1,149 matches
-
8.3.3.2. Relații cu celula gazdă. Tipuri de infecție EBV in vivo este numai limfotrop, în timp ce cultivat in vitro se dovedește a fi atât limfo-, cât și epitelio-trop. Virusul e capabil astfel să infecteze limfocitele B și celulele epiteliale umane. De obicei, el produce o infecție latentă, un număr foarte mic de celule exprimând o infecție productivă. Deși EBV este considerat a fi specific uman, au putut fi obținute limfoame maligne la marmotele infectate experimental. Prin heterotransplantare de celule
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
numele, un membru marcant al familiei proteinelor latente de membrană (Latent Membrane Proteins). LMP-1 este codificată de gena BNLF-1. Respectiva proteină este o moleculă transmembranară cu rol esențial în transformarea indusă de EBV asupra limfocitelor B. În unele linii celulare epiteliale, LMP-1 are proprietăți oncogene nete: activează receptorii de suprafață implicați în adeziunea celulară, favorizează acțiunea proteinelor antiapoptotice precum Bel-2 și A20 (contribuind astfel la imortalizarea celulară), inhibă procesul de diferențiere și stimulează producția unor citokine - interleukina [IL] 6 și IL8
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
procesul de diferențiere și stimulează producția unor citokine - interleukina [IL] 6 și IL8, de asemenea cu proprietăți de imortalizare a celulelor neoplazice. În același timp, în experiențe pe șoareci transgenici, LMP-1 exprimat în piele a dus la o marcată hiperplazie epitelială cu modificarea expresiei de keratină 6. Concomitent, LMP-1 a indus o mărire marcată a expresiei factorului de creștere epidermic. Cum LMP-1 este prezent în cantități semnificative la bolnavii cu carcinom nazofaringian, se consideră că acest antigen joacă un rol de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
au fost detaliate în secțiunea intitulată „Cazul imortalizării cu Epstein-Barr Virus“, la pp. 213-216 ale prezentei lucrări. LMP-2, cu variantele sale - antigenele LMP-2A și LMP-2B - au și ele o acțiune de mortalizare a limfocitelor B și, mai ales, a celulelor epiteliale (în cazul carcinomului nazofaringian). sTRuCTuRI dE ACIzI nuClEICI prezente în celulele B infectate latent cu EBV au fost evidențiate în numeroase prelevări biopsice și în culturile celulare de B * Bel-2 este o proteină care inhibă exercitarea proceselor apoptotice favorizând oncogeneza
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de produs. Așa se explică emergența explozivă de clone celulare B transformate, prezentă în limfomul Burkitt. 8.3.6. Cancerul nazofaringian (CNF) asociat cu virusul Epstein-Barr Frecvență Virusul Epstein-Barr (EBV) este asociat și cu afecțiuni maligne ce apar în celulele epiteliale, nu numai în limfocitele B. O asemenea afecțiune este și carcinomul nazofaringian (CNF). Afecțiunile maligne asociate EBV se dezvoltă pe o perioadă de mai mulți ani de la infecția primară sugerând că ele reprezintă o formă de infecție reactivată. Carcinomul nazofaringian
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
protumorale și b) co-factori, care favorizează instalarea neoplaziei.* a) Virusul E-B a fost incriminat în 100 % din cazuri, datorită: prezenței markerilor virali în toate probele biopsice din tumori; detectării secvențelor caracteristice genomului EBV prin hibridizări ADN/ADN în celulele epiteliale transformate; depistării în celulele parazitate latent de către EBV a antigenelor din familia EBNA-1 ș LMP-1. Între diferitele tulpini de EBV, izolate din varii continente și țări, există diferențe. S-au comparat în primul rând, genetic și biochimic, două dintre tipurile
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cu propolis — conține elementele componente ale propolisului ca uleiurile eterice, balsamurile și în mod special menționăm flavonoidele și acidul ferulic, componente care imprimă produsului obținut proprietăți antivirotice, antibacteriene. Acționează în anumite afecțiuni ale căilor respiratorii ca bactericid, topic și regenerator epitelial. Aceleași elemente se pot menționa la produsul „Miere propolizată 2% și 5%". Tablete cu propolis — conțin 5% propolis, zaharoză și elemente specifice tabletării. Se utilizează în afecțiuni bucale ca antiseptic și decongestiv precum și în faringite. Propoheliant — soluție uleioasă de propolis
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
din România 290: s-a demonstrat efectul bioactivator al preparatului apilarnil, cu pronunțată acțiune pe elementul energo stimulent și catalizator, accelerând și modelând procesele biologice de reechilibrare și reparare. Preparatul apilarnilprop, se exprimă suplimentar sub efectul antiinflamator și de regenerare epitelială cu precădere la nivelul mucoasei digestive. (Raport: Clinica Medicala 1, Spitalul C.F.R. 2). produsele Apilarnil și Apilarnilprop sunt eficiente în afecțiunile psihiatrice de tip nevrotic, în astenia psihică, în astenia sexuală, în perturbații metabolice, ambele preparate reprezentând un important adjuvant
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
fisiunea, "ancorarea" și fuziunea cu membrana celulară (fig. 3.11). Mai multe proteine (mai ales din familia SNAP) reglează aceste procese, un rol important revenind și PI-3 kinazei. GLUT 5 este transportorul pentru fructoză și este prezent în celulele membranei epiteliale ale intestinului subțire și în rinichi. GLUT 6 este incomplet descris. GLUT 7 este transportorul de glucoză la nivelul microzomilor. GLUT 8 este modulat de insulină, însă cu funcții incomplet cunoscute. 3.4.6. Efectele metabolice ale acțiunii insulinei Insulina
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
Colangiocarcinomul este o tumora maligna care se formează prin transformarea neoplazică a colangiocitelor, celulele epiteliale care căptușesc ductele biliare [1]. Din punct de vedere anatomic se clasifică în colangiocarcinoame intrahepatice și extrahepatice. Cele două fenotipuri sunt distincte și diferă prin: mod de prezentare, etiologie, factori de risc, istorie naturală, comportament clinic și răspuns terapeutic [2
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
prezența adenocarcinoamelor, mai ales gastrice; asocierea cu colangiocarcinomul este foarte rară. Apare uneori împreună cu semnul Leser-Trélat - cheratoza seboreică multiplă. Și acest semn cutanat reprezintă o paraneoplazie și în geneza acestuia intervin niște factori de creștere tumorali, care induc proliferarea celulelor epiteliale [31-34]. FORME CLINICE Forma clinică icterică este caracteristică colangiocarcinomului extrahepatic. Forma clinică de masă tumorală hepatică este tipică pentru colangiocarcinomul intrahepatic. Forma clinică cu durere abdominală + icter se întâlnește în colangiocarcinomul extrahepatic. Forma clinică cu angiocolită (icter, durere și febră
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
Colangiocarcinomul (CCA) este o tumoră care ia naștere prin transformarea malignă a colangiocitelor, celulele epiteliale care tapetează ductele biliare sau, conform ultimelor cercetări, din celule progenitoare hepatice/celule stem localizate în glandele peribiliare și/sau la nivelul canalelor Hering. Datorită simptomatologiei nespecifice CCA este diagnosticat tardiv, când posibilitățile terapeutice sunt limitate, iar rata de supraviețuire
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Șuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92151_a_92646]
-
prognostic nefavorabil [65]. TRANZIȚIA EPITELIAL-MEZENCHIMALĂ Tranziția epitelial-mezenchimală (TEM) este un proces implicat în dezvoltarea unui număr mare de cancere, caracterizat prin rearanjamente celulare și apariția unui fenotip fibroblastic adaptat invaziei. Pe parcursul tumorigenezei apare modificarea morfologiei celule tumorale de la o morfologie epitelială, înalt diferențiată la un fenotip fuzocelular migrator și invaziv care exprimă numai markeri mezenchimali precum vimentina, tenascina, fibronectina, N-caderina, S100A4 și proteina Snail (zinc finger protein), imunocolorația pozitivă a markerilor mezenchimali fiind evidențiată și la nivelul liniilor celulare de CCA
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Șuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92151_a_92646]
-
sugerat că unele CCAi ar putea lua naștere la nivelul celulelor stem hepatice, acest concept fiind susținut și de constatarea că varianta combinată HCC-CCA reprezintă o formă de cancer hepatic în care este prezentă atât diferențierea hepatocelulară, cât și cea epitelială biliară, ceea ce sugerează existența unor CSC hepatice bipotente. În câteva cazuri de CCAi prezența expresiei unor markeri specifici celulelor stem hepatice a sugerat o posibilă origine stem hepatică.
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Șuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92151_a_92646]
-
digestiv. Allogrefa devine funcțională după câteva luni, interval în care se realizează profilaxia contaminării microbiene a lumenului intestinal prin administrarea de antibiotice neresorbabile antibacteriene și antifungice. După această perioadă grefa intestinală își va relua funcțiile de motilitate, secreție, absorbție, barieră epitelială. Deseori se consemnează apariția episoadelor de rejet acut care vor fi corect diagnosticate prin examen histopatologic al piesei de biopsie intestinală care evidențiază edem, ulcerații ale mucoasei, reducerea sau chiar dispariția vilozităților intestinale, infiltrat inflamator mononuclear în submucoasă. Tratamentul episoadelor
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
la ovine), incluse în trusa de recoltare a probelor. Acestea, având marginile ușor polizate, vor putea acționa ca niște chiurete. Cel ce recoltează proba, introduce lingura până la nivel faringo-esofagian și efectuează 2-3 mișcări laterale, pentru a recolta lichid și celule epiteliale printr-o radare blândă (probele recoltate violent, ce conțin sânge nu sunt acceptate de laborator). Se scoate lingura plină cu lichid și se descarcă într-un flacon steril cu gura largă. În acest flacon se apreciază calitatea materialului recoltat (să
PROGRAM NAŢIONAL din 30 mai 2003 de alertă şi intervenţie în caz de necesitate pentru febra aftoasă (ROMVETPLAN). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157508_a_158837]
-
aparat Golgi, centrozom, lizozomi, plastide, vacuole etc.). divizîunea celulară: mitoza și meioza - faze, etape, importanță. 2.2 Tipuri reprezentative de țesuturi vegetale și animale ● Țesuturi vegetale - Țesuturi: embrionare, definitive (de apărare, fundamentale, conducătoare, mecanice, secretoare)- caracteristici, rol. ● Țesuturi animale - Țesuturi epiteliale, conjunctive, muscular neted și striat, nervos - caracteristici, rol. 2.3 Sisteme de organe ● Particularități structurale și funcționale ale organismului uman: - Sistemul digestiv și digestia - Sistemul respirator și respirația - Adaptări morfo - fiziologice ale sistemului respirator la om, în funcție de mediul și modul
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
maturitate. 3. Ereditatea și variabilitatea lumii vii - Noțiuni generale de ereditate și variabilitate - Mecanismele transmiterii caracterelor ereditare III. ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ ȘI GENETICĂ - teme din manualele claselor a Xl-a și a XlI-a 1. Țesuturile - definiție; - tipuri de țesuturi: - epitelial: clasificare, exemple, structură, rol; - conjunctiv (moale, semidur, dur): exemple, structură, rol; - muscular (striat, de tip cardiac, neted): structură, rol; - nervos: neuronul - tipuri de neuroni; - componentele neuronului: alcătuire, rol; - componentele sinapsei și transmiterea sinaptică; - celulele gliale: funcții. 2. Funcțiile fundamentale ale
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
organismul animal. ♦ Determinarea calitativă a constantelor fiziologice ale organismului animal. ♦ Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Conținuturi (în vederea explicitării / detalierii competențelor): 1. Noțiuni de histologie: - Celula: definiție; morfologie (componente fundamentale; forme și dimensiuni) și fiziologie; - Țesuturile: epitelial (tipuri, morfologie); conjunctiv (tipuri, morfologie); muscular (morfologie); sanguin - limfatic (elemente figurate); nervos (morfologie). 2. Osteologia și artrologia: - Morfologia oaselor; - Componentele scheletului; - Articulațiile: clasificare, funcții. 3. Miologia: - Morfologia, fiziologia mușchilor. - Clasificarea mușchilor (după formă; poziție, mișcări). 4. Aparatul digestiv: componente, glande
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
conținut de substanțe organice raportat la substanța uscată mai mare de 10%; ... b) tipologia mediului natural peloidogenetic cu procese biochimice în derulare; ... c) proprietățile macroscopice, în special cele cu referințe la culoare și consistență fizică; ... d) proprietățile reologice, de aderență epitelială corespunzătoare indicatorilor fizici reologici și chimici - substanțe extractibile în solvenți organici; ... e) proprietăți de plasticitate, onctuozitate; ... f) gradul de hidratare a sedimentului heterogen de peloid în funcție de ponderea de umiditate din compoziția globală, determinând diferențierea următoarelor tipuri de peloizi: slab hidratati
NORME TEHNICE UNITARE din 23 iulie 2004 PENTRU REALIZAREA DOCUMENTAŢIILOR COMPLEXE DE ATESTARE A FUNCŢIONARII STAŢIUNILOR BALNEARE, CLIMATICE ŞI BALNEOCLIMATICE ŞI DE ORGANIZARE A ÎNTREGII ACTIVITĂŢI DE UTILIZARE A FACTORILOR NATURALI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160536_a_161865]
-
23-dihidroergosteril neiradiat. B. - VITAMINELE A ȘI DERIVAȚII LOR UTILIZAȚI ÎN PRINCIPAL CĂ VITAMINE Vitaminele A, zise antixeroftalmice sau de creștere, sunt indispensabile dezvoltării normale a corpului și în special a epidermei, a oaselor și a retinei; ele măresc rezistență țesuturilor epiteliale și joacă un rol în reproducere și în lactație. Sunt liposolubile și, în general, insolubile în apă. 1) Vitamina A(1) alcool (axeroftol, retinol (DCI)). Vitamina A(1) aldehida (retinena-1, retinal). Vitamina A(1) acid (tretinoina (DCl), acid retinoic). Vitamina
ANEXA nr. 29 din 5 ianuarie 2000 PRODUSE CHIMICE ORGANICE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166830_a_168159]
-
aparat Golgi, centrozom, lizozomi, plastide, vacuole etc.). divizîunea celulară: mitoza și meioza - faze, etape, importanță. 2.2 Tipuri reprezentative de țesuturi vegetale și animale ● Țesuturi vegetale - Țesuturi: embrionare, definitive (de apărare, fundamentale, conducătoare, mecanice, secretoare)- caracteristici, rol. ● Țesuturi animale - Țesuturi epiteliale, conjunctive, muscular neted și striat, nervos - caracteristici, rol. 2.3 Sisteme de organe ● Particularități structurale și funcționale ale organismului uman: - Sistemul digestiv și digestia - Sistemul respirator și respirația - Adaptări morfo - fiziologice ale sistemului respirator la om, în funcție de mediul și modul
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
maturitate. 3. Ereditatea și variabilitatea lumii vii - Noțiuni generale de ereditate și variabilitate - Mecanismele transmiterii caracterelor ereditare III. ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ ȘI GENETICĂ - teme din manualele claselor a Xl-a și a XlI-a 1. Țesuturile - definiție; - tipuri de țesuturi: - epitelial: clasificare, exemple, structură, rol; - conjunctiv (moale, semidur, dur): exemple, structură, rol; - muscular (striat, de tip cardiac, neted): structură, rol; - nervos: neuronul - tipuri de neuroni; - componentele neuronului: alcătuire, rol; - componentele sinapsei și transmiterea sinaptică; - celulele gliale: funcții. 2. Funcțiile fundamentale ale
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
organismul animal. ♦ Determinarea calitativă a constantelor fiziologice ale organismului animal. ♦ Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Conținuturi (în vederea explicitării / detalierii competențelor): 1. Noțiuni de histologie: - Celula: definiție; morfologie (componente fundamentale; forme și dimensiuni) și fiziologie; - Țesuturile: epitelial (tipuri, morfologie); conjunctiv (tipuri, morfologie); muscular (morfologie); sanguin - limfatic (elemente figurate); nervos (morfologie). 2. Osteologia și artrologia: - Morfologia oaselor; - Componentele scheletului; - Articulațiile: clasificare, funcții. 3. Miologia: - Morfologia, fiziologia mușchilor. - Clasificarea mușchilor (după formă; poziție, mișcări). 4. Aparatul digestiv: componente, glande
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
osteomielita maxilarului și mandibulei - necroza maxilarelor - infecțiile specifice orale și maxilo-faciale, luesul, TBC-ul, actinomicoza - limfadenite acute și cronice 3. Afecțiuni de cauză dentară ale sinusurilor maxilare: 4 ore 4. Tumorile benigne ale părților moi: 10 ore - pseudotumori - tumori benigne epiteliale - tumori benigne mezenchimale - chisturile părților moi - chisturi și fistule 5. Tumorile benigne osoase: 6 ore - tumori neodontogene: osteogene, non-osteogene - tumori odontogene: epiteliale, mezenchimale - chisturile oaselor maxilare: odontogene, neodontogene 6. Patologia glandelor salivare: 10 ore - infecțiile glandelor salivare - traumatismele glandelor salivare
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]