1,899 matches
-
nici măcar Împăratul. Între zidurile ei nu sunteți primejduit cu nimic. Nimeni n-ar Îndrăzni să intre cu sila În locul sfânt. Oricum, ar trebui să vă folosiți mai mult de prietenia cu Împăratul. știe toată lumea că v-a destinat pentru scaunul episcopal din Konstanz. — Împăratul e departe, fiul meu și blestemații de Zä hringer sunt aici, În vecini. și, În afară de asta, are alte griji, altceva de făcut. Nu-i pot pretinde să-mi măture mie curtea. Treaba asta o fac eu cu ajutorul
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
sigur că regele era străin de această oroare. Încă un prunc regesc ar fi com pli cat teribil lucrurile și amenința pacea regatu lui. Așa că ne norocita s-a refugiat la Reims, la monsenio rul Manasse. A nimerit la palatul episcopal noaptea, pe o ploaie cumplită, amestecată cu zăpadă. O Însoțeau doar o cameristă și bătrânul slujitor pe care i-l dăduse Fulko Încă din timpul conviețuirii lor, ca s-o apere și s-o ocrotească În toate Împrejurările. Era udă
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Într-adevăr primejdioasă. Regele nu mai voia să audă de iubita lui, la el nu mai putea afla ajutor. Pruncul stătea sub osânda mamei și spionii reginei Bertha și ai delfinului Ludovic se strecurau peste tot, chiar și În palatul episcopal. După cum spuneam, Bertranda era acum și mai primejduită, ca mamă a unui prinț de sânge care mai târziu putea să ridice pretenții la coroană. Mai pune la socoteală și „mânia sfântă“ a papei și a legatului Hugo de Die, care
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
profitat de fotoliul din veranda casei, să citesc la aer curat, "Refugiile” lui Augustin Buzura (de fapt, atunci am început cartea). Când în sfârșit, Sfântul Ilie și-a mai potolit norii, m-am plimbat prin sat, revăzând mănăstirea și casa episcopală, care se construia prin 1965- 1966. A doua zi, din fericire ploaia se opri ș-am putut merge spre Agapia, pe un drum neasfaltat care se desprindea din șoseau principală la ieșirea din Văratec. Întâi am vizitat mănăstirea și casa
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
de capul ei, vara mă ducea la oraș, mă urca, de la Piatra Neamț, într-un tren cu niște roți înspăimântătoare, roșii, și mergeam până la Bacău, apoi schimbam și coboram pe peronul gării Roman. Chiar în centrul urbei, în stânga intrării în catedrala episcopală, peste o stradă îngustă, se afla vila veche, boierească, a surorilor Agigea și Didina Coroiu, surorile bunicii după mama. Urmau câteva luni de trai orășenesc, de adevărate spectacole culinare, mai ales în ceea ce privea forma și gustul prăjiturilor. Sora mea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pământului nu-și împliniseră datoriile față de năimitorii lor și se retrag de la împlinirea lucrărilor luate asupra-și, spre cea mai mare daună a economiei rurale...” Se face trimitere la dispozițiile legale și se cerea aplicarea lor severă... * Foaea ordinæciunilor Consistoriului Episcopal în trebile bisericești ale Diacesei Bucovinei. Foaea ordinæciunilor Consistoriului Episcopal în trebile bisericești ale Diacesei Bucovinei, Cernăuți, martie 18681927. Tipografia Rudolf Echardt. * Foaea Soțietæții pentru literatură și cultură română în Bucovina (Foaea Soțietății pe'ntru literatura și cultura românæ în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
retrag de la împlinirea lucrărilor luate asupra-și, spre cea mai mare daună a economiei rurale...” Se face trimitere la dispozițiile legale și se cerea aplicarea lor severă... * Foaea ordinæciunilor Consistoriului Episcopal în trebile bisericești ale Diacesei Bucovinei. Foaea ordinæciunilor Consistoriului Episcopal în trebile bisericești ale Diacesei Bucovinei, Cernăuți, martie 18681927. Tipografia Rudolf Echardt. * Foaea Soțietæții pentru literatură și cultură română în Bucovina (Foaea Soțietății pe'ntru literatura și cultura românæ în Bucovina), revistă lunară, de cultură, literatură și folclor, apare la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
spătar înalt tapisat cu damasc roșu sub un baldachin de brocart, cu un telefon de bachelită neagră pus la îndemână pe o măsuță. La asirienii din Kurdistan, până nu demult, funcția patriarhală era ereditară, de la unchi la nepot, iar cârja episcopală încă nu era prea departe de bâta unui șef din neolitic. Că fantezia demnitarului local rămâne, orice-ar fi, un element de care trebuie ținut cont în raporturile cu forțele locale o dovedesc îndeajuns gărzile de securitate de la intrarea palatului-citadelă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
era relația dintre domn și biserică. Țăranii liberi. Din documentele emise de cancelaria domnească, în secolul al XV-lea, avem informații bogate despre țăranii dependenți, pe care îi găsim în satele stăpânite de boieri - sate boierești -, în satele mânăstirești sau episcopale și în satele domnești, care se aflau în ocoalele stăpânite de domn. Despre existența țăranilor liberi, nu avem nici o informație în documentele secolului al XV-lea. Acest lucru se datorează faptului că documentele din acest secol înregistrează doar proprietatea pământului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de sus, „unde au fost dvoriști Căliman”. Curțile boierești, fiind centrul administrativ al domeniului boieresc, aici se aflau și cele mai multe slugi, cu ajutorul cărora boierul își gospodărea moșia. Cele mai importante slugi erau vornicii, pe care îi găsim și la curțile episcopale. S-a spus că vornicii boierilor conduceau garnizoanele existente la curțile boierești. Din două documente, în care sunt pomeniți vornicii reiese că atribuțiile lor erau de ordin juridic. La curțile boierești erau slugi înarmate, cum mai toată lumea era înarmată în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
geometrice. Pe domn nu l-a preocupat numai consemnarea în scris a principalelor evenimente din timpul domniei sale. S-a gândit și la modul în care se putea perpetua amintirea înaintașilor săi la tronul Moldovei. A restaurat biserica domnească (devenită biserică episcopală) Sfântul Nicolae de la Rădăuți și a hotărât ca pe mormintele primilor domni ai Moldovei să fie puse lespezi noi de marmură, frumos împodobite, ce se numără printre monumentele sculptate din vremea domniei sale. V. Vătășianu considera că bogăția de motive decorative
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
conducerii ministerului un traseu care includea orașele Ploiești, Brașov, Pitești, Curtea de Argeș. Obiectivele culturale erau: Sinaia, cu Castelul Peleș; Brașovul, cu un concert de orgă la Biserica Neagră, Școala și Biserica Sfântul Nicolae din Șchei, Poiana Brașovului; Castelul Bran; Curtea de Argeș, Biserica episcopală și convorbiri cu Episcopul de Argeș, la care programasem și servirea mesei. Alegerea acestui traseu era importantă și pentru mine, căci în ziua de 17 septembrie împlineam 50 de ani și puteam să am plăcerea de a-i oferi o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
pentru prima dată diafragme antiseismice din beton armat, zidărie armată și zidărie complexă. Expertizarea și consolidarea mânăstirilor Agapia - Moldova, bisericilor și turnurilor - clopotnița de la Cozia și Brâncoveni, Sf. Ioan - Focșani, Berzeuiți, Rameți, Saraca, Mirăuți, Baia; catedrala catolică din Iași, Catedrala Episcopală a Romanului și multe altele. Restaurarea bisericilor Ițcanii Vechi și Coconi-Suceava, care i-au adus trofeul binemeritat al Calității al Asociației Antreprenorilor Români în Construcții (ARACO) și primirea ca Membru al Unirii Arhitecților din România (1960) și de membru al
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
1916, subsemnatul, delegat al Marelui Cartier General al Armatei, prin Înaltul Ordin No. 30 din 11 octombrie 1916, împuternicit a transporta Tezaurul Mănăstirilor, m-am prezentat la Sf. Episcopie a Râmnicului Noului Severin, unde, asistat de părintele director al Cancelariei Episcopale, econom P. Partenie, și pr. intendent al Palatului Episcopal, Carion Popescu, am primit de la prea cuviosul arhimadrit și mare eclesiarh al Sf. Episcopii, Glicherie a Lungulesei, următoarele odăjdii și odoare care urmează a fi scoase din inventarul respectiv: 1.Două
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
prin Înaltul Ordin No. 30 din 11 octombrie 1916, împuternicit a transporta Tezaurul Mănăstirilor, m-am prezentat la Sf. Episcopie a Râmnicului Noului Severin, unde, asistat de părintele director al Cancelariei Episcopale, econom P. Partenie, și pr. intendent al Palatului Episcopal, Carion Popescu, am primit de la prea cuviosul arhimadrit și mare eclesiarh al Sf. Episcopii, Glicherie a Lungulesei, următoarele odăjdii și odoare care urmează a fi scoase din inventarul respectiv: 1.Două epitrahire brâncovenești, unul pe mătase roșie cu 8 nasturi
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de cutremurul din 1692, apoi a fost arsă în timpul războiului ruso-turc din anul 1711 și prădată în 1740. Lucrările efectuate pe vremea domnitorilor Nicolae Mavrocordat (1709-1710, 1711-1715) și Grigore al II-lea Ghica (1726-1733, 1735-17399) n-au putut asigura bisericii episcopale trăinicie din cauza deselor incursiuni ale armatelor străine. În anii 1753-1756, în timpul domniei lui Matei Ghica și pe vremea când Inochentie era episcop, biserica a fost demolată până la temelie. Ulterior a fost reconstruită. Cutremurele din 1802 și 1803 au avut și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care au rămas neștiute, în ziua de 17 aprilie 1517”. Totodată, marele istoric avea să scrie: „Se poate zice că acestor lupte împotriva tătarilor și-au datorit însemnătatea ținutul Fălciului și orașul Huși, în care se vede încă vechea biserică episcopală din vremea lui Ștefan cel Mare”. Recapitulând, se poate afirma că Ștefan cel Mare a ridicat târgul Hușilor la rangul de reședință domnească, moștenită și cinstită ca atare de fiul său, Bogdan al III-lea. Urmașul lui Bogdan, Ștefan cel
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din împrejurimi. Nici lui Ieremia Movilă nu i-a fost străin târgul Hușilor, ci dimpotrivă. În 1598, înființa Episcopia Hușilor, fapt ce va avea importante consecințe cu privire la evoluția spirituală și economică a târgului medieval: vechea biserică a Hușilor primește rang episcopal, iar Hușii devin scaun episcopal, deci centru ecleziastic zonal, în cadrul căruia au păstorit și au scris cărturari, ca Dosoftei, autorul Psaltirii în versuri și al Psaltirei de-nțăles, episcopii Mitrofan, Varlaam, Veniamin Costachi, iar mai târziu, la sfârșitul secolului al XIX
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Movilă nu i-a fost străin târgul Hușilor, ci dimpotrivă. În 1598, înființa Episcopia Hușilor, fapt ce va avea importante consecințe cu privire la evoluția spirituală și economică a târgului medieval: vechea biserică a Hușilor primește rang episcopal, iar Hușii devin scaun episcopal, deci centru ecleziastic zonal, în cadrul căruia au păstorit și au scris cărturari, ca Dosoftei, autorul Psaltirii în versuri și al Psaltirei de-nțăles, episcopii Mitrofan, Varlaam, Veniamin Costachi, iar mai târziu, la sfârșitul secolului al XIX-lea, episcopul cărturar Melchisedec Ștefănescu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sa, descria ținuturile tătarilor, cerchezilor, abbazilor și Mingrelia (Georgia sau Gruzia), în care se povestesc multe întâmplări stranii. Petru Bogdan Bakšič (1601-1674), un alt călător, aflat la Huși în ziua de 29 septembrie 1641, îl numea oraș datorită existenței reședinței episcopale. În lucrarea Vizitarea apostolică a Moldovei, misionarul descrie aceste locuri frumoase și bogate: „Am vizitat Hușii (Use), oraș neîmprejmuit cu ziduri, mai degrabă târg decât oraș, dar îl numesc oraș (città) fiind aici reședința unui episcop schismatic. Este așezat în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sau mai curând într-un mic oraș, reșe//dința unui episcop (Inochentie, 1752-1782, n.a.). Se cheamă Huși. Ne-am dus în gazdă la Episcopie, casă vrednică de cei dintâi apostoli. Ferestrele nu se închideau și nu era în tot palatul episcopal nici un singur scaun. Ne-am simțit totuși foarte bine acolo în comparație cu bordeiele din noaptea trecută. Înainte de masă a venit o ceată (!) întreagă de popi. Pungașii aceștia supără pe străini stropindu-i cu aghiazmă până le dai un bacșiș (!), pe care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o neorânduială veselă”. Orașul i se părea monoton și pustiu. Apreciază arhitectura unor clădiri ale orașului. Deși „clădirile publice nu sunt întotdeauna de gust”, totuși, „arată multă tragere de inimă și dorința naivă de a înfrumuseța”. A vizitat școlile, biserica episcopală, care era „îngrozitor de văpsită în cenușiu”. Marele istoric a studiat inscripțiile de pe pietrele funerare din curtea Episcopiei și documentele din biserica Episcopiei. Geologul și paleontologul Ion Simionescu, vizitând orașul Huși în 1925, îl descria în cuvinte emoționante, în scurta călătorie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din Moldova. În cursul primei sale șederi în Moldova (1780- începutul anului 1783), doctorul sas Andreas Wolf a vizitat și orașul Huși. Informațiile sale, referitoare la Episcopia Hușilor, sunt demne de luat în seamă: „În această localitate se află reședința episcopală a moldovenilor, care este lângă catedrală. Și pentru că Rădăuți (așa cum a fost menționat mai sus) aparține Bucovinei, episcopatul Hușilor poate fi numit al doilea după Roman, cu toate că este cel mai nou după scrierile vechi, care vorbesc despre episcopiile din Moldova
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de două luni pe mitropolitul Leon, în mănăstirea Galata din Iași, acest lucru se știa atunci când am adus în discuție argumentele; nici eu nu am putut obține anumite informații, pentru că nu fusesem înștiințat despre întemeiere și nici despre stadiul veniturilor episcopale.” Eruditul episcop Melchisedec aprecia că 1592 este anul înființării Episcopiei Hușilor, pe baza unui uric păstrat în copie, emis de cancelaria domnitorului Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606) și datat 1592. În acest act erau menționate satele pe care Ieremia Movilă le
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și privilegii de natură socia-juridică și economică. Printre acestea, biserica a primit și a păstrat dreptul de judecată asupra credincioșilor, cu excepția faptelor de maximă gravitate, cum erau crimele, pe care le judeca domnia. După ce a fost ridicată în rang, biserica episcopală din Huși a beneficiat și ea de privilegii speciale, pentru locuitorii așezați în „sloboziile” mănăstirești, precum și cei din satele, proprietăți ale Mitropoliei Moldovei și ale Episcopiilor de Roman, Rădăuți și Huși. În documentele păstrate, se prevedeau adeseori nu numai scutiri
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]