5,096 matches
-
denumesc formele nebuniei din punct de vedere medical și se caută localizarea acesteia în corpul bolnavului. Paracelsus clasifică nebunia în următoarele patru grupe: 1) Lunatici, la care boala este legată de influența fazelor lunare; 2) Insanii, care desemnează o afecțiune ereditară; 3) Vesanii, la care boala este caracterizată prin pierderea simțurilor și a rațiunii datorită abuzului de băuturi și a unei rele alimentații; 4) Melancolici, cazuri în care nebunia este datorată unui viciu intern al naturii acestor indivizi. O altă clasificare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în ceea ce privește geneza sau cauzelor bolilor psihice, cunoscută sub numele de „teoria degenerescenței” asupra căreia vom reveni ulterior. Pe baza acesteia el propune o clasificare a bolilor psihice, pentru prima dată după criterii etiologice, în șase grupe și anume: 1) alienația ereditară, în care intră următoarele: a) alienația rezultată dintr-un temperament nervos congenital; b) nebunia morală caracterizată prin tulburări de inteligență, c) persoanele „slabe de spirit” cu tendință, la impulsiuni morbide antisociale și periculoase. 2) alienația toxică ce cuprinde: a) tulburările
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
stărilor de degenerescentă” este „caracterul negativ” al acestora, prin care se încearcă să se explice multe din aspectele clinico-psihiatrice (B. Ball). Ceea ce poate fi admis este faptul că „degenerescența” este unul din aspectele care trebuie totuși incluse în sfera „dispozițiilor ereditare” care explică apariția și dinamica unor afecțiuni psihice, în felul acesta discuția se deplasează de la „teoria degenerescenței” la „teoria eredității” în explicarea genezei bolilor psihice și în primul rând psihozelor endogene, a stărilor de arierație mintală, psihopatii etc. Deși abandonată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Kreischmer din punctul de vedere al psihiatriei constituționale, alătura aceluiași cadru psihopatologic comun, PMD și schizofrenia, considerându-le entități clinice de factură constituțional-ereditară, expresie a unor tulburări pur endogene. În felul acesta, psihozele endogene vor fi considerate ca afecțiuni psihice ereditare, produs al unor dispoziții morbide particulare ale personalității, sau, după Berze, „psihoze de dispoziție” (Anlagepsychosen). K. Jaspers insistă asupra dialecticii „exogen - endogen” subliniind sensurile psihopatologice diferite ale acestora. K. Kleist consideră endogene numai acele boli psihice cu cauză necunoscută sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau la persoanele tinere. 2) Suicidul endogen este legat de factori genetici, de o anumită dispoziție către suicid, pe care am putut-o urmări pe parcursul mai multor generații la aceleași familii. Interesant este faptul că „predispoziția la suicid” se transmite ereditar, predominant pe linie maternă, marcând familia respectivă. În aceste situații, se pune serios în discuție caracterul endogen, de natură patologică a actelor de suicid. Spre deosebire însă de sinuciderile reactive, sinuciderile endogene se dezvoltă în timp. Ele nu au un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
două aspecte: experiențele delirante acute care reprezintă o disoluție de diferite grade, temporară, a personalității și conștiinței cu eliberarea unor imagini similare celor din cursul visului; organizările delirante cronice ale personalității în care sunt incluse următoarele aspecte: o anumită predispoziție ereditară, cronicizarea unui episod oniric, o tulburare primară a personalității bolnavului. În ceea ce privește etiopatogenia delirurilor cronice, A. Porot, menționează următoarele puncte de vedere: concepția psihogenetică conform căreia delirul derivă dintr-o atingere mai profundă și greu de explicat a personalității bolnavului; concepțiile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caracter mult mai larg, întrucât „factorii etiologici”, despre care am vorbit deja, sunt responsabili de „modelarea” tipurilor de oligofrenie, în care aspectele legate de dezvoltarea intelectuală, reprezintă numai un sector. 1) Neuroectodermozele sau facomatozele Acest grup cuprinde afecțiuni degenerative, congenitale, ereditare și familiale. Ele se caracterizează printr-o insuficiență mintală de diferite grade, la care se mai adaugă anomalii cutanate diverse și tendința la producții tumorale. În acest cadru clinico-psihiatric intră următoarele afecțiuni: scleroza tuberoasă Bourneville, neurofibromatoza Recklinghausen, angiomatozele cerebrale (maladia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
1920) și ea este un proces abiotrofic cerebral. Debutul se situează în jurul vârstei de 50 ani, cu un sindrom extrapiramidal de tip coreo-atetozic, mioclonii, hipotonie, disartrie, la care se asociază rapid o stare demențială profundă. 5) Coreea cronică Huntington Afecțiune ereditară, degenerativă, cu debut clinic situat între 30-45 de ani și evoluție lentă de 20-30 de ani. Din punct de vedere clinic, aceasta constă dintr-un sindrom coreic cronic, la care se asociază tulburări psihice diferite: tulburări de caracter, iritabilitate, mânie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se asociază tulburări psihice diferite: tulburări de caracter, iritabilitate, mânie, variații ale dispoziției afective, depresii, raptusuri suicidare, deficit intelectual lent și progresiv, apatie, lipsă de inițiativă similară celei din cursul demenței Pick. 6) Boala Parkinson Aceasta este o afecțiune degenerativă ereditară și familială. Din punct de vedere clinic se caracterizează printr-un sindrom motor extrapiramidal hipertonic-hipokinetic. Evoluție clinică progresivă la care se asociază și o atofie cortico-cerebrală care duce în final la instalarea unei stări de demență. În prezent se consideră
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pot dezvolta tulburările psihosomatice; tipul sexului în distribuția tulburărilor psihosomatice; asocierea unor tulburări psihosomatice diferite la același individ, exprimă o anumită „predispoziție” pentru acest tip de afecțiuni; antecedentele patologice familiale pun în evidență o anumită predispoziție pentru tulburările psihosomatice transmise ereditar; existența unei manifestări cu caracter periodic, ciclic, a tulburărilor psihosomatice ale unei categorii de indivizi predispuși. J.L. Halliday denumește tulburările care corespund acestor criterii afecțiuni psihosomatice, iar J. Groen le numește psihosomatoze. Despre relația dintre afecțiunile somatice și psihice am
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
situațiile vieții trăite. Acest cadru reprezintă „factorul comun” în care apar și se dezvoltă atât normalul, cât și patologicul. Prin urmare trebuie avute în vedere relațiile dintre persoană și situațiile vieții acesteia. Pentru K. Menninger, personalitatea este formată din „nucleul ereditar” la care se adaugă factorii dobândiți în cursul vieții (modelele parentale, frații, familia de origine, mediul fizic, educația, cultura, valorile moral-religioase, psihobiografia individuală, modelele de comportament, relațiile sociale, profesiunea, nivelul de instrucție, căsătoria, bolile fizice sau psihice etc.). În ceea ce
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
schimbare bruscă de atitudine, comportament, cu caracter emoțional-afectiv zgomotos, de scurtă durată și intensitate variabilă, de regulă reversibilă. Culpabilitate: sentiment de vinovăție real sau imaginar trăit cu intensitate de bolnav. Degenerescență: degradare progresivă a personalității, psihic și somatic, cu caracter ereditar, constituțional, dând impresia unei regresiuni la formele ancestrale de evoluție. Déja vu: falsa impresie sau iluzia patologică de „a recunoaște” lucruri, fenomene, persoane, situații sau fapte văzute sau trăite anterior. Este înrudită cu fenomenele similare: „déja connue”, „déja vécu” (paramnezie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
materiilor fecale datorită unei reacții emoționale, în cursul somnului sau în stările de deteriorare psihică gravă (demențe, idioție etc.). Endogenie: concepție etiologică conform căreia bolile psihice au o cauză endogenă, provenind din interiorul personalității bolnavului, datorită unor dispoziții constituționale sau ereditare ale acestuia (psihozele endogene). Enurezis: emisiunea involuntară de urină în cursul somnului. Epilepsie: afecțiune caracterizată prin atacuri paroxistice de pierderea conștiinței cu cădere și convulsii tonico-clinice generalizate, urmată de o stare de comă postaccesuală de scurtă durată și amnezie post
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mai înalt: „căpetenie a secretului”. Faraonul avea astfel de căpetenii care erau „secretarii” săi și care alcătuiau Sfatul Regal. Începând cu Dinastia a III-a, s-a creat o noblețe administrativă conferită de faraon conform ierarhiei menționate. Ea nu era ereditară, ci se câștiga prin fidelitate față de faraon. Noile funcții nobiliare erau marcate prin distincții onorifice precum: „rudă a regelui”, „îndrăgit de rege”, „prieten al regelui”. Aceste titluri, recompensate prin retribuții în natură și întinderi de teren, au ajuns în timpul Dinastiei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
era interzisă. Se păzea mai ales marele secret al „revenirii la lumină” în Eleusis a lui Persephone. Evenimentul era sărbătorit orgiastic, prin ceremonii sacre eliberate de orice cenzură. Participanții se considerau păstrători ai învățăturii primite de la Demetra. Învățătura era însă ereditară și, prin urmare, risipirea ei prin dezvăluire era strict interzisă. „Experimentele de învățare” și „conținutul” curriculumului ezoteric eleusin erau mult mai complicate. Rigoarea și coerența lor mistică era însă totală. Supunerea la regulile stricte ale confreriei era asigurată prin chiar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de posibilitatea întreruperii cursului sarcinii erau specificate în articolul 2, astfel: sarcina pune viața femeii într-o stare de pericol care nu poate fi înlăturat printr-un alt mijloc; unul din părinți suferă de o boală gravă care se transmite ereditar sau care determină malformații congenitale; femeia însărcinată prezintă invalidități grave fizice, psihice sau senzoriale; femeia este în vârstă de peste 45 de ani; femeia a născut patru copii și îi are în îngrijire; sarcina e urmarea unui incest sau a unui
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
finalul trăirii ei, o reacție emoțională a lipsei de explicație sau înțelegere a necunoscutelor vieții. Sentimentul de frică este unul singur, celelalte reacții sunt forme denumite după situațiile sau obiectele care-l determină. Teama despărțirii sau de necunoscut sunt reacții ereditare, una este emoțională și cealaltă cognitiv-explicativă; restul fobiilor sunt învățate sau intersectări ale celor de bază, trăite diferit, în funcție de structura personalității fiecăruia. Desigur, viitorul ne poate îngrozi și pentru că reprezentările imaginative o fac mult mai bine decât realitatea, însă el
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Factorii care condiționează dezvoltarea copilului cu dizabilități" Conceptul de dezvoltare se referă la modificările secvențiale care apar într‑un organism pe măsură ce acesta parcurge traseul de la concepție la moarte. Există două categorii de procese care determină aceste modificări: procese programate biologic, ereditar și procese datorate interacțiunii cu mediul și cu factorii educogeni. Dezvoltarea organismului uman1 se desfășoară pe mai multe paliere: a) dezvoltarea fizică - presupune modificări în lungime și greutate, modificări ale structurii și funcției creierului, inimii, a altor organe interne, modificări
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
plasticitatea sistemului nervos central, intensitatea, echilibrul și mobilitatea proceselor de excitație și inhibiție, particularitățile anatomo‑fiziologice ale analizatorilor și ale glandelor cu secreție internă, predispozițiile către o formă sau alta de evoluție a stării de sănătate etc. Altfel spus, caracterele ereditare reprezintă expresia morfologică sau funcțională a ceea ce este stocat în genomul celulei ca informație genetică înglobată în genă. În urma cercetărilor s‑a ajuns la concluzia că majoritatea caracterelor sunt determinate de mai multe gene, care conlucrează pentru a exprima un
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
stocat în genomul celulei ca informație genetică înglobată în genă. În urma cercetărilor s‑a ajuns la concluzia că majoritatea caracterelor sunt determinate de mai multe gene, care conlucrează pentru a exprima un anume caracter. Analizând datele cercetărilor asupra componentei genetice (ereditare), pot fi sintetizate următoarele concluzii (Iacob, 1998): - moștenirea ereditară apare ca un complex de predispoziții și potențialități, și nu ca o transmitere liniară a trăsăturilor antecesorilor; - diversitatea psihologică umană are cu certitudine și o rădăcină ereditară (constituție, biotip, baze comportamentale
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
genă. În urma cercetărilor s‑a ajuns la concluzia că majoritatea caracterelor sunt determinate de mai multe gene, care conlucrează pentru a exprima un anume caracter. Analizând datele cercetărilor asupra componentei genetice (ereditare), pot fi sintetizate următoarele concluzii (Iacob, 1998): - moștenirea ereditară apare ca un complex de predispoziții și potențialități, și nu ca o transmitere liniară a trăsăturilor antecesorilor; - diversitatea psihologică umană are cu certitudine și o rădăcină ereditară (constituție, biotip, baze comportamentale etc.), dar nu poate fi redusă la aceasta; - ereditatea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cercetărilor asupra componentei genetice (ereditare), pot fi sintetizate următoarele concluzii (Iacob, 1998): - moștenirea ereditară apare ca un complex de predispoziții și potențialități, și nu ca o transmitere liniară a trăsăturilor antecesorilor; - diversitatea psihologică umană are cu certitudine și o rădăcină ereditară (constituție, biotip, baze comportamentale etc.), dar nu poate fi redusă la aceasta; - ereditatea caracterelor morfologice și biochimice este mult mai bine cunoscută decât ereditatea însușirilor psihice, care, în cele mai multe cazuri, pare a fi rezultatul unor determinări poligenetice; - potențialul genetic al
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
este mult mai bine cunoscută decât ereditatea însușirilor psihice, care, în cele mai multe cazuri, pare a fi rezultatul unor determinări poligenetice; - potențialul genetic al fiecărui individ se selectează prin hazard și este polivalent, mai ales sub aspectul exprimării psihice; - ceea ce este ereditar nu coincide întotdeauna cu ceea ce este congenital (sau înnăscut), unde sunt cuprinse și elemente dobândite în urma influențelor din perioada prenatală/intrauterină (această observație este demonstrată de multitudinea factorilor etiologici care acționează în timpul sarcinii și care determină apariția unor tulburări sau
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
spre exemplu, apariția unui focar epileptic, degenerarea prematură a unor structuri anatomice, apariția unor afecțiuni organice sau psihice, perturbarea unor funcții și procese fiziologice, metabolice sau endocrine, declanșarea unor reacții alergice etc., toate acestea rezultatul unor predispoziții moștenite genetic); - factorul ereditar conferă unicitatea biologică, în calitate de premisă a unicității psihice; - prin programarea temporală (asemenea unui grafic de timp) a proceselor de creștere și maturizare, ereditatea creează premisele unor momente de optimă intervenție din partea mediului educativ sau corectiv, în așa‑numitele perioade sensibile
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
anticiparea sau pierderea acestor perioade se poate dovedi ineficientă (această observație este foarte importantă pentru valorificarea perioadei optime de intervenție terapeutică și recuperatorie în cazul apariției unor tulburări sau deficiențe din sfera limbajului, motricității, operațiilor gândirii, fenomenelor compensatorii etc.); - factorul ereditar nu se exprimă în aceeași măsură în diversele aspecte ale vieții psihice; unele poartă mai puternic amprenta eredității (temperamentul, aptitudinile, emotivitatea, patologia psihică etc.), altele mai puțin (atitudinile, voința, caracterul etc.); - o aceeași trăsătură psihică poate fi, la persoane diferite
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]