4,125 matches
-
alipite, formând un sistem optic centrat. Convergența sistemului format astfel are valoarea. 5. În cazul producerii efectului fotoelectric este adevărată afirmația: a. numărul electronilor emiși în unitatea de timp este proporțional cu lungimea de undă a luminii; b. sunt emiși electroni dacă lungimea de undă a luminii are valoare mai mică decât valoarea de prag; c. numărul electronilor emiși este proporțional cu frecvența undei electromagnetice; d. sunt emiși electroni dacă frecvența undei electromagnetice este mai mică decât valoarea de prag. 6
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
fotoelectric este adevărată afirmația: a. numărul electronilor emiși în unitatea de timp este proporțional cu lungimea de undă a luminii; b. sunt emiși electroni dacă lungimea de undă a luminii are valoare mai mică decât valoarea de prag; c. numărul electronilor emiși este proporțional cu frecvența undei electromagnetice; d. sunt emiși electroni dacă frecvența undei electromagnetice este mai mică decât valoarea de prag. 6. O celulă fotoelectrică cu fotocatodul din cesiu are lucrul mecanic de extracție. Fotocatodul este iluminat cu o
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
timp este proporțional cu lungimea de undă a luminii; b. sunt emiși electroni dacă lungimea de undă a luminii are valoare mai mică decât valoarea de prag; c. numărul electronilor emiși este proporțional cu frecvența undei electromagnetice; d. sunt emiși electroni dacă frecvența undei electromagnetice este mai mică decât valoarea de prag. 6. O celulă fotoelectrică cu fotocatodul din cesiu are lucrul mecanic de extracție. Fotocatodul este iluminat cu o radiație având lungimea de undă λ = 0,22μm. Frecvența de prag
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
monocromatice cu frecvența ν = 7 ·1014 Hz, având o putere P = 1W. Caracteristica curenttensiune este reprezentată în Fig.2.14. Determinați: a. numărul de fotoni care ajung la catod într-un timp t = 1min ; b. numărul de fotoni care smulg electroni în timpul t = 1min ; c. energia unui foton incident; d. lucrul de extracție a fotoelectronilor; e. energia cinetică maximă a fotoelectronilor emiși de catod. TEST 24 1. Unitatea de măsură pentru lungimea de undă în S.I. este. 2. Un obiect este
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
Us = f(υ ). Folosind rezultatele experimentale din tabel, trasați graficul Us = f (υ ); b. determinați lucrul mecanic de extracție a fotoelectronilor din metal; c. calculați lungimea de undă maximă a radiației sub acțiunea căreia catodul celulei poate să mai emită electroni; d . determinați viteza maximă a fotoelectonilor emiși când pe suprafața catodului cad radiații electromagnetice cu lungimea de undă λ = 214nm. TEST 25 1. Dioptria reprezintă valoarea convergenței unei lentile cu distanța focală de. 2. O rază de lumină trece din
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
o lentilă convergentă. Convergența lentilei are valoarea. 6. Iradiind succesiv suprafața unui fotocatod cu două radiații monocromatice având lungimile de undă λ1 = 350nm și λ2 = 540nm, viteza maximă a fotoelectronilor scade de k = 2 ori. Lucrul mecanic de extracție al electronilor din fotocatod este. TEST 29 1. Dacă imaginea unui obiect real aflat în fața unei lentile convergente este dreaptă, putem afirma că, totodată, imaginea este: a. micșorată și reală; b. mărită și reală; c. micșorată și virtuală; d. mărită și virtuală
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
iradiată cu radiațiile cu lungimile de undă λ1 = 0,35μm și respectiv λ2 , necunoscută. Utilizând succesiv radiațiile se constată că tensiunea de stopare se micșorează de patru ori. Determinați : a. frecvența de prag a plăcii; b. raportul vitezelor maxime a electronilor emiși; c. tensiunea de stopare în cazul utilizării radiației cu lungimea de undă λ1; d. lungimea de undă a celei de a doua radiații utilizate. Se consideră: viteza luminii în vid c = 3·108 m/ s constanta Planck h = 6
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
trecerea prin lentilă, raza va urma traiectoria. 4. Indicele de refracție al apei este n = 4 / 3. Sinusul unghiului făcut de verticală cu direcția sub care un pește aflat în apă vede Soarele răsărind este. 5. Energia cinetică maximă a electronilor extrași prin efect fotoelectric extern depinde de frecvența radiației incidente conform graficului din figura Fig.2.23. În aceste condiții, valoarea frecvenței de prag este. TEST 32 1. Se consideră o oglindă plană și circulară paralelă cu un ecran E.
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
al unei lentile cu distanța focală f = 20 cm este de 10 cm. Coordonata x2 a imaginii față de centrul optic al lentilei are valoarea. 4. În ecuația lui Einstein, mărimea fizică notată cu L reprezintă a. lucrul mecanic necesar accelerării electronilor; b. lucrul mecanic consumat pentru accelerarea fotonilor; c. lucrul mecanic necesar extragerii electronilor din metal; d. lucrul mecanic necesar frânării celor mai rapizi fotoelectroni. 5. Știind că simbolurile mărimilor fizice și ale unităților de măsură sunt cele utilizate în manualele
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
Coordonata x2 a imaginii față de centrul optic al lentilei are valoarea. 4. În ecuația lui Einstein, mărimea fizică notată cu L reprezintă a. lucrul mecanic necesar accelerării electronilor; b. lucrul mecanic consumat pentru accelerarea fotonilor; c. lucrul mecanic necesar extragerii electronilor din metal; d. lucrul mecanic necesar frânării celor mai rapizi fotoelectroni. 5. Știind că simbolurile mărimilor fizice și ale unităților de măsură sunt cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice care are expresia
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
modifică: a. frecvența; b. perioada; c. direcția de propagare dacă unghiul de incidență este zero; d. direcția de propagare dacă unghiul de incidență este diferit de zero. 6. Într-un experiment de efect fotoelectric se măsoară tensiunea de stopare a electronilor la diferite frecvențe ale radiației folosite și se trasează graficul din Fig.2.24. Analizând reprezentarea grafică, determinați: a. valoarea frecvenței de prag; b. lungimea de undă de prag; c. lucrul mecanic de extracție; d. energia cinetică maximă a fotoelectronilor
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
a căror energie este de 2,25eV . Lungimea de undă a acestei radiații este. 7. Pe catodul unei celule fotoelectrice se trimite un flux de fotoni, fiecare dintre ei având energia ε = 43,56 ·10-20 J. Lucrul de extracție a electronilor din catod este 2,3eV. Determinați: a. frecvența de prag a efectului fotoelectric; b. frecvența radiațiilor incidente; c. viteza maximă a fotoelectronilor emiși sub acțiunea radiațiilor incidente; d. valoarea tensiunii de stopare a fotoelectronilor de energie maximă. TEST 36 1
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
uneia din fețetele unei lentile menisc divergent cu razele R și 3R și indicele de refracție n = 3/2 este. 7. Se iradiază cu fotoni o țintă de wolfram ( L = 4,5eV). Lungimea de undă a radiației electromagnetice pentru care electronii smulși din wolfram au viteza maximă egală cu 0,1c este. Se consideră: viteza luminii în vid constanta Planck. TEST 38 1. La distanța de 60 cm în fața unei lentile subțiri de convergență C = 5 dioptrii este plasat, perpendicular peaxul
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
cu câmpul magnetic terestru. De asemenea, variabilitatea unor anumiți factori poate determina formarea aurore de tonalități și culori diferite (Fig. 3.7.). Fluxul de plasmă ce vine de la Soare cunoscut sub numele de vânt solar este un amestec gazos de electroni liberi și cationi, emis de Soare în toate direcțiile, ca rezultat al temperaturii înalte a coroanei solare, stratul exterior al stelei. În timp ce vântul solar interacționează cu marginile câmpului magnetic terestru, unele dintre particule sunt atrase de acesta. Ele urmează apoi
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
presiunea devine doar 2Pa. Dincolo de 60Km aceasta este doar un filtru pentru radiațiile solare și cosmice, radiațiile UV si X sunt cele mai agresive și provoacă ionizarea moleculelor de gaz, astfel printre moleculele din aer se găsesc ioni pozitivi și electroni. Se disting trei pături ale ionosferei : Pătura D de la 60 la 90Km, cu presiune de 2Pa, temperatura de 76°C, cu ioni poliatomici, absoarbe undele de frecvență inferioară de MHz, ce apare la răsăritul Soarelui și dispare la apusul acestuia
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
15 keV iar coliziunea lor cu atomii de gaz din atmosferă determină energizarea acestora din urmă. Prin fiecare coliziune o parte din energia particulei este transmisă atomului atins, într-un proces de ionizare, disociere și excitare a particulelor. În timpul ionizării, electronii se desprind de atom, care încarcă energie și determină un efect de ionizare de tip domino în alți atomi. Excitația rezultă în emisie, ducând atomul în stări instabile, dat fiind că aceștia emit lumină în frecvențe specifice când se stabilizează
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
Johnston, locul unde s-a produs explozia. Cercetătorii au reușit să creeze un efect auroral de culoare verde, cu vizibilitate redusă pe Terra, emițând raze radio pe cerul nocturn. La fel ca în cazul fenomenului natural, particulele atingeau ionosfera, stimulând electronii din plasmă. La ciocnirea electronilor cu atmosfera terestră erau emise razele de lumină. Acest experiment a adus noi informații despre efectele ionosferei în comunicațiile prin radio. Crepusculul Crepusculul este fenomenul succesiunii culorilor pe fundalul cerului la trecerea treptată de la întunericul
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
produs explozia. Cercetătorii au reușit să creeze un efect auroral de culoare verde, cu vizibilitate redusă pe Terra, emițând raze radio pe cerul nocturn. La fel ca în cazul fenomenului natural, particulele atingeau ionosfera, stimulând electronii din plasmă. La ciocnirea electronilor cu atmosfera terestră erau emise razele de lumină. Acest experiment a adus noi informații despre efectele ionosferei în comunicațiile prin radio. Crepusculul Crepusculul este fenomenul succesiunii culorilor pe fundalul cerului la trecerea treptată de la întunericul nopții spre lumina zilei și
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
cuante și a căror energie era direct proporțională cu frecvența radiației emise. Anul 1905 avea să aducă descoperirea nucleului atomic de către Ernest Rutherford (1871-1937, iar Niels Bohr (1885-1962 propunea în anul 1913 un model atomic similar sistemului solar, în care electronii orbitau în jurul nucleului asemeni planetelor în jurul soarelui, însă numai pe niște orbite prestabilite. Aceasta impune faptul că într un atom electronii existau în stări energetice discrete și stabile și nu se pot prăbuși pe nucleu, iar trecerea dintr-o stare
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
Ernest Rutherford (1871-1937, iar Niels Bohr (1885-1962 propunea în anul 1913 un model atomic similar sistemului solar, în care electronii orbitau în jurul nucleului asemeni planetelor în jurul soarelui, însă numai pe niște orbite prestabilite. Aceasta impune faptul că într un atom electronii existau în stări energetice discrete și stabile și nu se pot prăbuși pe nucleu, iar trecerea dintr-o stare în alta se realizează prin emisia sau absorbția unui foton de o anumită lungime de undă. Și totuși, care era misterul
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
lungime de undă. Și totuși, care era misterul stabilității atomice ? Iată însă că în anul 1924 Louis de Broglie (1892- 1987 își susținea teza de doctorat intitulată “Cercetări asupra teoriei cuantice”, teză în care emitea pentru prima dată ideea că electronul, privit până atunci ca particulă, se putea comporta în anumite situații și ca o undă, introducând astfel dualitatea corpuscul-undă. Louis de Broglie deschidea astfel un nou orizont pentru mecanica cuantică - una dintre cele mai controversate și interesante domenii ale fizicii
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
de incertitudine al lui Heisenberg, fiind botezat astfel după numele fizicianului Werner Heisenberg (1901-1976Ă. Trebuie specificat aici că non determinismul la nivel atomic nu se datorează impreciziei aparatelor de măsură, ci este o proprietate a naturii însăși. La nivel cuantic electronii pot “tunela” printr-o barieră de potențial care în mod normal nu le-ar permite trecerea. Acest comportament aleator al naturii la nivel cuantic a șocat și a bulversat savanții, făcându-l pe Einstein, care nu credea că acest lucru
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
savanții, făcându-l pe Einstein, care nu credea că acest lucru este posibil, să exclame: “Dumnezeu nu joacă zaruri !” Erwin Schrödinger (1887- 1961Ă descoperea în anul 1926 ecuația prin care se determina fie viteza (momentulă, fie locația exactă a unui electron în norul electronic din atom, ambele neputând fi determinate exact, conform principiului de incertitudine enunțat deja de Werner Heisenberg. Dualismul corpuscul-undă și principiul de nedeterminare existent la nivel cuantic aveau să ducă în anul 1927 la interpretarea de la Copenhaga asupra
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
bit-ul - cea mai mică unitate de informație cu care operează un computer va deveni qbit - bit cuantic. Calcularea cu atomi, care va fi folosită în viitorul calculator cuantic, se bazează pe un sistem cu două stadii. Fiecare particulă cuantică, electron sau nucleu de atom poate avea un spin (mișcarea de rotație în jurul axei proprii, n.a.Ă orientat în sus sau în jos. La fel ca și conectarea/deconectarea unui tranzistor, diferitele spin-uri pot fi interpretate ca 0 și 1
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
electric extrem de intens cauzează o ruptură a simetriei vacuum-ului, cu producerea de perechi electron-pozitron. Crearea unor nuclee atomice stabile cu număr atomic Z > 173 ar duce la ruperea definitivă a simetriei cuantice a vacuum-ului și separarea de perechi electron pozitron, electronul fiind atras de nucleu, iar pozitronul fiind respins - acesta putând constitui o sursă de energie liberă. Cercetările fizicianului rus Andrei Saharov (1921 1989Ă - laureat al Premiului Nobel pentru pace în anul 1975 - aveau să-l conducă în anul
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]