1,648 matches
-
asta? întrebă ea. Nu voia să vorbească cu el cât timp aștepta să i se scoale din nou. Între partidele de sex destul de dure, s-au uitat la filme și au băut șampanie din minibar. Într-un final, sedați și epuizați, au adormit. Lisa a dormit adânc și s-a trezit binedispusă, insistând să o mai facă o dată înainte să plece. Dar în baie, în timp ce încerca să se spele pe dinți cu degetul acoperit de pastă, a dat peste ceva ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
a redevenit sobru. A comandat ceva, tată? — Nu. Închisese buzele strâns, dădea mașina înapoi și repornea către următoarea întâlnire. Câteodată oamenii comandau, dar niciodată cât spera el. Și de fiecare dată când se urca înapoi în mașină, părea tot mai epuizat. Până la finalul săptămânii, Janet și Owen plângeau aproape constant, dornici să ajungă acasă. Și Ashling reușise să capete o infecție la ureche. Ceva ce va fi continuat să reapară în momente de stres, pe tot parcursul vieții sale. După trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
treaptă, pe care a simțit-o chiar și în degete, în firele de păr, în tălpi. —Dumnezeule! răsuflă Clodagh. Probabil terminase și el pentru că, tremurând și transpirat, stătea pe ea, greutatea lui țintuind-o pe pat. Stăteau întinși, nemișcați, gemând epuizați, până când ea a simțit că transpirația lor începe să se răcească, după care s-a strâns sub el și l-a împins la o parte. —Îmbracă-te, ordonă ea. Grăbește-te, trebuie să o iau pe Molly de la grupul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
patruzeci și cinci de ani și încă locuia acasă, cu mama lui. Oricum, trebuie să ajung la sindicat, minți el. Și a plecat. Ashling s-a așezat la un birou, și lacrimile stăteau să-i năvălească. Urechea o durea, era epuizată, trebuia să meargă la petrecere cu păr gras și lins, în timp ce toți ceilalți vor arăta fantastic. Și-a pus mâna pe urechea îndurerată și a lăsat câteva picături să îi alunece pe față. —Ce ai? A tresărit. Era Jack Devine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
a întors, a spus rece: —Le-am spus că trebuie să plec o vreme. Am nevoie de timp pentru a mă gândi cum să tratez problema asta pe termen lung. Și-a trecut mâna peste gură și dintr-odată părea epuizat. Dar compasiunea pe care o simțea s-a evaporat când el a adăugat: — Aș putea să le spun că mama lor este o târfă adulterină care a stricat totul, dar mi s-a spus că ar face mai mult rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
pur și simplu nu era genul de om care ceda. Altora li se întâmpla, iar ea le ura succes. Dar nu și Lisei - fie că-i plăcea, fie că nu, era o supraviețuitoare. Nu că nu s-ar fi simțit epuizată și tristă. Se simțea. Dar căderile nervoase erau ca lentilele de contact colorate - funcționau pentru alții, dar ei nu i se potriveau. 57tc "57" Ashling se mută de pe o parte pe alta în pat și a scos telefonul de sub ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
i se pun cătușele pe mâinile aduse la spate. Apoi Insch Îl scoase pe Hoitar din bucătărie afară În zăpadă. Rămas singur În casă, Logan stinse lumânările și Îi urmă. 21 De data aceasta, „adultul alocat“ Hoitarului era un bărbat epuizat, puțin trecut de cincizeci de ani, cu capul țuguiat și cu o mustață ridicol de mică. Lloyd Turner: un fost profesor de la școala Hazlehead, care-și pierduse de curând soția și voia ceva care să-i ia gândul de la faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
În suc propriu. — Domnule Anderson, spuse Insch fără nici o urmă de căldură când se așezară În cele din urmă pentru interviu. Ce drăguț din partea dumneavoastră să ne faceți loc În programul dumneavoastră cel foarte, foarte plin! Cameron arăta Îngrozit și epuizat, de parcă plânsese toată noaptea. — Înțeleg, zise Insch, servindu-se cu șerbet de fructe, c-ați scos o altă interpretare, de-a dreptul miraculoasă, pentru evenimentele serii? Poate că extratereștrii sunt de vină? Mâinile lui Cameron tremurau pe masă. Vocea Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
fapta aceea îl îngrețoșa, fără să știe că vorbele sale aveau să ajungă la urechile lui Tiberius. Soarta a făcut ca decurionul și băiatul să ajungă chiar în clipa în care, de pe un cal plin de noroi până la piept, descăleca epuizat - urmat de o escortă la fel de obosită - un curier extraordinar, un tabellarius stator din îndepărtata Romă. Cu haina lui ceruită plină de apă, curierul se lăsă să alunece de pe cal și pe când, cu mâini amorțite, încredința frâiele unui grăjdar, ceru să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
la baza Albastrei, Înainte de intrarea În traseu, a fost un coșmar. Luna bătea direct În peretele acela imens și Înfricoșător. Dădeam de multe ori la o parte pânza cortului și mă uitam la perete. Mi-era teamă și mă simțeam epuizată. Pulsul mi se urca și mă exaspera. Aveam un nod În gât care nu mai ceda. Zorii m-au găsit cu ochii deschiși, așa cum Îi lăsasem de cu seară, și Înfricoșați de moarte. Atunci, am avut prima dată ideea renunțării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
stânga. Poc. Bang. Zdrang. La dreapta. La stânga. Înapoi. În față. O mie de claxoane. Nervii șuieră. E disperată. Nu mai are control. Se zbate, o pasăre În cușcă. Nu este scăpare. O văd decisă la orice. Intervin. Opresc motorul. Este epuizată. Îi prind mâna asudată. Zvâcnește, pulsează viu. Se zbate să exprime spaima. I-o strâng. O iau de umeri. Simt cum Încordarea cedează Încet. Se abandonează mângâierii mele. Degetele ei prind viață. Iradiază curent electric. Se agață de brațul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
timp sarcina de a se interesa cu privire la vechile cătușe găsite. Franciscovich spuse: - Am discutat cu toți vânzătorii recomandați de directorul muzeului. Erau îmbrăcate în uniformă și ambele, atât bruneta cea înaltă, cât și colega ei mai scundă și blondă, arătau epuizate. Se părea că își luaseră misiunea foarte în serios și, foarte probabil, nu apucaseră să doarmă noaptea trecută. - Cătușele sunt Darby, după cum ați anticipat, spuse Ausonio. Sunt destul de rare. Și scumpe. Dar am obținut o listă cu douăsprezece persoane care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
de muncă.“ Și asta poate că ar fi avut un efect. Dar obișnuința anilor ne permitea să vorbim fără să ținem seama de nimic din ceea ce se spunea de fapt. Ce pierdere. Doar obosită. De fapt, da, așa e. Sunt epuizată. M-am întors și-am ieșit din salon, iar fisura cât un fir de păr, care ar fi putut da frâu liber unei discuții despre ceea ce simțeam cu adevărat, fusese din nou acoperită, pentru siguranță. Mi-am lăsat jos servieta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
pentru clientul meu - dar dacă ăsta e cel mai bun lucru pentru familie e altă problemă. Eu doar... Oh, Charlie, chiar trebuie să discutăm asta acum? Iartă-mă, iubitule, dar am avut și eu o zi dementă și sunt al naibii de epuizată. Nu vrei să luăm cina și să ne uităm repede la niște porcării la televizor, și să vorbim despre asta mâine? Avem amândoi de lucru, în definitiv, și ne-ar face bine să luăm o pauză de la toate. Nu crezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
nu durează niciodată mult; nu mă îndoiesc că, din când în când, are și ea aceleași gânduri ca mine. Mă duc să iau niște pui și fac una dintre specialitățile mele. Știu că raportul ăsta te termină și probabil ești epuizată. Du-te direct acasă și fă-ți o ceașcă de ceai. —Charlie, sună extraordinar. Dar ziua ta cum a fost? Ce fel de... — N-a fost rea deloc. N-a fost o zi rea. Am reușit să... —Dragă, iei, te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
chase.com să vadă dacă depozitul ei direct a fost înregistrat. Se gândi un moment să verifice dacă are simptomele tulburării obsesiv-compulsive pe WebMD, dar rezistă tentației. În cele din urmă, simțindu-se obosită dacă nu chiar de-a dreptul epuizată, Leigh se spălă cu grijă pe față cu mișcări corecte, circulare și ascendente, și își schimbă pantalonii de trening cu o pereche de pantalonași scurți din bumbac moale. Privi chipul lui Russel când se urcă în pat lângă el, strecurându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
atât de inflexibilă și intolerantă și respiră adânc să se relaxeze. Era abia ora 9 într-o dimineață însorită de joi și se simțea deja de parcă nu dormise de patruzeci și opt de ore și trecuse printr-un război mondial. Epuizată și totuși fremătând de o ușoară nerăbdare, Leigh se ridică din pat și intră în baia plină de aburi. Reuși să-și pună pe ea o pereche de blugi albi și să împacheteze toate celelalte lucrurie înainte ca Russell să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Încîntător, În care ea juca rolul surorii lui mai mari. — Jamie! Să nu mai spui niciodată așa ceva... N-ai s-o omori pe doică și nici pe altcineva. Tatăl său Își descleștă mînile, iar Jim Își dădu seama cît de epuizat era. Adesea, lui Jim i se părea că tatăl său se străduia să rămînă prea calm, sub povara amenințărilor aduse firmei sale de către sindicatele comuniste, a activității sale la Asociația Rezidenților Britanici și a grijii pentru Jim și mama acestuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
alungită peste rîu, și, odată cu ea, liniștea se așternea peste acel cîmp de luptă. Civilii englezi, care ajutaseră la salvarea marinarilor, ședeau În cămășile lor unsuroase alături de răniți. Tatăl lui Jim Îl tîra pe ofițerul rănit spre Întinderea de noroi. Epuizat, Îi dădu drumul și se prăbuși În apa mică a unui pîrÎiaș format din apa de scurgere de sub dig. Soldații japonezi de pe Bund alungau mulțimea departe de chei, obligîndu-i pe chinezi și pe europeni să coboare din mașini din ricșele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
stingînd setea acestor prizonieri britanici, iar apoi hrănind rădăcinile culturilor de orez destinate unei noi generații de renegați chinezi. Jim deschise cutia de lemn și Își scoase gamela. Coborî pe mal printre femeile care se odihneau și printre copiii lor epuizați. Stînd pe vine pe plaja Îngustă, umplu cu grijă gamela cu apa de la suprafață, sperînd că algele ar putea să-l ajute. Bău din apa călîie, urmărind cum urmele pantofilor lui de golf dispar În nisipul fin. Umplînd gamela, Jim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
să mai Întrebi, zâmbiea. —Grozav. Mersi. O să mă revanșez. Promit. Nu fi caraghioasă, spuse Ruby aruncând niște scrisori la coș. Și-așa lucrezi din greu. Ușa fusese deschisă de mai puțin de un minut când intră Fi. Arăta sleită și epuizată. Bună, Chanel, zise Fi, sărutând-o pe obraz. După ce s-au despărțit din Îmbrățișare, Chanel făcu un pas În spate ca să o inspecteze pe Fi. — Doamne, când ai dormit ultima oară toată noaptea, În 1485? — Cam așa ceva, zise Fi. Ruby
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
că sunt miliarde de paparrazzi pe-aici, disperați să-i facă o poză când iese din spital. Dar nu era pacienta mea. A, pardon, păreai atât de agitat când ai plecat. Am presupus și eu... Nu, era altceva. Părea complet epuizat. —Sam, tu ai mai dormit În ultima vreme? Cred că am mai prins niște somn prin martie, spuse el râzând blând, dar acum sunt În drum spre culcare. Vroiam să-ți propun ca, În loc să ieșim În oraș vineri, să vii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
uitat căruciorul, strigă Ruby după ea, Însă fata dispăruse deja. — Ce-o mai fi fost și asta? Îi zise Ruby lui Chanel. —Dumnezeu știe. Pare total dusă, după părerea mea. Ruby spuse că nu credea că Hannah era nebună, doar epuizată probabil. Luă revista Hello!. Rămăsese deschisă la pagina pe care o citea Hannah. Era o poză cu Claudia Planchette, distrusă de durere după ce-și pierduse bebelușul. Ruby Îi pasă revista lui Chanel. Chestia asta e un lucru Îngrozitor, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
15" —Uite, spuse Ruby cotrobăind după râșnița de piper prin dulapul lui Sam de la bucătărie, știu că povestea lui Hannah sună ca o balivernă nebunească, dar dacă ai cunoaște-o ai vedea că nu e dusă cu pluta, e doar epuizată și cred că e și foarte supărată din cauza a ceea ce i s-a Întâmplat. Găsi râșnița de piper În dosul unui borcan cu miere și i-o pasă lui Sam. —Nu mă Îndoiesc că tot ce spune pare credibil, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
nu putea să fie altfel. De câte ori o vizitau, era mereu Îngrijorată din cauza comportamentului extrem de agitat al gemenelor. Părea convinsă că erau mult mai neastâmpărate decât alți copii de vârsta lor și că asta era numai vina ei, pentru că era mereu epuizată și nu le dădea destulă atenție. Ruby Îi făcu cunoștință cu Fi la telefon, care o mai liniști În legătură cu cele două neastâmpărate. Îi spuse și despre Ben și problema cu căcățeii pe care-i ascundea În dosul canapelei și sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]