1,410 matches
-
de trezirea nostalgiei paradisului (a „originilor”), paradis obiectivat În spațiul și timpul copilăriei. În legătură cu acea cameră secretă, Ștefan povestește o legendă a unei camere „interzise” din copilăria sa (aceeași cu a camerei interzise În copilăria autorului). Deși nu unică, problema erosului este o problemă axială În scrierile lui Eliade, de la romanele de tinerețe și până la ultimul său roman. Iubirea este pentru Ștefan Viziru un „semn”, este hieroglifă a destinului, iar femeia trebuie să-i revele un mister, să-l Învețe ceva
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
ca povestitor; ceea ce îi asigură un handicap confortabil este forța ilustrativă, a dialogului, care permite conturarea caracterelor. Și în domeniul prozei sale Caragiale se dovedește a fi un fin cunoscător al naturii umane, folosind ,,fantasticul pentru a avertiza că lumea erosului este mereu alta decât cea închipuită, misterioasă și ambiguă, având îndreptată o privire ironică spre cei care vor săprescrie legi fixe de comportament’’. Aportul de recreare, în totalitatea lui, desfășurat de scriitor are drept consecință punerea în circulație a unei
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
zilele astea să-l determin să scrie câteva pagini. Îmi dă să-i citesc comunicarea despre habitate de la nu știu ce Congres de urbanistică de la Paris. Începutul e grav, oarecum originar-heideggerian. "Ce este casa? Din ce s-a născut? Din foame, frică, eros și logos." Partea a doua e o grațioasă ironie romantică în stil noicist, jucîndu-se cu soluții arhitecturale din perspectiva filozofiei. ("Nu faceți case mai înalte ca arborii.") Acest stil i-a enervat întotdeauna pe specialiști. La Sibiu ne așteaptă pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
spus. Pe urmă, în marginea lui s-au mai născut două-trei cărți, iar acum am înainte Falsul tratat de logică." (Văd în acest fel al lui de-a vorbi despre moarte, cât și în felul în care vorbește îndeobște despre eros, aceeași proiecție unică a limfatismului său originar, anulat miraculos în scrisul său, în filozofia sa arsă nebunește de un duh meridional.) Discuția continuă pe aceeași temă, mișcîndu-se între tonul frivol și cel grav. Deci soluția Păltiniș, pentru cazul când mi-
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
orele voastre din seria teologică. Acum, am să mă răfuiesc din nou cu Foucault. Vă vorbesc mai întîi de Surveiller et punir, care e și mai proastă ca cealaltă, și apoi vreau să reiau problema din Volonté de savoir. Dacă erosul, care formează obiectul lui V. de savoir, rămâne oricum o problemă a spiritului, în schimb cazarma sau închisoarea, de istoria cărora se ocupă Foucault în S. et p., nu este una a spiritului. Cartea este emanația unei obsesii în care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pune Foucault, ca o formă de captatio benevolentiae, aproape în pas cu o modă protestatară de tip studențesc și tiers état. Revin acum la problematica din Volonté de savoir, cea a sexualității. Las deoparte sensul mare din trecut al problemei erosului, la Platon, Augustin sau Pascal. Problema erosului ca eros sexual - de ce este astăzi atât de invocată? Pentru că, spun eu, își riscă pieirea. Pentru că își atinge un prag și își vede moartea cu ochii; cum și-o vede și natura, cum
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
benevolentiae, aproape în pas cu o modă protestatară de tip studențesc și tiers état. Revin acum la problematica din Volonté de savoir, cea a sexualității. Las deoparte sensul mare din trecut al problemei erosului, la Platon, Augustin sau Pascal. Problema erosului ca eros sexual - de ce este astăzi atât de invocată? Pentru că, spun eu, își riscă pieirea. Pentru că își atinge un prag și își vede moartea cu ochii; cum și-o vede și natura, cum și-o vede femeia, cum și-o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în pas cu o modă protestatară de tip studențesc și tiers état. Revin acum la problematica din Volonté de savoir, cea a sexualității. Las deoparte sensul mare din trecut al problemei erosului, la Platon, Augustin sau Pascal. Problema erosului ca eros sexual - de ce este astăzi atât de invocată? Pentru că, spun eu, își riscă pieirea. Pentru că își atinge un prag și își vede moartea cu ochii; cum și-o vede și natura, cum și-o vede femeia, cum și-o vede tânărul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
este pusă în discuție. În contactul sexual în care finalitatea nu mai este procreația, omul poate face din celălalt, din tovarășul de plăcere, prilejul pentru a obține prima treaptă către sinele lărgit. Cuplul poate trimite oricând la sensul înalt al Erosului și la o deschidere către Idee. Iarăși, sexualitatea fără procreație poate rămâne oricând rezervorul hormonal al poeziei etc. În schimb, vorbind despre sex, Freud, Reich sau Foucault sânt purtătorii de cuvânt ai unei crize de creștere a umanității: soluțiile lor
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ea este însă una ratată, pentru că trecerea mediului extern în mediu intern ia forma simplei asimilări. Apoi respirația, pe care Evola o glorifică ca pe un mod indian de acces la ființă, rămâne tot la nivelul asimilării. În ordine biologică, erosul pare singura ilustrare a lui "a fi", pentru că în momentul realizării sale supreme, erosul este sângele pe care îl preiei sau îl predai, deci însăși specia - mediul extern - devenită interioritate. E aici, ca în orice reușită de "a fi", un
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
simplei asimilări. Apoi respirația, pe care Evola o glorifică ca pe un mod indian de acces la ființă, rămâne tot la nivelul asimilării. În ordine biologică, erosul pare singura ilustrare a lui "a fi", pentru că în momentul realizării sale supreme, erosul este sângele pe care îl preiei sau îl predai, deci însăși specia - mediul extern - devenită interioritate. E aici, ca în orice reușită de "a fi", un mod de a-ți îmbrățișa transcendența. Căci sângele, ca și orice mediu intern, e
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Numai că, tot ca în cazul Friedgardei, riscul e ca acela care cade în plasa prelucrării lucide și inteligente a unui fond primordial erotic și nevrotic (cum era cel al lui Cioran) să fie tentat, la rândul lui, să prelucreze erosul la nivelul fantasmelor culturii și să-l desexualizeze. Cioran, devenit prin îndrăgostire o ființă de sânge și carne, este confruntat cu ecoul erotic deturnat al operei sale. Suferința sa este de fapt efectul îndepărtat al festei pe care i-o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
reprezentant al generației sale".) 25 februarie Ieri, după ce m-am despărțit de "copii", am simțit nevoia să recitesc paginile despre Don Giovanni-ul lui Mozart, cu care Kierkegaard deschide analiza "stadiului estetic" al existenței în Alternativa, sub titlul Stadiile imediate ale Erosului sau Erosul și muzica. Kierkegaard are 28 de ani când scrie masivul volum și este încă sclavul mecanicii în trei timpi a gândirii hegeliene, deși conținutul cu care umple schema este liber, efervescent și "literar". " Stadiile imediate ale erosului" sânt
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
generației sale".) 25 februarie Ieri, după ce m-am despărțit de "copii", am simțit nevoia să recitesc paginile despre Don Giovanni-ul lui Mozart, cu care Kierkegaard deschide analiza "stadiului estetic" al existenței în Alternativa, sub titlul Stadiile imediate ale Erosului sau Erosul și muzica. Kierkegaard are 28 de ani când scrie masivul volum și este încă sclavul mecanicii în trei timpi a gândirii hegeliene, deși conținutul cu care umple schema este liber, efervescent și "literar". " Stadiile imediate ale erosului" sânt prezentate și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ale Erosului sau Erosul și muzica. Kierkegaard are 28 de ani când scrie masivul volum și este încă sclavul mecanicii în trei timpi a gândirii hegeliene, deși conținutul cu care umple schema este liber, efervescent și "literar". " Stadiile imediate ale erosului" sânt prezentate și analizate cu ajutorul a trei opere mozartiene. Primul stadiu ― Nunta lui Figaro ― este întruchipat de Cherubino, ipostază a senzualității care se trezește și al cărei obiect nu este pe deplin precizat. Dorința este ca atare confuză și, pentru că
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de un nimb de melancolie. Obiectul dorinței este de fapt cunoscut, dar pentru că dorința nu s-a exersat asupra lui, ea nu îl posedă încă și trăiește separată de el, în ne-aproprierea lui. Și tocmai pentru că în acest stadiu erosul visător plutește în vagul melancoliei, pentru că dorința nu s-a conturat prin unirea cu obiectul ei bine precizat și, ca atare, ambele rămân confuze și nediferențiate, rolul "pajului mitic" este încredințat de Mozart unei voci de femeie pentru ca sugestia androginului
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ca tot atâtea contacte efemere. Reprezentarea acestui studiu, în opoziție cu primul, este bucuria scurtă și reînnoită pe care poate s-o procure succesiunea unor săruturi date și obținute în grabă pe parcursul unei căutări nesistematice și febrile. În stadiul acesta erosul continuă să-și păstreze inocența, ceea ce înseamnă că dorința care caută continuă să nu se exerseze asupra obiectului ei. În sfârșit, al treilea stadiu ― Don Giovanni ― este întruchipat de Don Juan care realizează sinteza primelor două stadii și totodată scoate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
continuă să-și păstreze inocența, ceea ce înseamnă că dorința care caută continuă să nu se exerseze asupra obiectului ei. În sfârșit, al treilea stadiu ― Don Giovanni ― este întruchipat de Don Juan care realizează sinteza primelor două stadii și totodată scoate erosul din inocență făcând ca dorința să se exerseze din plin asupra obiectului ei. Dacă Papageno caută și descoperă fără să poată atrage ceea ce el a descoperit, Don Juan este atracția în exercițiu, care marchează cu semnul victoriei fiecare descoperire făcută
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nevoie să reprezinte "meditația asupra discordiei dintre carne și spirit pe care o introduce creștinismul". Don Juan este o apariție necesară ― "încarnarea simțurilor în război pe viață și pe moarte cu spiritul" ― menită să pună și mai bine în lumină erosul cavaleresc, preluarea în carne a spiritului ca principiu intrat în lume. Kierkegaard menționează, în legătură cu Don Juan, cuvântul skandalon), lăsând să se înțeleagă că simțul pur ca întruchipare a stadiului estetic (ceea ce înseamnă tocmai "legat de simțuri și plăcere") al vieții
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
aura de suferință pentru că există o alta? De unde oare refuzul orgolios al coabitării în suferință? De unde această revendicare, ce nu admite să fie contrariată, de victimă unică? 27 februarie Simt nevoia să revin la anvergura analizei din Stadiile imediate ale Erosului și la finețea distincției pe care o face Kierkegaard între cele "două perioade" ale Evului Mediu. Până la creștinism, problema raportului dintre "carne și spirit" nu se pune cu această acuitate. În afara metaforei sufletului ca atelaj înaripat din Phaidros-ul lui Platon
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
vorba de "filozofi", cunoaște o largă răspândire. În imaginarul popular, filozoful trebuie să fie un personaj nebulos, distrat și sfrijit, eliberat de verigile care îndeobște îi țin pe oameni legați de lumea aceasta. El este dincolo de foame, de sete, de eros și, în genere, de orice latură pragmatică a vieții. Doamne ferește să ai, ca filozof, statura unui profesor de sport (de vreme ce Kant avea 1,50 m și semăna cu o maimuțică), să-ți placă mâncarea bună (și totuși lui Toma d
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
multitudine de întrebări retorice. Repetițiile, eufemismele, hiperbolele, propozițiile nefinalizate, uneori ilogice, vocabularul limitat, tematica bazată pe problemele domestice vorbesc mult despre cultura personajului. Tot ceea ce întreprinde este exagerat, felul în care vorbește îi diminuează autoritatea.352 Există o legătură între eros și limbaj în cazul personajului feminin analizat: „atenția pe care o acordă plăcerii trupești poate fi înțeleasă ca o atenție acordată limbii și vice versa, deoarece discursul ei despre căsătorie nu este numai un comentariu asupra mariajului ca instituție, ci
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de pudoare, eliberare de tabu uri. Propriul trup se convertește într-un text pe marginea căruia femeia glosează. Organul sexual feminin devine, metonimic, o imagine a corpului femeii, generatorul sau sursa autorității experienței feminine.354 „Limbajul este un mediu al erosului pentru ea, iar plăcerea pe care nu o mai găsește în activitatea sexuală, o reîntâlnește în limbaj, substitutul ei. Târgoveața participă la o erotizare a literelor” 355 , găsește o satisfacție nebănuită în acest joc de cuvinte licențioase. „Mai mult chiar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
multitudine de întrebări retorice. Repetițiile, eufemismele, hiperbolele, propozițiile nefinalizate, uneori ilogice, vocabularul limitat, tematica bazată pe problemele domestice vorbesc mult despre cultura personajului. Tot ceea ce întreprinde este exagerat, felul în care vorbește îi diminuează autoritatea.352 Există o legătură între eros și limbaj în cazul personajului feminin analizat: „atenția pe care o acordă plăcerii trupești poate fi înțeleasă ca o atenție acordată limbii și vice versa, deoarece discursul ei despre căsătorie nu este numai un comentariu asupra mariajului ca instituție, ci
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de pudoare, eliberare de tabu uri. Propriul trup se convertește într-un text pe marginea căruia femeia glosează. Organul sexual feminin devine, metonimic, o imagine a corpului femeii, generatorul sau sursa autorității experienței feminine.354 „Limbajul este un mediu al erosului pentru ea, iar plăcerea pe care nu o mai găsește în activitatea sexuală, o reîntâlnește în limbaj, substitutul ei. Târgoveața participă la o erotizare a literelor” 355 , găsește o satisfacție nebănuită în acest joc de cuvinte licențioase. „Mai mult chiar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]