1,135 matches
-
a devenit un veritabil bulgăre de zăpadă care, rostogolindu-se de-a lungul istoriei, s-a învelit de infinite coloraturi, interpretări și definiții. Acceptarea existenței independente a conștiinței, separată de cunoaștere, de către filosofie, psihologie, neurologie, psihiatrie, neurobiologie, fiziologie, etică, lingvistică, epistemologie, sociologie și de alte multe "logii", a presărat subiectul cu baraje care au devenit axiome. Această situație este rezultatul opoziției dintre obiectivitate și subiectivitate, dintre empiric și rațional, dintre creier și gândire. Relația cunoaștere-conștiință este similară relației cunoaștere-epistemologie (înțelegerea cunoașterii
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
noțiuni abstracte, care nu are corespondent în realitatea percepută, a permis separarea cunoașterii de atributul ei - conștiința. Există dovezi despre apariția unor forme elementare de cunoaștere și conștiință la mamiferelele superioare și la cimpanzeul hominid. Cunoașterea și conștiința au o epistemologie (o natură) și o hermeneutică (o interpretare) comună. Tratarea lor individuală a rezultat din separarea subiectivității de obiectivitate, având ca rezultat incertitudinea în cunoașterea conștientă a lumii. Filosoful raționalist René Descartes a exprimat incertitudinea cunoașterii în mod filosofic și matematic
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
genomului uman, în 2000. Amprentele majore ale biofilosofiei sunt atenția spre neuroștiințe, prin abordarea vieții ca un proces fizico-biochimic natural al organismului uman. Biologia încearcă să dea răspuns problemelor fundamentale ale vieții și trage concluzii filosofice în domeniile eticii, esteticii, epistemologiei și antropologiei. 5 Thomas Samuel Kuhn (1922-1996), fizician, istoric și filosof al științelor, publică, în 1962, cartea The Structure of Scientific Revolutions, în care introduce noțiunea de "schimbare paradigmatică" (paradigm shift). El susține că progresul în știință nu este linear
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
continuitate a conștiinței". Consideră mintea omului ca o tabula rasa la naștere, cunoașterea fiind o experiență dobândită prin senzații și percepție. Considerat "tatăl liberalismului clasic", realizează o asociere a filosofiei empirice a lui Francis Bacon cu teoria contractului social. Dezvoltă epistemologia și filosofia politică. Scrierile sale i-au influențat pe Voltaire, Rousseau și Declarația de Independență a Statelor Unite ale Americii. Spiralogia se inspiră din ideile lockiene despre cunoaștere. 11 Carl Gustav "Peter" Hempel (1905-1997), scriitor și filosof german, figură majoră a logicii empirice
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
atitudini morale, iar singura posibilitate de a le asigura coexistența este dialogul, ținând cont că fapta este cea determinantă. 71 Quassim Cassam (1961), filosof, crede în existența cunoașterii a priori, a conceptelor a priori. Analizează relația introspecție-percepție și crede în epistemologia transcendentală kantiană. Cartea sa The Possibility of Knowledge ("Posibilitatea cunoașterii") abordează următoarele întrebări: "Cum este posibilă cunoașterea lumii externe? Cum este posibilă cunoașterea altor minți?" Cunoașterea a priori este explicația învingerii obstacolelor la nivele multiple și variate. 72 Susan Lynn
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
cu diviziuni funcționale, cu subspecialități numite "agenți". Fiecare agent are două stări, o stare pasivă și o stare activă; dacă există conflict între agenți, vor apărea compromisuri prin intermediul mecanismelor locale, precursori ai raționamentului. Fiecare grup are semnificație proprie și chiar epistemologie proprie. Punerea în legătură a acestor zone eterogene face măreția înțelegerii. Toate aspectele societății occidentale în mod deosebit ale celei nord-americane se succed aici: puterea răspîndită la nivelul grupurilor, fiecare cu autonomia sa, conflicte și compromisuri, fără un punct de
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
ci de a acționa. Și se știe încă o trăsătură a circularității că descrierea nu este neutră sau inocentă, ci că ea antrenează mereu o diferență, că este ea însăși acțiune. 2. Ruptura lui von Foerster În Notă pentru o epistemologie a obiectelor vii, von Foester ne furnizează cheile sistemului său. Două definiții ale comunicării ne îndrumă spre intrările multiple ale fortăreței sale. "Comunicarea este interpretarea, făcută de un observator, a interacțiunii dintre două organisme 1, 2". Mai mult încă: "Comunicarea
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
În sensul clasic al cuvântului, așa cum au propus cei care s-au Înscris mai ales În marea școală kantiană, o viziune totală asupra omului și a lumii, structurată pe marile linii ale gândirii grecești, incluzând o logică, o etică, o epistemologie etc., vezi Fichte sau Hegel. Dar, după părerea mea, Nietzsche se constituie Într-un pol al modernității gândirii și prin latura formal-eseistică a gândirii sale! El nici nu este un filozof de formație, ci a ținut cursuri de clasicitate greacă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ori Schopenhauer, acceptă coordonata subiectivității în alchimia omului de geniu. Când spune că știința este "o vecinică corectură", se subînțelege că ea, prin dialectica autodepășirii, "se hrănește secol de secol prin paradoxii"; sugestie care-i amintește lui Theodor Codreanu de epistemologia deschisă din gnoseologia lui Gaston Bachelard, de la mijlocul secolului XX. Despre Archaeus, se constată inechivoc originalitatea gândirii eminesciene. El "închide într-un singur focar reminiscența conștiinței în genere kantiene și, totodată, noumenul, calea de acces către el fiind conștiința individuală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
profundul transmodernism al Papei Ioan Paul al II-lea, care a anunțat punți de reconciliere istorică spre ortodoxie, spre islam, spre mozaism". Un argument ni se aduce prin prezentarea viziunii teologice a lui J.J. Fanella, conform căreia "Dumnezeu scapă determinațiilor epistemologiei Umane", fie modernă, fie postmodernă, pentru că acestea "propovăduiesc o mistică a științei și a experienței, adică "se încearcă înțelegerea unei ființe infinite cu mijloace finite". Așadar, transmodernismul deschide calea cunoașterii speciale, prin revelație, iar nu prin "complexele de cultură" asumate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
universității clujene cu un proiect centrat pe transformarea sentimentelor patriotice ale românilor în epoca postnaționalistă a Uniunii Europene. A publicat numeroase studii și articole în reviste naționale și internaționale pe teme ce variază de la sociologia memoriei colective la chestiuni de epistemologie socială. În perioada octombrie 2012 martie 2013 a beneficiat de un stagiu de pregătire la "Georg-Eckert-Institut für internationale Schulbuchforschung" din Braunschweig (Germania). Mihai Stelian RUSU, Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național (c) 2015 Institutul European Iași
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
București: Curtea Veche. Roșu, V.-T. (2004). Istorie trăită la August Treboniu Laurian. Studiu de caz: Istoria românilor (1862). Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, 8, 119-123. Rotariu, T. (2013). Sociologia ca știință. În P. Iluț (coord.). În căutare de principii: epistemologie și metodologie socială aplicată (pp. 27-61), Iași: Polirom. Rousseau, J.-J. (1957). Contractul social. București: Editura Științifică. Rusu, M.S. (2011a). The Structure of Mnemonic Revolution. International Review of Social Research, 1(1), 105-121. Rusu, M.S. (2011b). The Colonization of the
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fim pregătiți!". Adică așa se discuta acolo. S. B.: Pentru preîntâmpinarea unor evenimente. Mai departe: Popovici Aurel. D. T.: Nu-mi aduc aminte. S. B.: Dar Ioan Petru? D. T.: L-am avut profesor, ca asistent, în anul III. Preda epistemologie și teoria sistemelor logice. Foarte riguros, sobru ca asistent și rigid. O amintire bună o am când el cu Mihai Dorin erau prin vârfurile ASC-ului la Universitate în '70 și ne-au dat o cameră la căsătoriți în T5
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
etică. 2. Cu pregătire filosofică, fără școală de partid: - prof. dr. doc. Petre Botezatu - preda logică; - conf. dr. Titus Raveica - preda istoria filosofiei; - lect. dr. Petre Dumitrescu - preda istoria filosofiei, istoria sociologiei, doctrine sociologice contemporane; - lect. drd. Tudorel Dima - preda logică, epistemologie, metodologia cunoașterii științifice; - lect. drd. Teodor Ghideanu - preda istoria filosofiei; - lect. drd. Costică Marin - preda istoria filosofiei; - asist. drd. Traian Știrbăț - logică generală, istoria logicii; - asist. drd. Mihai Nistor - istoria filosofiei; - Elioaie Constantin - istoria filosofiei, ateism; - asist. stagiar Petru Ioan
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
ori și pe la mine. S.B.: Dar cum de a plecat din facultate? D.T.: Nu mai știu în ce condiții a plecat. S.B.: Revenim la Petru Ioan? D.T.: Petru Ioan a fost șef de promoție, am făcut cu el logică și epistemologie, a fost și șef al Comisiei de propagandă și ideologie de la Centrul Universitar. Am avut un seminar în ultimul an, la istoria sistemelor logice. Vom mai vorbi de el. S.B.: Mergem mai departe, la Catedra de socialism științific. Cum era
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
doctorat nu am putut da. În '89, când am deblocat iar un loc la doctorat am început să pregătesc o teză despre individ și istorie, în domeniul "materialism dialectic și istoric". A venit Revoluția și am realizat o teză în epistemologie. S. B.: Considerați că este ceva din comunism ce ar fi trebuit păstrat? D. T.: Asta e o discuție care poate duce spre mai multe dezbateri. S. B.: Într-o frază, pe scurt. D. T.: Poate că în zona socială
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
faptul de a fi obiect de cunoaștere. Problematica epistemologică atrage, se pare, în mai mare măsură decât altele din orizontul filosofiei, corespunzătoare altor tipuri de "experiență" decât cunoașterea, pusă, acum, în forma sa împlinită ("standard"), doar pe seama științei; cu toate că însăși epistemologia formulează și întrebări având astfel o atitudine sceptică, uneori chiar critică în legătură cu cele două poziții epistemice (și logice), "subiectul" și "obiectul". Și poate că din acest motiv, al vizării critice a faptului de a fi al conștiinței subiectului cunoscător, interesele
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Aparent, acest ideal are doar o așezare epistemică, referitoare numai la puterea de pătrundere a demersului corespunzător lui în "taina lumii" pe care el, idealul, o face să fie, deoarece este vizat actul cunoașterii prin cunoașterea înfăptuită deja, prin ceea ce epistemologii contemporani numesc "contextul justificării" (în deosebire de "contextul descoperirii"). Dar el pare, în același timp, dată fiind rațiunea sa evaluatoare, a se instala și într-un spațiu omenesc mai convențional, dominat de un scop "practic", acela de "a ști despre
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
adevărul noilor judecăți fiind dependent și de valoarea de adevăr "Adevărat" a premiselor. Totuși, luând astfel lucrurile, ne alegem cu mai multe probleme, pe care, de fapt, logica le-a preluat, pe unele păstrându-le, pe altele transferându-le către epistemologie. Din primul grup fac parte, printre altele, probleme legate de originea premiselor din structura demonstrațiilor și argumentărilor: sunt acestea enunțuri de experiență sau noetice, sunt a priori sau a posteriori, sunt analitice sau sintetice etc.? Din al doilea grup fac
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
caută, am putea spune, în sensul de a-l recupera nu doar obiectual, ci propriu-zis operațional, pentru că, de fapt, l-a avut de la bun început, fără să-l fi păstrat ca atare. Toate scenariile "dialectice" din metafizică, ontologie, cosmologie, antropologie, epistemologie etc. lucrează cu transcendentul; acesta nu doar păstrează un sens judicativ în astfel de scenarii, ci constituie ținta oricărui discurs din orizontul precizat. Dar transcendentul acesta, potrivit reducției judicative, este chiar "transcendentul imanent" despre care vorbește Husserl. În contextul de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
o fiică devenită deja elevă. Am absolvit Filosofia, ca șef de promoție, în 1999, iar Științele Politice în 2001. Între 1999 și 2000 am urmat Studii Aprofundate în Filosofie Politică, iar din anul 2000 m-am înscris la doctorat în Epistemologie și Filosofia Științei, susținând teza în decembrie 2008. În ceea ce privește Științele Politice, reorientarea mea înspre acest domeniu a fost dată de acutizarea unui sentiment pe care am început să îl am, cu privire la inutilitatea socială a filosofiei. Și asta poate pentru că - îmi
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
trimitea mai curând spre neacceptarea de către profesorii de acolo a atitudinii mele (chiar dacă recesive, de acum) nonconformiste. Decanul de la Filosofie, în același timp coordonatorul meu de doctorat, academicianul Teodor Dima, mi-a propus un post de preparator la catedra de epistemologie și filosofie sistematică. Pentru că voiam să predau Științe Politice, am optat, însă, pentru învățământul superior privat. Instituție tânără, Universitatea "Petre Andrei" din Iași avea o facultate de profil, spre deosebire de Universitatea de stat, unde Științele Politice constituiau doar o specializare în cadrul
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
adecvate. * Una din întrebările grele ce atârnă asupra societății contemporane este dacă mecanismul similar roții hamsterului creat de societatea de consum generează suficientă motivație și îndeajuns de puțină angoasă. * Cred că pentru a putea fi considerat bun, un curs de epistemologie sau logică trebuie să înceapă cu o prezentare a tendințelor înnăscute (sau dobândite în diferite contexte sociale) ale minții de a efectua anumite raționamente. Abia conștientizarea limitelor noastre cotidiene poate atrage atenția asupra lipsurilor ce trebuie împlinite. * Logica și epistemologia
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
epistemologie sau logică trebuie să înceapă cu o prezentare a tendințelor înnăscute (sau dobândite în diferite contexte sociale) ale minții de a efectua anumite raționamente. Abia conștientizarea limitelor noastre cotidiene poate atrage atenția asupra lipsurilor ce trebuie împlinite. * Logica și epistemologia dau conținutul a ceea ce am putea numi terapii cognitive. Rămâne deschisă problema celor care le-ar putea prescrie. Nu cred că pot fi aplicate în spitalele de psihiatrie. * Una din părțile proaste ale statisticii o constituie anumite implicații penale. Mă
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
De aceea, lectura păstrează posibilitatea unor prietenii ce alunecă în forme de intimitate intelectuală (acea relație în care preiei o dimensiune din celălalt, urmând ca aceasta să devină o regiune a eului propriu). Aici începe forma tare a comuniunii. * Frumusețea epistemologiei este dată de faptul că te ajută să cunoști modalități ale cunoașterii, deschizând astfel posibilitatea detașării de cele în care te-ai cantonat. Este unul din instrumentele eliberării și, deci, a libertății. Libertatea începe așadar prin a ști cum știi
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]