931 matches
-
adesea cotidian, fapt ce conduce la colapsul distincției dintre ceea ce poate fi etichetat cu denumirea de artistic și ceea ce nu poate primi acest calificativ. Arta este scoasă din cadrele moarte ale muzeelor și ale instituțiilor specializate care degajă un aer elitist și este "aruncată" în stradă. Opera de artă devine un text "ce se scrie", invocând metafora jocului de oglinzi alcătuit din termenii propriei sale mise-en-abyme. Arta actuală se cere a fi utilizată și nu doar contemplată; dintre cele mai cunoscute
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Steven Connor, op. cit., p. 16. 46 David Harvey, care realizează un studiu valoros al relațiilor dintre condițiile politico-economice și transformările culturale, contextualizează apariția postmodernismului prin prisma contraculturilor izvorâte ca o reacție la pretențiile universale ale modernității și ale atitudinii sale elitiste, pe fundalul mișcărilor din 1968. Astfel, "deși nereușită, prin prisma obiectivelor proprii cel puțin, mișcarea din 1968 trebuie considerată, totuși, mesagerul cultural și politic al trecerii la postmodernism ce a urmat. Undeva între anii 1968 și 1972, deci, se naște
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
constatări. Cred însă că motivația pragmatică ce îndeamnă la exercițiul constant al criticii de întâmpinare, cu impact la publicul larg, a modelat în chip specific și literatura lovinesciană, pe care criticul și-a dorit-o cât mai accesibilă, mai puțin "elitistă". Ca atare, de va fi tânjit după succes, ca un veritabil scriitor profesionist, amfitrionul de la Sburătorul n-avea cum să disprețuiască literatura "de consum", și cu atât mai puțin melodrama, acestei specii desuete încercând să-i imprime deliberat nuanțele "intelectualiste
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fel parisul și Atena. și alte centre. Se poate chiar spune că centrul actual al Europei este oriunde se ia o inițiativă sau se realizează o convergență și o cooperare de semnificație și audiență europeană, în Vest sau Est. Monopolul elitist al unui singur centru (parisul, de pildă) a devenit în orice caz inacceptabil. Expresia tradițională a tendinței care neagă concepția regenerată, modernă, a literaturii europene poartă numele bine cunoscut de eurocentrism. Termenul exprimă un ansamblu de atitudini și orientări care
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
au scos din rândurile acestora pe copiii cadrelor Ministerului Afacerilor Interne, întrucât exista interdicția ieșirii lor din țară. A fost absurd și umilitor pentru toți cei care au suferit această dispoziție draconică, lipsită de rațiune. Era inversul privilegiilor invocate de elitiști”. În acest context, devine comprehensibilă situația înregistrată în anii ’80, când tot mai mulți ofițeri din cadrul Centrului de Informații Externe, aflați la post în străinătate, aleg să nu se mai întoarcă în țară, unii dintre ei trecând chiar în slujba
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
clase pozitive �n Rom�nia: boierimea ? i, mai presus de orice, ?? r? nimea. Orice evolu? ie trebuie s? se bizuie pe ?? răni ? i s? fie organic?. Na? ionalismul s? u este legat de g�ndirea junimist? , dar el era mai pu? în elitist dec�ț cei asemenea lui Petre�P. Carp. Eminescu era mai apropiat de ?? răni dec�ț de boieri 64. Nu trebuie s? ne surprind? faptul c? el a fost descoperirea literar? ? i protejatul personal al lui Titu Maiorescu. A publicat permanent �n �Convorbiri literare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mistica ortodox?) , el consideră na? iunea că un tot, pun�nd mare accent pe ?? răni ? i pe muncitori. Una dintre componentele fundamentale ale ideologiei lui Codreanu era antisemitismul, pe care �l consideră sinonim cu antibol? evismul. �n ideile lui există o tendin?? elitist?. Acest lucru nu �nsemna c? dispre? uia clasele inferioare! Ceea ce �ncerca el s? realizeze era ridicarea acestora, nu s? uniformizeze societatea conform standardelor vie? îi pe care erau obligate clasele inferioare din Rom�nia s? o duc?. Codreanu era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de programa ? colar? de pe vremea c�nd urma cursurile liceale: jum? țațe din clasa lui a c? zut la examene, iar celalt? jum? țațe a condus Germania. Ast? zi respingem adesea cu dispre? o asemenea emfaz? , catalog�nd-o drept elitist? , dar Harold Mac Millan �? i amintea cuvintele cu care �i �nt�mpina pe boboci decanul colegiului de arte liberale pe care l-a urmat: �Domnilor, v? �mbarca? i �ntr-o aventur? care va dura patru ani ? i v? pot asigura c? la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de la un moment dat, cu cel al "lumii de dincolo", preluând printre altele și reprezentările populare creștine ale demonicului și rafinând mult complexul pedepsei și pe cel al răscumpărării păcatelor. Doar că, în afară de instituția puterii basileice, instituția clericală și puternica, elitista și vehementa instituție monahală din orientul bizantin (Daniel Barbu, Rome, Byzance et le Roumains 25-48, 49-60) a dorit să intre în "guvernul delegat" pentru împlinirea politicii oikonomice. Aceasta ar fi cauza majoră a dislocărilor din politica internă a imperiului bizantin
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
un sistem religios specific timpului, în cadrul căruia transmiterea prerogativelor puterii se face de la instanța superioară (divină) la cea subordonată (vasalică) prin ceremonialul de legitimare (pe tron) de către Curte. În fond, se realizează o integrare oficială a personajului istoric în familia elitistă a autocraților. De aceea, se impune o etică a relației de "vasalitate" și un cod de legi ce țin de tradiție, dar și de legi specific medievale, care reglementează trecerea puterii și a dreptului de judecată de la stăpânul absolut la
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
trecute, inegalitatea socială a fost mereu asociată și cu nivelul de calificare și școlaritate. În virtutea tradiției, persoanele care au calificări ridicate vor avea pretenții mai ridicate. Și în acest caz, soluția este de ordinul unei reorientări sociale: lupta împotriva mentalităților elitiste, asociate tradițional cu profesiile înalt calificate, dar și acceptarea provizorie a unor diferențieri ca inevitabile. După cum se poate observa, cele patru teorii explică diferențierea calității vieții în moduri diferite, având consecințe practice distincte în raport cu interesele diferitelor grupuri socioprofesionale. Primele două
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
of things French, there are in the use of the term intimations of free preference for the culture of a magnificent other, neglect of one’s own culture and therefore excess, cultural passivity from behalf of a dominated culture and elitist consumerism contrasting with that of one’s co-nationals that could be clarified by adding to this rather vague definition a number of distinctions. I will limit myself here to briefly mentioning those that are related with the subject of the
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dat un nou impuls organizațiilor locale și a creat o nouă mobilizare populară, pe de o parte, pentru a susține ducerea la îndeplinire a reformelor sociale și economice, iar pe de altă parte, pentru a echilibra situația în care grupuri elitiste aveau de facto putere în mediul de afaceri și mass- media (vezi Roberts, 2006). La început, piesa de bază a organizației populare și comunitare au fost așa-numitele cercuri bolivariene, care au luat naștere, începând cu 2001, în districtele cu
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
trecea țara. Stânga Unită (IU), care e posibil să fi profitat de eșecul partidelor mari, a suferit o ruptură în 1989, în urma căreia nu și-a mai revenit. Partidul Popular Creștin conservator (PPC) era o organizație cu centrul la Lima, elitistă, cu prea puțină susținere în rândurile sărăcimii orașelor sau în interiorul țării (Cameron, 1994: 19). Criza reprezentării a fost amplificată de creșterea economiei urbane subterane, care cuprindea aproape jumătate din populația activă din punct de vedere economic din Lima în 19903
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
democrațiilor consolidate, care aveau un comportament coluziv excesiv (cazul Venezuelei) sau care rămâneau insensibile la solicitările grupurilor etnice excluse (Bolivia și Ecuador)" (italicele ne aparțin). 1 Înainte de sfârșitul anilor 1980, VB poate fi cel mai bine calificat drept un partid elitist sau aristocratic (Lucardie, 2010: 156-7; Mudde, 2000: 112-113; Spruit, 2000: 84-85). În Cărticica portocalie, partidul a încercat să disemineze "ideea aristocratică", care trebuia să înlocuiască democrația și parlamentarismul găunos. 2 În verdictul său, Curtea de Apel (citată de Brems, 2006
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
curiozitate și-și manifestau interesul pentru cultura vestică. Acest interes nu putea să nu fi avut și reflexe în plan gastronomic. Dar, pe parcursul a aproape un secol, influența turcească a fost precumpănitoare și, în scurt timp, ea a depășit nucleul elitist al sufrageriilor boierești și a descins în stradă, în lumea târgoveață, de unde a ajuns să lase urme chiar și în bucătăria țărănească, mult mai conservatoare (și, mai ales, atât de săracă, încât acestei influențe i-au lipsit multă vreme ingredientele
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
un producător de cultură, de bunuri culturale. În acest sens se cuvine să fie făcută observația următoare: cultura a fost și este un termen prea puțin gândit. Atunci când ne gândim la cultură, ne gândim în mod reflex la subsistemul cultivat, elitist al culturii, și prea puțin la cultura populară. Această tendință care pare a fi generală arată în cele din urmă faptul că de regulă suntem supuși tentației de a ignora aspectele culturale ale unei acțiuni, preferând să dăm importanță aspectelor
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
modern este astfel contrazisă chiar în Anglia, într-un mediu prin excelență al revoluției industriale. Cînd era industrială se instaurase, casta literaților britanici se fortificase și mai mult încă într-un particularism cultural, cu accent propriu, valori, școli și universități elitiste. Ea se izolase mai mult ca niciodată printr-un concept aristocratic al unei libertăți foarte permisive dar despre care consideră că nu poate fi decît apanajul propriu, al unei minorități luminate, singura capabilă de a o folosi în mod conștient
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
chiar înainte de a se fi desăvîrșit unitatea politică a țării, opera comică în Franța, zarzuela, gen liric semipopular în Spania și, de asemenea, o operă cvasifondatoare de naționalitate încă necunoscută în Ungaria și Boemia. Însă, indiferent de nivel, elementar sau elitist, proiectul final rămînea același, anume de a pune limba și cultura în serviciul statului național existent sau viitor, de a le limita într-un spațiu teritorial și politic precis, sub acoperirea universalității... 5 Cele două națiuni moderne: Herder și Renan
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Întoarce În țara din care a fugit fără să Își primejduiască libertatea. Astfel, exilul se caracterizează prin asumarea conștientă de către individ a responsabilității de a acționa public pentru a face cunoscută situația țării din care provine, avînd Întotdeauna o dimensiune elitistă, care Îl diferențiază radical de celelalte forme de migrație. Totuși, exilul poate fi interior, asumat ca forma mentis de intelectuali, dar, dacă este exterior, atunci este, În mod necesar, militant, fie la nivel individual, fie la nivel colectiv. Sociologul parizian
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
conturându-se la sfârșitul anilor '90. Un Foucault, care, de fapt, nu este un Foucault, ci mai degrabă anumite efecte de discurs din gândirea acestuia într-o societate (cea românească) unde problematica foucauldiană a rămas un Abis, mai ales pentru "elitiștii de dreapta". Cu siguranță, Foucault ar fi fost mai mult decât încântat în privința recepției postume a spuselor sale, chiar dacă nu există un Foucault unitar și clar vizibil, precum multe dintre memorabilele sale tablouri scriptice. Foucault e un gânditor al unor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
al Cuvântului Ales, de care se cramponează elitele moderne. Tradiția intelectualistă (despre care vorbea Popper) și tradiția politică a celor ce au dreptul la cuvânt prin obediență față de partide politice și față de regimuri de guvernare și printr-un fals lustru elitist de a spune despre trecut, istorie, memorie! au dreptul la... o moarte sigură drept o Renaștere a culturii și a artelor de mâine. Dacă putem vorbi de o "metodă" a lui Foucault, atunci, cu siguranță, aceasta constă în exerciții de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
academice ale distribuției dreptului la Cuvânt pot muri în autoritarismul lor simbolic de utilizare meșteșugită a elementului lingvistic! Ceea ce arde de un secol încoace prin gândirile contemporane! -, ceea ce se află în dispută și în lupte discursive este chiar... Cuvântul. Cuvintelor elitiste și politic servile li se vor tăia capetele pentru a-l elibera pe Regele acțiunilor, al faptelor și al schimbărilor sociale în fața imobilităților ideologico-politice și a unor senilități conservatoare. Aceste senilități nu fac decât să-și conserve potențialul de cunoaștere-putere
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
invidioși și nihiliști îl regăsim pe Goebbels prin celebra sa butadă: "Noi nu vorbim pentru a spune ceva, ci pentru a obține anumite efecte". Un tip de intelectual (român) "de efecte" și de impresionisme intelectualist-mediatice se află în coaja lui elitistă... Dar, în general, intelectuali de defecte (de conștiință; de atitudine; de percepție; de morală). O societate coruptă este una antivalorică și antiumanistă! Ea se bazează prin membrii ei obedienți! pe anumite "tehnici" (perverse) de a mima gândirea și pe anumite
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Gânditorul francez a trecut dincolo de subiectele puse în dezbatere pentru a deschide o multitudine de posibilități de a crea discursuri. Cu siguranță, Foucault a pierdut enorm de mult la capitolul audiență, impact social din cauza limbajului său codificat, original și abstract, elitist și intelectualist. Nu știu în ce măsură cei care au scris despre Foucault îl fac mai pe înțelesul unui public mare. Evident că nu-l fac! De asemenea, este mai greu de citit un studiu scris de un Hayden White despre Foucault
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]