13,960 matches
-
românească în anii ’80 și are și trăsături specifice la nivelul exprimării ei literare. Simplificând întrucâtva lucrurile, se obișnuiește să se spună că aportul particular al o. constă în ralierea deplină a literaturii române actuale la postmodernism. Corectă în esență, etichetarea reclamă câteva observații menite să o nuanțeze: o. nu se suprapune perfect cu postmodernismul, există o parte care nu se lasă afiliată postmodernismului (ci, de pildă, tardomodernismului, poststructuralismului, neoexpresionismului etc.) și, pe de altă parte, se consideră că manifestarea deplină
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
inedit ca atare, de vreme ce lirica sa s-a bucurat de audiență în toate generațiile de poeți contemporane lui. Probabil că una dintre lecturile cele mai ponderate ale poeziei lui M. ar fi cea a lui Eugen Simion, critic care, contestând etichetarea „neosuprarealistă” aplicată poetului, îi deslușește cu atenție expresia „fără figurație”, avară în metafore, cuprinzând „denivelări sintactice” și „pauze supravegheate”, constată relativa raritate a ocurenței registrului propriu-zis oniric și puternica deschidere către real; se declară de acord cu observația lui Valeriu
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
având aceeași dimensiune și componență ca număr de localități înglobate, aproximativ același nivel de dezvoltare exprimat în activități economice, calitatea vieții, infrastructură etc., însă una să fie etichetată drept urbană, iar cealaltă drept rurală. Trecând totuși peste această dificultate de etichetare, rămâne întrebarea legată de relevanța etichetei într-o lume care se îndreaptă spre modernizare. Am sugerat faptul că în vestul continentului polaritatea rural-urban este deja departe de mai vechiul „industrial versus agricol” care o definea cândva. În România însă această
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și călăii colaborează) - doxa, habitus, episteme sau altele asemenea. De la pluralismul valorilor întemeiat de liberali pe autonomia individuală, s-a trecut, grație travaliului „deconstructiv” al postmoderniștilor, la relativism. În cel mai fericit caz, gânditori mai curajoși, care se expun astfel etichetării drept (neo)conservatori, propun ceea ce am numit „norme slabe” - locale, contextuale și ele, dar nu total străine de principiul unei normativități universalizabile. Se reclamă insistent, în special de către lumea academică americană „politic corectă”, singura care se mai crede îndreptățită moral
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
înseamnă pur și simplu a revedea ce este „bun” în folosirea de droguri de-a lungul revizuirii și ce „nu este așa de bun”. Steve Rollnick a dezvoltat această strategie parafrazând un scop particular, și anume: a vrut să evite etichetarea unui comportament drept problemă atunci când clientul nu folosea acest limbaj. Discutarea etapelor schimbării. Consilierul poate vorbi cu clientul despre etapele schimbării. Consilierul poate cere clientului să reacționeze la explicația pe care tocmai a dat-o despre etapele schimbării. Consilierul poate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
doar” modern, nu și postmodern, cum s-ar cuveni, cu alte cuvinte, cramponându-se de modernitatea perdantă, ar fi depășit estetic; după alte opinii, romancierul ar fi, dimpotrivă, unul dintre pionierii postmodernismului literar românesc. Dincolo de plauzibilitatea uneia sau alteia dintre „etichetările” posibile, astfel de dezbateri nu fac decât să ateste, din nou, importanța operei scriitorului. Prima carte, Francisca, e un roman-cronică al unor transformări sociale postbelice și a fost remarcată la vremea apariției datorită viziunii novatoare în care trata subiecte ce
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
nevoie de mari minți luminate, de gânditori cu o concepție universalistă prin care să fie părăsit acel mod îngust de a privi și categorisi relațiile dintre oameni, dintre categorii sociale. Numai astfel se poate ajunge la abandonarea diverselor procedee de etichetare a popoarelor în funcție de limbă, religie și obiceiuri. Așa se face că activitatea lui Leibniz, Rousseau, Diderot, Voltaire, Kant este necesară și firească într-o epocă de răscruce. Prin ei vor fi descoperite regiunile necunoscute ale continentului, se vor deschide marile
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
în Europa Est-Centrală și de Sud-Est, diferențierile naționale, uneori și acelea sociale, ni se par mai mult sau mai puțin arbitrare. Din suita exemplelor înfățișate în paginile acestui capitol sperăm că reiese limpede faptul că nu se poate apela la etichetări de proveniență stricto sensu socială, economică, națională ori religioasă. Mai ales că, pe treptele culturale, adesea, lucrurile iau întorsături cu totul neașteptate: de la forme progresiste, la atitudini obscure. Mai apoi, comuniunea cu Europa este dependentă doar în primă instanță de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
diferență între informație și eveniment. O dispută interetnică poate să rămână subiectul unei știri obișnuite. Evenimentul apare în momentul în care ziaristul observă (sau impune chiar el) un grad sporit de generalizare, o grilă anume de lectură, realizată prin procedeul etichetării: „genocid”, „purificare etnică”, „crime împotriva umanității” etc. Sensul oricărui enunț depinde hotărâtor de interesele, de sistemul propriu de gândire sau de credința religioasă a celui care îl emite. Din ce perspectivă privești moartea unor palestinieni din Fâșia Gaza? Palestinienii vor
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
replica unui personaj („Nu e adevărat. E o calomnie”) oferă informație și autentic. Reprodus în stilul indirect, acest citat riscă să treacă neobservat. Cu această ocazie, atragem atenția asupra unui defect tot mai întâlnit în presa română. Este vorba de etichetare. Îmbrăcând diferite procedee (directe sau indirecte), etichetarea devine sinonimă cu militantismul, intoleranța sau, mai grav, cu manipularea. Fie că folosim un citat („Toți politicienii sunt hoți și corupți”) pentru a ne justifica cu orice chip opiniile, fie că însoțim citatul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
o calomnie”) oferă informație și autentic. Reprodus în stilul indirect, acest citat riscă să treacă neobservat. Cu această ocazie, atragem atenția asupra unui defect tot mai întâlnit în presa română. Este vorba de etichetare. Îmbrăcând diferite procedee (directe sau indirecte), etichetarea devine sinonimă cu militantismul, intoleranța sau, mai grav, cu manipularea. Fie că folosim un citat („Toți politicienii sunt hoți și corupți”) pentru a ne justifica cu orice chip opiniile, fie că însoțim citatul cu un scurt comentariu tendențios, rezultatul este
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
stângistul, ultranaționalistul, așa-zisul, autointitulatul, reformistul etc. Formulele depreciative pot fi înlocuite cu precizări de detaliu menite să sancționeze: zise el, zâmbind cinic..., se miră el, cu o lacrimă de crocodil în colțul ochilor, a dat cu subsemnatul etc. Uneori, etichetările pot face parte din recuzita standard a unei perioade istorice: oamenii de bine, luptătorii pentru libertate, poporul, clasa muncitoare, baronii locali, îmbuibații, milionarii de carton, traseiștii politici etc. Să nu le judecăm cu asprime, dar să fim vigilenți și să
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
mari. Ele se rotunjesc. Precizia exagerată nu interesează pe cititor. Decât să transcriem până la ultimul leu suma alocată în buget învățământului, mai bine și mai ușor de reținut este să transformăm suma în procente: 4,2% din PIB. Renunțați la etichetări: „Asasinul Vasile Gabor a fost achitat de Tribunal”. Implică elemente de comentariu indirect și înseamnă o încălcare deontologică (de pildă, te substitui Justiției). Până la sentința definitivă, inculpatul se bucură de prezumția de nevinovăție. Sesizați contradicțiile logice: „Un tânăr din Sibiu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
trebuie să îndeplinească următoarele cerințe: - răspunde la întrebările: cine?, ce?, când?, unde? (eventual, cum?, de ce?); - Atribuie: de unde știi?; - evită opinia și, cu atât mai mult, umorul ori sancțiunea. Defecte curente ale știrii Subinformarea: limba de lemn, politețe, excesivă, folosirea jargoanelor. Etichetarea: citatul trunchiat, prejudecata, ideile de-a gata, ruperea din context. Suprainformarea: acordarea importanței unor subiecte în dauna altora. Altfel spus, banalizarea efectelor dramatice, crearea confuziei prin detalii nesemnificative. Parainformarea: informația reală se substituie prin detalii cu semnificații îndoielnice, reduse. Pseudoinformarea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
permanent într-o strânsă legătură cu situațiile de viață semnificative (care au sens) pentru cel ce învață. Considerându-se că deschide calea către atingerea unui nivel epistemologic superior, transdisciplinaritatea a fost ridicată la rangul de „nouă viziune asupra lumii”. Această „etichetare” își are sursa în convingerea că domeniul de pertinență al transdisciplinarității este singurul capabil să conducă la înțelegerea și soluționarea multiplelor și complexelor provocări ale lumii prezente. Transdisciplinaritatea depășește reducționismul viziunii clasice, care absolutiza „rețeta disciplinară”, considerând-o singurul demers
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
trăda” pentru echivalarea verbului grecesc paradidomi, verb ce denumește fapta lui Iuda În Noul Testament. În Mt. 10,4, Iuda apare ca ho kai paradous auton; În Mc. 3,19: hos kai paredoken auton; În Lc. 6,16: hos egeneto prodotes. Etichetarea personajului e strâns legată de sensul acestui verb. Pentru a percepe corect relația dintre Iuda și Isus, așa cum apare ea din Evanghelii, trebuie să ne oprim asupra acestui verb capital. Paradidomi, compus din para-, „pe lângă”, „alături”, „Împotrivă” și didomi, „a
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
revista „Limbă și literatură” (1961), el disocia tranșant între „forțele progresiste” și „pozițiile reacționare”, considerând, de pildă, drept „curente diversioniste” și „retrograde” nu doar sămănătorismul și poporanismul, dar și simbolismul. Prezentare... e de fapt un „îndreptar” maniheist, sumă a tuturor etichetărilor și tezelor „realismului socialist”. În acest spirit sunt „reconsiderați”, în antologii și prefețe, corifeii Școlii Ardelene, Alecu Russo, Alecu Donici, chiar și Miron Costin. Autorul căruia i-a consacrat cea mai mare parte a activității de editor este Costache Negri
BOLDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285801_a_287130]
-
în general semne exterioare, vizibile. Distribuția răspunsurilor la această întrebare sugerează faptul că cea mai mare parte a copiilor romi chestionați sunt convinși că pot recunoaște o persoană seropozitivă, confirmând un stereotip general răspândit. În același timp, aceasta denotă și etichetarea persoanelor infectate susținută și de mass-media prin articolele/reportajele ce urmăresc senzaționalul. Proporția mare a celor care nu știu nici un simptom relevă lipsa de informații de substanță, arătând că ceea ce se cunoaște despre HIV/SIDA este la un nivel superficial
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
persoanelor infectate susținută și de mass-media prin articolele/reportajele ce urmăresc senzaționalul. Proporția mare a celor care nu știu nici un simptom relevă lipsa de informații de substanță, arătând că ceea ce se cunoaște despre HIV/SIDA este la un nivel superficial, etichetarea celor infectați fiind determinată și de faptul că HIV/SIDA are o reprezentare socială negativă, generând teamă și respingere din partea celorlalți, dar fără a avea prea multe informații despre infecție. Cele de mai sus sunt confirmate indirect atunci când subiecților li
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
demersul lor nu a reușit și au fost etichetați drept trădători. Raționamentul care se desprinde, cu valoare de judecată morală, este că boala psihică nu are o realitate determinată prin existența unor cauze endogene, ci este, mai degrabă, realitatea unei etichetări manipulatorii, având drept cosecințe excluderea prin internare, prin azilare a celui etichetat (diagnosticat). În multe situații, limbajul este instrumentul ales de societate pentru a-și impune regulile, normele și prin care își exercită puterea asupra individului. Limbajul are forța prescriptivă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
1999 pentru interzicerea publicității produselor din tutun în sălile de spectacol și interzicerea vânzării produselor din tutun minorilor; • Ordinul ministrului Agriculturii și Alimentației și al ministrului Sănătății nr. 17/240/2000 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, conținutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea și calitatea băuturilor alcoolice distilate destinate comercializării; • Ordinul ministrului Sănătății nr. 853/2000 privind stabilirea textului și dimensiunilor inscripțiilor-avertisment ale formelor de publicitate referitoare la produsele din tutun; • Ordinul ministrului sănătății și ministrului Finanțelor nr. 684/ 1.416/2000
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Sămănătorul”, încă din 1903, remarcată fiind de N. Iorga. Volumul de versuri Viorele apare în 1905, cu girul lui Titu Maiorescu, căruia C. îi solicitase opiniile înaintea publicării. Reacțiile criticii sunt contradictorii, mergând de la recunoașterea netă a talentului autoarei până la etichetarea paginilor drept capricii adolescentine. Odată stabilită în Franța se face remarcată de Charles Müller, gazetar la „Le Journal”, coautor, cu Paul Reboux, al seriei de parodii À la manière de... (1908-1913). Va repurta un prim succes literar la un tournoi
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
anatema asupra propriilor valori, pe soclurile rămase libere cocoțându-se personaje demne de lucrări artistice satirice. în acest context se cuvine să ne uităm și în curtea noastră, a românilor. Nu se poate trece cu vederea peste nedreapta și cumplita etichetare de „criminal de război” care s-a pus pe figura celui care s-a jertfit pentru ca patria și poporul lui să fie întregi. Atunci, cum pot fi numiți cei care și-au pus semnătura pe documente ce atestă ciuntirea patriei
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
În același timp, nimeni nu trebuie lăsat ca, din cauza blestematei mele de incompetențe și febrilități, să tragă concluzia că Seymour era ceea ce în terminologia uzuală, plicticoasă, se numește un om de o urâțenie atrăgătoare. (În orice caz, aceasta e o etichetare suspectă, folosită mai ales de unele femei pentru a-și justifica atracția poate cam singulară, reală ori imaginară, pentru niște demoni cu vorbe dulci sau, ceva mai puțin categoric, pentru niște lebede cu maniere bădărănești.) Chiar dacă trebuie să vă ciocănesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
a artei. “Dadaismul este o stare de spirit... Dadaismul reprezintă o gândire artistică liberă... Dadaismul se dedică nimicului”, astfel definea Andre Breton noua mișcare, deși nu însemna, nici pe departe, că acesta putea fi cuprinsă în limitele vreunei definiții. Evitarea etichetării și legitimării fusese încă de la început unul din obiectivele majore ale mișcării. Deși mulți critici încearcă să stabilească momentul nașterii Dada în cadrul unor coordonate precise (la 5 februarie 1916, în Cabaretul Voltaire din Zürich), timpul și locul originii sale sunt
Mişcarea dada şi influenţa asupra artei contemporane. Conceptul de urât la dadaişti. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Oana-Maria Nicuţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_944]