4,425 matches
-
1987) extrem de prețioasă, se întregește, acum, cu încă patru misive, necunoscute, trimise lui Teodor Vârgolici (n. 1930), lui Ștefan Milcu (n. 1903 - m. 1997), Luciei Negoiță-Chirilă (n. 1945) și lui Ghiță Florea (n. 1931). Deși nu a fost profesor niciodată, epistolele lui Constantin Noica conțin o sumă de sintagme având un accentuat caracter didactic. Fie că recomandă și susține pe Grigore Tănăsescu 1, un filolog clasic, instruit și temeinic informat, fie că preferă solitudinea în locul meselor rotunde, fie că refuză, cu
Constantin Noica și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6122_a_7447]
-
vă urez succes în opera ce întreprindeți și să vă asigur de aleasa mea considerație, Constantin Noica [Tovarășului secretar Ghiță Florea, Comitetul Central al Partidului Comunist Român -Secția Culturală; Expeditor -Constantin Noica, Păltiniș, județul Sibiu, cod 2440]. Note • Originalele acestor epistole, inedite, prima și ultima, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București; a doua se păstrează la Arhivele Naționale. București. Fond Ștefan Milcu, iar a treia se găsește în colecția bibliofilului Constantin Dinescu din București. 1. Grigore Tănăsescu (n.
Constantin Noica și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6122_a_7447]
-
complecși decât timpul lor, care-și doresc onest puterea și care știu s-o obțină prin metode levantine, amestecul bizar de discurs normat britanic, dar amplificat în tihna gurilor Dunării, dialogurile încărcate de memorabil și de nuanță, comprimând parcă niște epistole niciodată trimise. Iată ce atrage și ce încântă în Prințul Ghica. Jocul negocierii unei funcții și a unei opinii între doi buni prieteni e imposibil de trecut cu vederea. Încercarea lui Costache Negri de a-l determina pe Ghica să
Dana Dumitriu în posteritate - Jurnal inedit din ianuarie 1985 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Memoirs/9210_a_10535]
-
lui Nicolae Mocanu, cercetători la Institutul de Lingvistică și de Istorie Literară "Sextil Pușcariu" din Cluj, și ale lui Heinz Hoffmann, de la Universitatea din Lund (Suedia), - s-au putut recupera, din Arhiva Lombard de la Biblioteca Universității din Lund, 823 de epistole. Trioul româno-suedez a început editarea lor prin volumul Alexandru Rosetti & Alf Lombard. Corespondență (I, 1934-1964), apărut în anul 2000 prin grija excelentei Edituri Clusium (Cluj). Întîiul volum prezentat discuției acum cuprinde 276 de scrisori - scrise în limba franceză - schimbate între
Sute de scrisori... by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Memoirs/15922_a_17247]
-
uneori, tind să devină insurmontabile. Literatura sa epistolară, redusă cantitativ, conține o sumă importantă de informații, note, date și precizări despre sine și despre confrații săi care i-au înrâurit, într-un fel sau altul, destinul scriitoricesc și cel uman. Epistolele scrise la vârsta de doar cincisprezece ani și trimise prietenului și îndrumătorului său, Mihai Zaharia 2, necunoscute până acum, surprind grație inocenței, sincerității și unei purități genuine, specifice, de altfel, creatorilor extrem de însemnați. Informațiile din aceste misive completează și corectează
Însemnări despre epistolograful Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6093_a_7418]
-
și răspunde-mi imediat, te rog... Nu-l uita pe prietenul tău. Cu altă ocazie îți voi povesti întâmplări mai mărunte dar frumoase din viața mea în Fălticeni. Până atunci, scrie-mi! Al tău prieten, Nicolae Labiș Note • Originalele acestor epistole, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Nicolae Labiș - Corespondență. Ediția îngrijită și prefață de Nicolae Cârlan. Suceava, Editura LIDANA, 2009, 156 pagini. [Conține 46 de scrisori emise de Nicolae Labiș și 37 primite de la confrații
Însemnări despre epistolograful Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6093_a_7418]
-
și diplomatice, cele mai multe necunoscute, întregesc, fericit, portretul unui poet precoce și, mai ales, a unui scriitor care a făcut cunoscută civilizația, cultura și literatura română în câteva metropole însemnate ale Europei și Americii. Ștefan Baciu a scris câteva mii de epistole, aflate azi în arhive particulare și în biblioteci publice, care își așteaptă cercetătorul și, evident, editorul spre a afla și a decripta unele aspecte, esențiale, din biografia sa fizică și intelectuală. Revelatoare, în această ordine de idei, sunt și epistolele
Ștefan Baciu și revista „Viața literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3185_a_4510]
-
epistole, aflate azi în arhive particulare și în biblioteci publice, care își așteaptă cercetătorul și, evident, editorul spre a afla și a decripta unele aspecte, esențiale, din biografia sa fizică și intelectuală. Revelatoare, în această ordine de idei, sunt și epistolele trimise poetului, prozatorului și memorialistului I. Valerian (1895-1980), care, în anii 1926-1938 și 1941, conduce, cu pasiune și destoinicie, revista „Viața literară”, în paginile căreia eraupublicați și comentați scriitori din diverse generații. Epistolele lui Ștefan Baciu, dincolo de interesul lor istorico-literar
Ștefan Baciu și revista „Viața literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3185_a_4510]
-
în această ordine de idei, sunt și epistolele trimise poetului, prozatorului și memorialistului I. Valerian (1895-1980), care, în anii 1926-1938 și 1941, conduce, cu pasiune și destoinicie, revista „Viața literară”, în paginile căreia eraupublicați și comentați scriitori din diverse generații. Epistolele lui Ștefan Baciu, dincolo de interesul lor istorico-literar, se constituie în documente psihologice de o accentuată semnificație privind evoluția sa literară și, evident, culturală. Mărturiile din aceste epistole, extrem de prețioase, contribuie la elaborarea unei biografii complete a unui poet care s-
Ștefan Baciu și revista „Viața literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3185_a_4510]
-
revista „Viața literară”, în paginile căreia eraupublicați și comentați scriitori din diverse generații. Epistolele lui Ștefan Baciu, dincolo de interesul lor istorico-literar, se constituie în documente psihologice de o accentuată semnificație privind evoluția sa literară și, evident, culturală. Mărturiile din aceste epistole, extrem de prețioase, contribuie la elaborarea unei biografii complete a unui poet care s-a identificat cu poezia și care a prețuit, ca nimeni altul, pe toți ceilalți confrați din spațiul literar românesc. Și nu numai. * Brașov, 11 decembrie 1932 Lunca
Ștefan Baciu și revista „Viața literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3185_a_4510]
-
Nicolae Scurtu În însemnările, interviurile, paginile de jurnal și, mai ales, epistolele lui G.Călinescu există o sumă de informaț ii și prețioase acolade critice privitoare la cercetarea biografiei interioare și exterioare a unui scriitor, indiferent de locul pe care îl ocupă în ierarhia valorilor estetice ale literaturii naționale. Inițiat și instruit
Noi contribuții la biografia lui G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4628_a_5953]
-
și a istoriei literare. Repudia jurnalul, considerându-l „o prostie”, însă pe cele ale confraților din alte generații, fie tipărite, fie în manuscris, le citea cu voluptate și le folosea în elaborarea profilului sau în evocarea ambianței culturale și literare. Epistolele lui G. Călinescu ce se publică acum întâia oară sunt trimise poetului Mihai Beniuc (1907-1988), personalitate distinctă a literaturii naționale, și surprind excelentele relații existente între cei doi confrați care aveau opțiuni ideologice diferite, dar care posedau talent, cultură și
Noi contribuții la biografia lui G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4628_a_5953]
-
Scurtu O diviziune majoră a bibliografiei teoreticianului și criticului literar Matei Călinescu (1934-2009) o constituie, desigur, literatura sa epistolară, bogată și extrem de prețioasă, aflată în arhive și biblioteci, publice și particulare, din România și America. Remarcabile sub multiple aspecte, sunt epistolele trimise, în timp, lui Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Tudor Vianu, Mihail Ralea, Demostene Botez, Al.Dima, Liviu Rusu, Al. Piru, Const. Ciopraga, Gelu Ionescu, Cezar Baltag, Marin Bucur și mulți, foarte mulți alții. După stabilirea, definitivă, în America a întreținut
Întregiri la bibliografia lui Matei Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4369_a_5694]
-
Bucur și mulți, foarte mulți alții. După stabilirea, definitivă, în America a întreținut un foarte incitant dialog epistolar cu Mircea Eliade, personalitatea cea mai însemnată a exilului literar românesc. Astăzi, grație lui Mircea Handoca, se cunosc douăzeci și trei de epistole 1 trimise de profesorul de Literatură Comparată de la Universitatea din Bloomington, Indiana, celui mai important istoric al religiilor din toate timpurile. Revelatoare și demnă de reținut este confesiunea pe care i-o împărtășește lui Mircea Eliade privitoare la patria lor
Întregiri la bibliografia lui Matei Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4369_a_5694]
-
umnea]voastră, Matei Călinescu Note Originalele acestor scrisori, inedite, se află în biblioteca profesorului Mircea Handoca din București. 1. Mircea Eliade și corespondenții săi. Volșumulț 5 (?-Z). Ediție îngrijită, note și indici de Mircea Handoca. [București], Criterion, 2007, p. 238-266. [Epistole din anii 1973-1981 au fost publicate în Addenda tomului 5]. 2. Fragmentul face parte din ultima epistolă, cea din 25 noiembrie 1981, inclusă în cartea mai sus menționată, pagina 266. 3. Mircea Eliade, Europa, Asia, America... Corespondență. Volumul al 3
Întregiri la bibliografia lui Matei Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4369_a_5694]
-
București. 1. Mircea Eliade și corespondenții săi. Volșumulț 5 (?-Z). Ediție îngrijită, note și indici de Mircea Handoca. [București], Criterion, 2007, p. 238-266. [Epistole din anii 1973-1981 au fost publicate în Addenda tomului 5]. 2. Fragmentul face parte din ultima epistolă, cea din 25 noiembrie 1981, inclusă în cartea mai sus menționată, pagina 266. 3. Mircea Eliade, Europa, Asia, America... Corespondență. Volumul al 3-lea (R-Z). Îngrijirea ediției și indice de Mircea Handoca. București, Humanitas, 2004, p. 433-442. (Addenda). 4. Cezar
Întregiri la bibliografia lui Matei Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4369_a_5694]
-
totuși sporește precum ne informează Tertulian și Origen, și centre de răspândire cresitna devin în primul rând orașele, între care de cinste deosebită se bucură Tesalonicul, comunitate creștină apostolica, cu tradiția Sf. Apostol Pavel, care i-a adresat chiar două epistole speciale. ORGANIZAREA MITROPOLITANA ÎN ILIRIC În existența autonomă a episcopiilor creștine intervine însă reorganizarea administrativă a imperiului român prin Diocletian și C-tin cel Mare, ambii originari di Iliric. Imperiul este împărțit în patru prefecturii, care se compunea din dieceze
Iliric () [Corola-website/Science/325548_a_326877]
-
din cauza încetării latinității imperiale care între 578-602 vine înlocuită cu greaca-bizantina a Bisericii. Din cauza unor surse apusene, istoricii papali cred în dependența permanentă a Iliricului de Romă. Astfel primul patriarh român, care să intitulează papă Grgire ce Mare (-604) adresează epistole arhiep. Ioan la Justineanei pe ton “dur” pt că nu vrea să-I recunoască drepturile; apoi în 595 îl invită pe episcopul din Sardica să se supună Justineanei și în 592 transfera pee p. ioan, fugărit de la Elissus la Squilenza
Iliric () [Corola-website/Science/325548_a_326877]
-
ele nu justifică vreo jursdictie locală ci sunt pioni pt jurisdicția uiversala în scopul căreia Grigore a scris foarte multe scrisori către variații episcopi răsăriteni, care nicidecum nu denoda și o jurisdicție peste locul către episcopul căruia s-a scris epistola. O dovedește tonul “dur” către arhiepiscopul Justineanei. De altă parte surprinde lipsa unor scrisor către vicarul din Tesalonic. Oare a renunțat papă la el în schimbul Justineanei? Sau totl sunt simple pretetii mai ales că împăratul Mauriciu numea singur pe arhiepiscopul
Iliric () [Corola-website/Science/325548_a_326877]
-
papă la el în schimbul Justineanei? Sau totl sunt simple pretetii mai ales că împăratul Mauriciu numea singur pe arhiepiscopul din Justineana. Totul face aprte din critică față de titlul de patriarh ecumenic a lui Ioan IV pustivul, combătuta de Grigore prin epistole din anii 582 și 595, ca patriarhul să nu încerce să-și ia o autoritate supremă individuală asupra Bisericii, pentru că și papă se supune celor 4 sinoade ecumenice că și celor 4 Sf. Evanghelii, fiind pericol pt Biserică dacă ar
Iliric () [Corola-website/Science/325548_a_326877]
-
Dalmatia în 614. Tesalonicul se mai menține, și viața Sf. Dimitrie de Tesalonic, scrisă mai apoi de Simeon Matafrastul amintește încă de prefectura Iliricului și de metropola Tesalonicului, ambele dependente de Bizanț . în fața distrugerilor săvârșite de avari, papa Onoriu adresează epistole indemnatoare către episcopii din Epir-Albania. De aceea enciclopedistul din Sevilla(-636) nu mai menționează Iliricul în hartă să deși indică regiunile Panoniei, Istriei, Dalmatiei, Macedonia și Tesalia. Iar în hartă geografului anonim de la Ravena (sec. VII) Iliricul e indicat vag
Iliric () [Corola-website/Science/325548_a_326877]
-
Filimon (; în ) a fost un credincios creștin timpuriu din Asia Mică, care a primit o scrisoare de la Pavel din Tars. Această scrisoare este cunoscută în Noul Testament sub numele de Epistola către Filimon a Sfântului Apostol Pavel. El este recunoscut ca sfânt de mai multe biserici creștine, împreună cu soția sa, Apfia. Filimon a fost un credincios creștin bogat și preot (posibil episcop) al unei biserici de casă care era găzduită în
Filimon din Colose () [Corola-website/Science/336636_a_337965]
-
scrisori, jurnale, mărturii si documente aparținând lui G. Călinescu, acum trei decenii si ceva, a suscitat interesul special al unor istorici si critici literari de prestigiul lui Serban Cioculescu, Alexandru Piru si, mai ales, Nicolae Manolescu. Descoperirea, tardivă, a unor epistole ale lui G. Călinescu din anii de studii universitare si postuniversitare contribuie la întregirea profilului său psihologic si, desigur, spiritual. Misivele sunt trimise unei foarte frumoase si inteligente colege de studii filologice, Georgeta Ghimpeanu, care a devenit profesoară si care
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
Pârvan si au glosat îndelung asupra iubirii si, evident, asupra „sentimentelor răscolitoare". Revelatoare sunt notațiile precise, ironice si, uneori, autoironice ale lui G. Călinescu despre sensul iubirii, despre „iubirea ideală" si despre pragmatismul femeii. Precizările lui G. Călinescu, din ultima epistolă ce se publică aici, asupra condiției profesorului nu au cunoscut modificări si sunt perfect valabile si astăzi. Intuițiile tânărului G. Călinescu în ceea ce priveste prietenia, iubirea si profesoratul, deloc ezitante, reflectă maturitatea unui intelectual constient de valoarea sa chiar din
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
Xenopol. A se vedea contribuțiile lui Gheorghe Ghibănescu, Ion Bogdan, Ioan Tanoviceanu și A. Scri-ban. 4 Grigore Chebap, intelectual distins, funcționar superior la Biblioteca Academiei Române, excelent cunoscător al limbii și literaturii bulgare. A lăsat prețioase mărturii despre Ilarie Chendi. 5 Epistola a fost publicată în cartea amintită mai sus. G. Călinescu îi mulțumește profesorului și istoricului literar Gheorghe Cordoș (n. 1890 - m.1983) pentru ajutorul acordat domnișoarei Georgeta Ghimpeanu. 6 Călugăr sau preot catolic. A se vedea pater în limba latină
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]