varlaam. - De prin zapisele acelor vremuri am aflat, mărite Spirit, că la 13 oct. 1668 (7177) Iliaș Alexandru voievod este nevoit să intervină în gâlceava dintre egumenii mănăstirilor Trei Sfetite și Golia: „Adecă au venit înaintea noastră... rugătorii noștri, egumenul și tot săborul de la svânta mănăstire din Trieh Svetiteli...și au pârât de față...pe rugătorii noștri, pre egumenul și pre tot săborul din svânta mănăstire din Golia...pentru feredeul cel mare ce iaste lângă Bahlui...și lângă feredeu școala
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
voievod este nevoit să intervină în gâlceava dintre egumenii mănăstirilor Trei Sfetite și Golia: „Adecă au venit înaintea noastră... rugătorii noștri, egumenul și tot săborul de la svânta mănăstire din Trieh Svetiteli...și au pârât de față...pe rugătorii noștri, pre egumenul și pre tot săborul din svânta mănăstire din Golia...pentru feredeul cel mare ce iaste lângă Bahlui...și lângă feredeu școala...” Cei de la Trei Sfetitele susțineau că locul pe care a zidit Vasile Lupu voievod feredeul și școala este cumpărat
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Trei Sfetitele susțineau că locul pe care a zidit Vasile Lupu voievod feredeul și școala este cumpărat de la Mihail Fortuna, fost mare comis. După zidirea feredeului și a școlii, la dăruit mănăstirii Trei Sfetite. De o bucată de vreme însă, egumenul de la Golia a început să ia jumătate din venitul feredeului, pe motiv că Stefăniță Lupu voievod le-a dat un uric pentru asta și că mănăstirea Golia este tot ctitoria lui Vasile Lupu voievod. Peste un an, dă un alt
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
a întărit pe cel care spune că tot venitul i se cuvine Trei Sfetitelor. Si spune voievodul mai departe: „Si de acum înainte ca să fie feredeul cu tot vinitul mănăstirii Trih Svetitelii și școală. Si din vinitul acela să poarte egumenul grija ceasornicului celui mare din clopotnița mănăstirei.” Iaca tocmai unde am aflat noi că biserica avea un turn clopotniță cu ceas mare. - Dacă vrei să afli mai amănunțit cum stau lucrurile cu feredeul cel mare și cu școala, ascultă ce
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
care este în țarina târgului Iași, care...a fost dată de sfânrăposatul domn Petru (Schiopu) voievod ca să fie metoh sfintei mănăstiri...Acea mănăstire a Sfântului Nicolae ajunsese la pustiire...din pricina lipsei de grijă a viețuitorilor acelei mănăstiri și a cinstiților egumeni care s-au schimbat...Pentru aceea, a fost dată metoh mai sus scrisei mănăstiri...Si despre toate au arătat și uricul de la Petru (Schiopu) voievod...făcut și întărit cu mari și înfricoșate blesteme și la aceasta și domniia mea m-
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
că mănăstirea din Tarină a avut liniște după această închinare? Nici vorbă, pentru că la 25 martie 1630 (7138) a venit: „Io Alexandru voievod, fiul lui Radu (Mihnea) voievod...Domn al Tării Moldovei. Am dat, am întărit și am asigurat părinților, egumenului și întregului sfânt sobor al cinstitei mănăstiri de la Chalke, lângă Constantinopol...prin care se dă mănăstirea domnească ce se află lângă târgul Iași, cinstită întru numele făcătorului de minuni ierarhul Nicolae.” Din stăpân, în stăpân mănăstirea Aron Vodă a ajuns
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și de la Aron voievod, astfel s-au jeluit înaintea noastră că le-au pierdut din pricina oștilor leșești, în zilele lui Eremia voievod.” - Se întâmpla, mărite Spirit, ca țiganii robi să se facă nevăzuți, și atunci tot voievodul dădea împuternicire sfințiilor lor - egumenilor - să-i vâneze și să-i aducă înapoi. - Iaca și primul care dă o asemenea carte. Acesta este Miron Barnovschi voievod, care, la 19 martie 1627 (7135), spune: „Dat-am cartea domnii mele părintelui și rugătorului nostru, egumenului de la sfânta
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
împuternicire sfințiilor lor - egumenilor - să-i vâneze și să-i aducă înapoi. - Iaca și primul care dă o asemenea carte. Acesta este Miron Barnovschi voievod, care, la 19 martie 1627 (7135), spune: „Dat-am cartea domnii mele părintelui și rugătorului nostru, egumenului de la sfânta mănăstire de la Aron Vodă și pre cine vor trimite să hie tare și puternic cu cartea domnii mele oare unde va afla țigani ce sânt a mănăstirii de moșăie...iar el să hie volnic cu cartea domnii mele
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
o înțelegere de împărțire a țiganilor robi între mănăstirea Aron Vodă, ca cea din 12 martie 1740 (7248). Asta s-a făcut în urma unei „giudecăți”: „Ion, ficiorul lui Grigoraș comis, dat-am scrisoare me la mâna svinții sale părintelui Agapie, egumenul de Aron Vodă, pentru șesă țigani ce-am avut de împărțală cu svințiia sa anume...ficiorii lui Cucocoț țiganul mănăstirii lui Aron Vodă, ce-s făcuți dipreună cu Măricuța, țiganca noastră, precum am avut giudecată înaintea cinstitului dumisali hatmanului Costachi
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
fapte. Acum să vedem, însă, ce a mai fost și cu seliștea Prisăcile, pentru care a fost multă gâlceavă. Mai întâi, Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod, la 25 aprilie 1713 (7221), a judecat pricina iscată între mai mulți călărași și Hristarh, egumenul de la mănăstirea Zlataust. Călărașii susțineau „că acea seliște de la Prisăci, coasta dinspre apus, nu iaste dată de Duca Vodă...mănăstirii lui Sfeti Ioan Zlataust nici de alți domni, ce iaste dată părinților lor, fiind călărași, ca să șadză acolo și să
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
a mănăstirii Zlataust pe motiv că: „Duca Vodă bătrânul n-au apucat să facă drese călugărilor pre moșie de la Prisăci.” - Prin urmare, tăgăduiala în prezentarea la domnie a ispisocului lui Duca Vodă în termen de 50 de zile de către Hristarh, egumenul de la Zlataust, a fost motivat prin faptul că Gheorghe Duca voievod - fiind răscoale în țară - nu a apucat să facă ispisoc pe seliștea Prisăci. - Gâlceava nu se sfârșește aici, dragule. Nicolae Alexandru Mavrocordat a trimis câțiva dintre marii boieri să
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ispisoacele - chiar și pe al lui, din a doua domnie - și vede cu părere de rău că a greșit dând seliștea Prisăci mănăstirii Zlataust. Apoi spune că Gheorghe Duca voievod a dat o parte din seliștea Prisăci și că Hristarh, egumenul de la Zlataust, nu a prezentat ispisocul cerut în termen de 50 de zile, pentru că: „Ei știind vicleșugul, l-au tot ținut ascunsu și nu l-au mai arătat la iveală...Iar mănăstirea lui Aron Vodă să aibă a-și ține
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Mavrocordat judecă pricina dintre evreii din Iași și mănăstirea lui Aron Vodă; „Adică au venit înaintea noastră...Solomon și frate-său, Ursul, și Iusup staroștii de jidovi...de târgu de Iași, și au făcut jalobă...pre rugătoriul nostru părintele Dionisie...egumenul ot Aron vodă, dzicând jidovii cum i-au îngrădit sfințiia sa hudița despre portița școalei lor...așijderea și alți mahalagii îi oprescu...și vor să-i îngrădească, ca să n-aibă pre unde ieși din școală nici la o uliță.” Când
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]