4,405 matches
-
trimise Olimpiadei, o diaconiță din Constantinopol. 38 de epistole sunt adresate unor femei, dintre care unele erau tot diaconițe. 43 de epistole au menirea de a crea relații între destinatari, dintre care unii au primit și scrisori individuale. În timp ce majoritatea epistolelor (133) sunt scrise persoanelor religioase de ambele sexe și aflate în diverse grade de 5 Monsig. Ubaldo Mannucci, Istituzioni di Patrologia ad uso delle Scuole Teologiche, parte II, Epoca Post-Nicena, Roma, 1922, p. 106. 6 Hans Freiherr Von Campenhausen, Părinții
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
cărei ilustru reprezentant și este, el se atașează mai ales exegezei literare. Totuși, temperează rigiditatea acestei metode fie printr-un recurs prudent și moderat la un oarecare alegorism, mereu fondat pe literă, fie prin insistența asupra învățăturii 8 Dintre aceste Epistole, 54 se adresează unor episcopi; una unor episcopi și preoți; 2 unor episcopi, preoți și diaconi; 35 unor preoți; 8 unor diaconi; 2 unor călugări; 6 unor preoți și călugări; 2 unui lector. 9 P. R. Coleman Norton, art. cit
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
Continuând, Bruno Vandenberghe este de părere că scrisorile sunt scrise cu răbdare și fără patimă, însă ele lasă bine să se întrevadă ici - colo măreția sufletului de scriitor, chiar dacă în ansamblu sunt convenționale 16. Însă, Patriarhul Fotie, referindu-se la epistolele Sfântului Ioan și la stilul acestora, remarcă: Epistolele sunt caracteristice omului. Stilul este strălucitor, clar, persuasiv, oarecum înflorat, agreabil 17. Scrisorile de o anumită întindere se caracterizează prin tendința Sfântului Ioan Hrisostom să-și ia subiectul de departe, să-l
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
sunt scrise cu răbdare și fără patimă, însă ele lasă bine să se întrevadă ici - colo măreția sufletului de scriitor, chiar dacă în ansamblu sunt convenționale 16. Însă, Patriarhul Fotie, referindu-se la epistolele Sfântului Ioan și la stilul acestora, remarcă: Epistolele sunt caracteristice omului. Stilul este strălucitor, clar, persuasiv, oarecum înflorat, agreabil 17. Scrisorile de o anumită întindere se caracterizează prin tendința Sfântului Ioan Hrisostom să-și ia subiectul de departe, să-l extindă și să facă din el un adevărat
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
ne-ar rămâne pentru toți, cel puțin, singurul mijloc de a înfrunta încercările vieții 21. Așa cum am precizat deja în primele pagini ale prezentului studiu, Sfântul Ioan Gură de Aur a corespondat prin scrisori și cu Papa Inocențiu 22. Prima epistolă a fost scrisă în anul 404, după ziua Paștelui, înainte ca Sfântul Ioan să părăsească cetatea Constantinopolului în cel de-al doilea său exil23, din care nu s-a mai întors. După ce a recapitulat evenimentele începând cu ajungerea lui Teofil
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
Singurul traducător în engleză al Dialogurilor, Herbert Moore (Dialogurile lui Paladie privind Viața Sfântului Ioan Hrisostom - Londra, 1921), într-o notă asupra versiunii paladiene a dialogurilor, spune (op. cit., p. 9, n. 2): Această scrisoare este oferită ca făcând parte din epistolele Sfântului Ioan Hrisostom, dar este posibil să nu fi fost scrisă de el. Autorul declară că s-a limitat doar la a oferi substanță scrierii (....) (P.G., XLVII, 8), și totuși stilul îi aparține, deși apar și parte din frazele lui
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
probabil ca discrepanța, dacă există, să se fi născut din importanța conferită de Paladie scenelor îngrozitoare din băile Constantinopolului, care s-au impregnat mai puternic în memoria sa decât orice act similar comis în biserici?34 Faptul că a doua epistolă către Papa Inocențiu a fost scrisă cândva după luna iunie a anului 406 reiese din declarația Sfântului Ioan că își petrece al treilea an de exil35. Nu există altă dovadă în scrisoare care să indice unde locuia marele antiohian la
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
Paladie din 33 Age of Fathers, II, 80 apud P. R. Coleman Norton, op. cit., p. 284. 34 P. R. Coleman Norton, art. cit., p. 283. 35 P.G., LII, col. 536. 36 Stephens, op. cit., p. 335. 9 care reiese că prima epistolă a fost adresată și episcopilor de Milan și Aguileia - uzanță și acțiune care pot fi înțelese numai pe baza presupunerii că Sfântul Ioan Hrisostom i-a scris Papei ca un episcop către un frate episcop 37. Papa Inocențiu, la care
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
Omilia LX, III la Matei, traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în col. „Părinți și Scriitori Bisericești”, vol. 23, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994, p. 702. 44 Comentariile sau Explicarea Epistolei I către Tesaloniceni, omilia II, în vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei către Coloseni, I și II Tesaloniceni, traducere din limba elină, ediția de Oxonia, 1855, de Arhim. Theodosie Athanasiu, București, 1905, p. 179. 45 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
Pr. D. Fecioru, în col. „Părinți și Scriitori Bisericești”, vol. 23, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994, p. 702. 44 Comentariile sau Explicarea Epistolei I către Tesaloniceni, omilia II, în vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei către Coloseni, I și II Tesaloniceni, traducere din limba elină, ediția de Oxonia, 1855, de Arhim. Theodosie Athanasiu, București, 1905, p. 179. 45 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia II, 3-4, la I Tesaloniceni, P.G., LXII, col. 403-406. 46 Idem
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
ales pentru dragostea pe care alții i-o poartă 50. Una dintre aceste persoane cu care a purtat o frumoasă corespondență a fost 47 Idem, Omilia 9, 3 la Efeseni, P.G., LXII, col. 73. 48 Idem, Omilia II, 8 la Epistola către Galateni, P.G., LXI, col. 647. 49 Vezi Hans Freiherr Von Campenhausen, Părinții greci ai Bisericii, Traducere din germană de Maria-Magdalena Anghelescu, Editura Humanitas, București, 2005, pp. 227 228 și Diac. Ioan I. Ică jr., Arhiepiscopul și diaconița, în vol
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
depășită acum prin depersonalizarea estetizantă și puțin prăfuită a „culorii de epocă”: „Doamna de Grignan / ședea / la masa de lucru cu picioare rotunde / adusă în caleașcă la țară / și pana subțire scria o misivă / una din zecile de mii de epistole / călătorind cu poștalionul/ în vremea Corespondențelor. Dragă unchiule - / spunea scrisoarea - / te așteptăm cu plăcere / dar rogu-te nu ne aduce / precum ne înștiințezi / puiul de câine / tovarăș la jocul fiicei noastre.// (...) Trăim un secol rațional, unchiule,/ gândi și scrise doamna
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
literar Perpessicius a relevat, pentru întâia oară, semnificația și importanța corespondenței lui Panait Istrati privitoare la „cariera epică, ce avea să culmineze cu romanul Boierul, a lui Romulus Cioflec“1. Revelatoare, din multiple puncte de vedere, sunt și cele două epistole, încă necunoscute, ale lui Romulus Cioflec trimise lui Liviu Rebreanu care, absorbit de marile probleme ale momentului, nu dispune reprezentarea piesei Cupa Domeniilor pe scena Teatrului Național din București. Cauzele rămân încă necunoscute, deși autorul s-a bucurat de excelente
Însemnări despre scriitorul Romulus Cioflec by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4053_a_5378]
-
știi, și ce va mai rămâne din teatrul 9 lui? Cu cele mai alese sentimente, Romulus Cioflec [Domniei sale domnului Liviu Rebreanu, Bulevardul Elisabeta, nr. 97, Loco; Expeditor: Romulus Cioflec, Strada Inginer Slăniceanu, nr. 6, București IV]. Note Originalele celor două epistole, inedite, se află la Biblioteca Academiei Române . 1. Perpessicius - Romulus Cioflec, romancier realist, în Alte mențiuni de istoriografie literară și folclor, II, 1958-1962. șBucureștiț, Editura pentru Literatură, 1964, p. 351. 2. Liviu Rebreanu a fost director al Teatrului Național din București
Însemnări despre scriitorul Romulus Cioflec by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4053_a_5378]
-
S-a înscris la doctorat avându-l ca temă pe Vasile Voiculescu și a adunat un imens material biografic. Din motive care, deocamdată, ne scapă, nu a finalizat o monografie a poetului de la Pârscov. Revelatoare mi se par a fi epistolele primite de la poetul și istoricul literar G. G. Ursu (1911-1980), precum și de la folcloristul Ion Nijloveanu (1913-2000), care l-au stimulat și susținut în cercetarea operei și biografiei unuia dintre cei mai însemnați scriitori. În epistolele acestea, necunoscute până acum, se
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
mi se par a fi epistolele primite de la poetul și istoricul literar G. G. Ursu (1911-1980), precum și de la folcloristul Ion Nijloveanu (1913-2000), care l-au stimulat și susținut în cercetarea operei și biografiei unuia dintre cei mai însemnați scriitori. În epistolele acestea, necunoscute până acum, se evocă timpuri și destine care au contribuit, fundamental, la schimbarea imaginii literaturii române și, evident, a unei mentalități agresive și intolerante. * Slatina, 24 sept[embrie] 1966 Dragă Ungureanu, M-a bucurat că ți-ai mai
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
Nicolae Scurtu Otilia Cazimir era o natură confesivă și avea disponibilitatea să scrie, asemenea prozatoarei Constanța Marino-Moscu, câte zece epistole pe zi, pe care, apoi, le trimitea în cele mai îndepărtate locuri din România. Bibliografia poetei, prozatoarei, traducă- toarei și memorialistei Otilia Cazimir (1894-1967) însumează și un impresionant număr de epistole pe care le-a scris și trimis prietenilor, rudelor
O epistolă necunoscută a Otiliei Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4268_a_5593]
-
disponibilitatea să scrie, asemenea prozatoarei Constanța Marino-Moscu, câte zece epistole pe zi, pe care, apoi, le trimitea în cele mai îndepărtate locuri din România. Bibliografia poetei, prozatoarei, traducă- toarei și memorialistei Otilia Cazimir (1894-1967) însumează și un impresionant număr de epistole pe care le-a scris și trimis prietenilor, rudelor și, mai ales, confraților săi. Unele dintre aceste scrisori s-au publicat în ziare, reviste, almanahuri, crestomații sau cărți ce cuprind documente de istorie literară. Altele, cele mai numeroase, se află
O epistolă necunoscută a Otiliei Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4268_a_5593]
-
află în biblioteci și arhive publice și particulare, care așteaptă să fie cercetate și publicate după normele occidentale de restituire filologică și științifică. Otilia Cazimir era o natură confesivă și avea disponibilitatea să scrie, asemenea prozatoarei Constanța Marino-Moscu, câte zece epistole pe zi, pe care, apoi, le trimitea în cele mai îndepărtate locuri din România. Una dintre prietenele și confidentele sale este și prozatoarea Sandra Cotovu (1898-1987), care a primit îndrumări și lecții de stilistică literară, încă de la debut, de la George
O epistolă necunoscută a Otiliei Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4268_a_5593]
-
și prozatoarea Sandra Cotovu (1898-1987), care a primit îndrumări și lecții de stilistică literară, încă de la debut, de la George Topîrceanu, unicul redactor al revistei Viața Românească, ce selecta, citea cu un gust sigur și corija neglijențe sau erori în exprimare. Epistola ce se publică, acum, de dimensiuni apreciabile, conține o tulburătoare mărturie privitoare la posteritatea lui George Topîrceanu. Confesiunile Otiliei Cazimir, transcrise la doar nouă zile de la moartea lui G. Topîrceanu, deloc subiective, evocă o lume croită strâmb, care continuă să
O epistolă necunoscută a Otiliei Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4268_a_5593]
-
Nicolae Scurtu Biografii și bibliografii lui Mihail Sadoveanu știu, cu exactitate, că acest însemnat narator a scris un număr mic de epistole în anii săi de efervescență creatoare. Fapt explicabil într-o oarecare măsură. Astăzi se cunosc doar, optzeci și patru de epistole trimise lui G. Ibrăileanu 1, optzeci și una de misive expediate confraților săi din tinerețe 2, Enric Furtună, H.
Scrisori de la Mihail Sadoveanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3880_a_5205]
-
Biografii și bibliografii lui Mihail Sadoveanu știu, cu exactitate, că acest însemnat narator a scris un număr mic de epistole în anii săi de efervescență creatoare. Fapt explicabil într-o oarecare măsură. Astăzi se cunosc doar, optzeci și patru de epistole trimise lui G. Ibrăileanu 1, optzeci și una de misive expediate confraților săi din tinerețe 2, Enric Furtună, H. Coșoi și Panait Mușoiu, precum și unele publicate în ziare, reviste, anuare, monografii, albume sau în culegeri de documente literare. O cercetare
Scrisori de la Mihail Sadoveanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3880_a_5205]
-
culegeri de documente literare. O cercetare exhaustivă a literaturii epistolare a lui Mihail Sadoveanu e absolut necesară întrucât deschide noi perspective de interpretare și reinterpretare a biografiei fizice și creatoare a unuia dintre cei mai valoroși prozatori ai literaturii naționale. Epistolele ce se publică acum, încă necunoscute, sunt trimise unui excelent institutor și inspector școlar din ținutul Neamțului, Constantin Stan (1880-1959), care a conceput și elaborat, în colaborare cu Mihail Sadoveanu și George Topîrceanu, Cartea de citire pentru clasele a II
Scrisori de la Mihail Sadoveanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3880_a_5205]
-
conceput și elaborat, în colaborare cu Mihail Sadoveanu și George Topîrceanu, Cartea de citire pentru clasele a II-a, a III-a și a IV-a ce s-au bucurat de aprecierea unanimă a dascălilor și a școlarilor. Restituind aceste epistole observăm modul în care autorul Baltagului s-a implicat, a intervenit, a schimbat unele opere literare cu altele, a participat la întocmirea contractelor de editare și a vegheat, cu luciditate, ca aceste cărți de citire să fie cât mai atractive
Scrisori de la Mihail Sadoveanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3880_a_5205]
-
București, Editura Minerva, 1977, 234 pagini. (Documente literare). 3. G. Topîrceanu, Scrieri. [Volumul]2. Proză literară. Jurnale. Articole. Corespondență. Ediție îngrijită, prefață, note, comentarii, tabel cronologic și bibliografie de Al. Săndulescu. București, Editura Minerva, 1983, p. 562-563. (Se reproduce o epistolă a lui G. Topîrceanu către Constantin Stan, Iași, 12 septembrie 1930). 4. Leon Mrejeriu (1879-1945), institutor, folclorist, autor de manuale școlare și memorialist. 5. Mihail Sadoveanu, Izvorul Alb. Roman istoric. București, Editura Naționala-Ciornei, [1936], 357 pagini.
Scrisori de la Mihail Sadoveanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3880_a_5205]