2,866 matches
-
să specifice fiecare persoană ce dorea și primea un bilet cu un număr. După ce a împărțit biletele a zis că de moment nu se poate intra trebuie să mai așteptăm. Între timp venise multă lume femei și bărbați majoritatea erau emigranți însă mai veniseră și câțiva spanioli. După încă patruzeci de minute de așteptare se deschiseseră ușile, prioritate au avut țiganii români pentru că erau primii. Eram curios pentru că era prima dată când eram într-un astfel de loc mă interesa tot
LUMEA CELOR DE JOS (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347837_a_349166]
-
neamului date ce fac referire la oameni și personalități, timpuri, evenimente și, nu în ultimul rând, amintiri. Sintetizam, în câteva cuvinte, dragostea și dorul pe care publicistul australian de origine română, le simte pentru România: „(...) pentru tine (mine!) și majoritatea emigranților români patria strămoșilor va rămâne puternic în memorie. Cu timpul se vor dilua „relele" și motivul pentru care am fost nevoiți să părăsim România. Vom păstra în gând doar amintirile plăcute.. și vom uita de cele rele! Așa este făcut
LA MULŢI ANI, DOMNULE GEORGE ROCA !!! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347894_a_349223]
-
beretă într-un decor de nisipuri, un far-west israelian din urmă cu 50 de ani. Aparatul de proiecție începe să deruleze imagini. Se evocă un moment, anul 1936, când din Anglia spre Palestina, pe calea mării, un vapor transportă „tineretul emigrant”. Receptez momentul spunându-mi că scânteia iudaică, împrăștiată pretutindeni, a izbucnit ca un crater de magmă incandescentă când și unde terenul a permis. Din România beligerantă a anului l943, emigrațiile erau clandestine. Pe calea ferată „tineretul emigrant” pleaca în Bulgaria
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
vapor transportă „tineretul emigrant”. Receptez momentul spunându-mi că scânteia iudaică, împrăștiată pretutindeni, a izbucnit ca un crater de magmă incandescentă când și unde terenul a permis. Din România beligerantă a anului l943, emigrațiile erau clandestine. Pe calea ferată „tineretul emigrant” pleaca în Bulgaria, traversează Turcia, Siria, Liban și ajunge la Roș Hanikra în Palestina de atunci. Emoționată - cum v-am spus - fără să realizez motivul, ascult atentă evocarea evenimentului. Îmi amintesc de cele spuse de împăratul Napoleon în fața unor bătrâni
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
o croșetă între degetele unei împletitoare dibace. Vorbitorul nu-i un orator versat, se folosește de însemnările din caiet, totuși reușește să mă întoarcă și pe mine în valurile furtunoase ale trecutului. În acele vremuri, schimbarea pașapoartelor era obișnuită printre emigranți. Fotografia insului din pașaport trebuia să aibe asemănare cu familia care îl primea. Deci și identitatea se schimba - ne aduce precizarea. Ziarele vremii publicau o rubrică cu imigranții noi. Numele lui de acasă, apărut în ziar a pus pe drum
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
literatura română. Și am simțit întotdeauna regretul de a nu putea împărtăși copiilor mei acest bogat suflet artistic al țării în care s-au născut și au crescut părinții lor. Bănuiesc că aceste simțăminte sunt comune pentru prima generație de emigranți și, din fericire probabil, se vor estompa în mod natural la copiii lor. Cu toate acestea, fiica mea cea mai mare, profesoară de engleză, a apucat să citească două opere traduse în engleză: „Fecioare despletite”, de Hortensia Papadat-Bengescu și „Hanul
DARUL POEZIEI ROMÂNEŞTI CĂTRE UNIVERSALITATE de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348797_a_350126]
-
Și, până la „poezia nu poate fi tradusă, trebuie să fie citită în original“ (lucru cu care, fără surpriză, nu voi fi de acord), precum și persoane care mi-au atras atenția în mod amabil că au văzut destule traduceri făcute de „emigranți sentimentali“ (Sic!) care nu i-au impresionat mai deloc. Cu acest ultim argument a trebuit să fiu de acord într-o anumită măsură, după cum am scris mai sus. Mă voi ocupa pe scurt de argumentul că poeții trebuie citiți numai
DARUL POEZIEI ROMÂNEŞTI CĂTRE UNIVERSALITATE de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348797_a_350126]
-
rezistent al originalului nea Mitică, "neobosit în dezvăluirea celor mai strașnice momente din viața lui din exil, nu-și revărsase nici pe departe sacul plin cu amintiri.", proza lui Octavian Curpaș, cum chiar autorul subliniază, este "o părticică din istoria emigranților români, o istorie încă nescrisă" menită să salveze din sorbul timpului, prin care supuși vidului cosmic, ne pierdem de cele mai multe ori, substanța, sinele, eul. Așadar "Exilul românesc la mijloc de secol XX " dezvăluie sensurile cele mai tulburătoare și farmecă prin
GRĂDINILE SUSPENDATE ALE EXILULUI ROMÂNESC de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346776_a_348105]
-
reviste științifice din lume). Cele mai notabile cărți literare: Limba română: a) teatru: „MetaIstorie" (trilogie), „Întâmplări cu Păcală" (trilogie pentru copii); b) roman: „NonRoman"; tradus de autor sub titlul „NonNovel" (2009), c) poezie : "Cântece de Mahala" (cântece țigănești și suburbane), "Emigrant la Infinit", „Distihuri Paradoxiste" ; Limba franceză, poezie : „Le Sens du Non-Sens", „Antichambres/ Antipoesies / Bizarreries", „Le Paradoxisme : un Nouveau Mouvement Litteraire" ; Limbaengleză: poezie: „Dark Snow", „NonPoetry", „Exist Împotriva Mea/ I Exist Against Myself" (bilingv: Română-Engleză) Și-a tradus poemele și trilogiile
ROMANUL CARE L-A CONTRAZIS PE EINSTEIN de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346332_a_347661]
-
viață fără speranța mântuirii. Dealungul acestor ani am simțit mereu o mângâiere caldă ce mi-a atins inima, deschizându-mi un orizont fascinant din punct de vedere spiritual. Într-o sâmbătă dimineața din acea perioadă când îmi începeam viața de emigrant m-am dus într-o biserică neoprotestantă din Madrid, interiorul ei îți strecura în suflet elementul sacru, iar în față în locul unde era amvonul pe un perete de cărămidă visto era o cruce mare din lemn părea un monument al
LUMEA SUFERINZILOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348413_a_349742]
-
spre împlinire. În realitate însă, Octavian Curpaș, neobositul jurnalist de ieri, scriitorul cu acte în regulă de azi, reușește într-un mod original să realizeze o radiografie a emigrației românești la mijlocul secolului XX, supunând atenției cititorului o categorie interesantă de emigranți, tributari cutezanței și spiritului de aventură, răbdării și așteptării, dorinței și neputinței, euforiei și negrei disperări în momentele de grea cumpănă, în aceeași măsură. Ei sunt cei care au avut curajul și tăria psihică de a descinde din tărâmul ierbii
O CARTE A AVENTURII, CUTEZANŢEI ŞI-A DORULUI DE-ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348462_a_349791]
-
aici începe șirul relatărilor ce stau la baza scrierii acestei cărți. Oare norocul ce radiază prin toți porii hotelului Coronado este oare doar al lui Mitică, sau al nostru, al cititorilor, care avem ocazia să pătrundem astfel în tainele vieții emigranților, poate, nu de puține ori invidiați de către unii dintre noi? În opinia mea, este un câștig pentru toți cei care vor citi pe nerăsuflate o carte scrisă cu trudă, responsabilitate și dăruire, incubând o muncă asiduă de documentare din surse
O CARTE A AVENTURII, CUTEZANŢEI ŞI-A DORULUI DE-ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348462_a_349791]
-
aceeași măsură din sursa vie, directă - autorul folosindu-se abil de informații prelevate direct de la unii dintre eroii încă în viață (Tiberiu Cunia, Luciana Stănilă, Doina Nicula, copiii doctorului Traian Stoicoiu). Nea Mitică derulează pe ecranul sufletului foiletonul vieții de emigrant în mai multe episoade, în care apar doar cele mai importante dintre cele vreo 460 de persoane cu care s-a intersectat de când a părăsit România. Acești adevărați artizani ai riscului și amici fideli ai aventurii (în sensul bun al
O CARTE A AVENTURII, CUTEZANŢEI ŞI-A DORULUI DE-ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348462_a_349791]
-
contribuția fratelui pastor Gilbert Caristan, în anul 1993. Printre primii frați români care au participat la întrunirile de vinerea seară ale acestei Biserici dorim să menționam numele câtorva dintre ei.Credinciosi Adevărului au întreținut altarul rugăciunii într-o perioadă ostilă emigranților : fr. Cornel Covaci, fr. Brancovan Daniel, fr, Tomsa Gheorghe, fr. Brancu Nicu, frații Tolan(Ghiță și Daniel), frații Lupas (Eugen, Dorin, Lucian și Marcel), fr. Petean Adi, sora Mitrea Luminița, sora Melania, fr. Juc Valer. La început în număr redus
BISERICA PENTICOSTALA ROMANA FILADELFIA PARIS de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 49 din 18 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345124_a_346453]
-
lacrimilor. M-a încărcat de optimism imaginea caselor frumoase, îngrijite, semn al unei vieți cu împliniri. Este recunoscută Canada că una dintre cele mai prospere țări. Aici m-am convins că poate exista frumusețea traiului în armonie între băștinași și emigranți veniți din toate colțurile lumii. Aici oamenii au un principiu de bază simplu și sigur: muncești - ai - nu muncești - nu ai. Sunt oameni liniștiți care-și văd de rosturile vieții și îți zâmbesc privindu-te în fața când îți vorbesc, oameni
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
conduc mașină, mă simt puțin cam izolată. Mă „scot” în lume preocupările pentru scris. Avem și prieteni români, doar timp nu avem suficient pentru mai dese întâlniri! Din acest punct de vedere ducem mult dorul climatului de acasă. Viața de emigrant nu e ușoară, chiar dacă îți oferă multe oportunități. George ROCĂ: Ați fost profesoară în România și aveți o fiică directoare de liceu în Canada. Cum vedeti diferența dintre școala românească și cea canadiană? Elenă BUICĂ: Sunt multe diferențele, dar cea
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
neștiind ce vor lucra acolo, cum le va fi în acea țară, vor fi niște învingători sau se vor întoarce învinși de valurile furioase ale străinătății. Demult la televizor în Spania am văzut o imagine a ceea ce înseamnă, eșecul unui emigrant. Un tânăr din Bolivia de 30 de ani era cu valiză în aeroport. Era trimis de autoritățile spaniole înapoi în țara lui. Fața lui exprimă o durere muta, sfâșietoare, stătea și privea în gol, poate că împrumutase bani de drum
JURNALUL UNUI CALATOR (1) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345295_a_346624]
-
și privea în gol, poate că împrumutase bani de drum, poate că familia îi era în sărăcie, iar el trebuia să se întoarcă acasă. Ce va fi în viitor? Sau cum va fi viitorul pentru el sau ei? Viața unui emigrant este o viață dura. El părăsește o țară unde are drept de muncă, este recunoscut ca cetățean. (este adevărat că sunt și situații când se emigrează cu drept de muncă și acte în regulă dar vreau să scriu despre acel
JURNALUL UNUI CALATOR (1) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345295_a_346624]
-
este o viață dura. El părăsește o țară unde are drept de muncă, este recunoscut ca cetățean. (este adevărat că sunt și situații când se emigrează cu drept de muncă și acte în regulă dar vreau să scriu despre acel emigrant ce începe practic de la zero în altă țară) Dealungul acestor ani petrecuți în Spania am discutat cu mulți oameni din țări diferite și culturi diferite. Am înțeles că sunt două motive majore pentru care cineva emigrează: din cauza sărăciei sau a
JURNALUL UNUI CALATOR (1) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345295_a_346624]
-
într-o țară nouă, într-un oraș nou, cauți să te familiarizezi cât mai bine cu trecutul și prezentul acestuia, ca să te poți integra în viața locuitorilor. Dacă nu o faci, mereu vei fi privită cu suspiciune ca pe un emigrant, nu ca pe unul de al lor. - Da, așa-i. Și fetița? Are de acum aproape trei ani. Știe vorbi românește? - La fel de bine ca și italiana. Este la grădiniță. - Ce bine! Eu dacă nu m-am căsătorit, uite am trecut
ROMAN IN LUCRU , CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377045_a_378374]
-
fapt, adolescentul luând cu asalt alături de alți ciraci din clasa lui pragul Cantemirului, liceul faimos din Bucuresti la care visaseră de mici să ajungă! Parcă ieri era tânărul inginer informatician de succes, prețuit, recunoscut ca valoare națională! Parcă ieri era emigrantul aplicând cele învățate în Franța, prima țară adoptivă, la care visase de când deprindea limba lui Camus, covârșit ca și acesta de complexul recuperării valorilor pierdute și chemat de drumuri spre a-și întregi cunoștințele și a acumula impresii, senzații neașteptate
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
mare cu 100.000 kmp decât a României, adică de 386 kmp, iar lungimea costieră este de 2.650 km (22,000 km, inclusiv fiordurile). Populația sa este de peste 5,1 milioane de persoane, din care vreo 700 mii sunt emigranți din toate continentele. Printre aceștia se numără și cei patru români din Lødingen, nevoiți să părăsească pământul dobrogean unde s-au născut și să emigreze la aproape cinci mii de kilometri depărtare de casă, datorită condițiilor oferite de-a lungul
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376671_a_378000]
-
Într-o seară rece de Noiembrie în Berlin mă întorceam cu metroul acasă. Deși nu știu dacă o locuință închiriată în străinătate, în care un emigrant locuiește poate înlocui acel loc numit acasă din România, însă trebuie acceptat și un astfel de loc că un provizoriu acasă unde îți poți regăsi liniștea, odihnă de asemenea refacerea puterilor pentru a înfrunta vicisitudinile vieții din străinătate și mai
PORTRETE DE EMIGRANTI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376767_a_378096]
-
străluceau de plăcerea ce el o simțea atunci când cântă, termină în câteva minute apoi făcu o reverența și porni să strângă bani de la cei ce voiau să-i dea câte ceva i-am oferit și eu un euro că de la un emigrant la un emigrant. Mi-a mulțumit inclinandu-si puțin statura să înaltă și m-a privit cu acei ochi albaștrii senini ce dădeau chipului sau tinerețe și frumusețe bărbăteasca. Cred că portretul sau ar fi trezit dorința unui pictor de
PORTRETE DE EMIGRANTI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376767_a_378096]
-
ce el o simțea atunci când cântă, termină în câteva minute apoi făcu o reverența și porni să strângă bani de la cei ce voiau să-i dea câte ceva i-am oferit și eu un euro că de la un emigrant la un emigrant. Mi-a mulțumit inclinandu-si puțin statura să înaltă și m-a privit cu acei ochi albaștrii senini ce dădeau chipului sau tinerețe și frumusețe bărbăteasca. Cred că portretul sau ar fi trezit dorința unui pictor de al pictă și
PORTRETE DE EMIGRANTI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376767_a_378096]