2,623 matches
-
direct observabile și mobilul lor subiectiv. f. Observația strucurată este o metodă cantitativă, riguroasă și sistematică care se referă la grile de categorii, scale de evaluare, tabele de analiză. g. Observația nestructurată(calitativă) se utilizează în cercetările antropologice, în studiile etnografice și în practica asistenței sociale, mai ales sub forma observației participative.12 Documentarea. În domeniul socio-umanului, multe dintre cercetările cu pretenții de științificitate nu au fost realizate ca urmare a contactului direct cu realitatea, ci pe baza unor surse de
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
un nivel superior, schimbările reprezentării făurite de actorii schimbărilor economice sunt ele însele o parte importantă din complexitatea acestor schimbări economice. În această optică, modelele explicative ale impunerii și ale determinării sau, la polul opus, ale închiderii și ale izolării etnografice par serios perimate. Formele de interdependență globală vizibile în cotidian nu prea mai lasă refugii, desigur, în afara celor, pentru a istoriciza, de exemplu, ale fostelor curți regale africane sau asiatice cu arte distinse, distruse de colonizare, de independențe și / sau
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
o parte, precare și depreciate, pe de alta, s-a accentuat într-atât, încât a făcut din economic și din transformările lui mondiale ceva ce seamănă cu un negândit neglijabil pentru minoritatea cea mai teoretică a antropologilor concentrați asupra speculației etnografice sub aspectele ei istorice sau postmoderne. În paralel cu noile tendințe ale "etnologiei franceze" de a se interesa de întreprinderi, de clasele muncitoare sau de meserii din perspectiva patrimoniului, a memoriei, a transmiterii competențelor ocultând astfel atât economicul, cât și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
aplicat întreprinderii și în special multinaționalelor a avut în Franța puțin succes printre antropologi, în locul său intervenind în acest domeniu disciplinele gestiunii, care au preluat tema foarte ancorată în SUA a "diferențelor culturale" în management, al căror studiu așa-zis "etnografic" urmărește eradicarea conflictelor fondate pe alteritate ale categoriilor cognitive și utilizărilor de comandament și de autoritate. Mondializarea pieței și lanțul de restructurări ale acesteia au introdus în acest peisaj o ruptură ideologică sigură. Înainte de toate, cursa nebună pentru o productivitate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sub formele sale etnoeconomice, al căror succes devine eficace prin culturalizarea pieței. Ideea conform căreia întreprinderile ar putea fi considerate locuri de efervescență a unor "microculturi" specifice s-a născut în deceniul șaptezeci-optzeci, sprijinindu-se pe unele lucrări istorice și etnografice din Europa Centrală despre straturile muncitorești, diversificarea și specializarea în raport cu aparatele tehnice de producție și despre corpurile de meserii proprii grupurilor de artizani. Studiul "culturilor de muncă" din secolul al XIX-lea și din prima jumătate a secolului al XX
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
asociind ideologicul, politicul și economicul în jurul unor matrice primordialiste care își trag energia din cultură, origine, identitate etc. caracterizează în egală măsură dezvoltările politice prezente. Impactul acestor schimbări globale asupra raționalității antropologice este dublu metodologic, dar și epistemologic. Dacă legitimitatea etnografică cunoaște astăzi o aură nouă, izolaționismul monografic care formează teritoriul ei este însă în mare parte învechit, în virtutea modurilor actuale de internaționalizare pluralistă. Amplitudinea raporturilor din ce în ce mai numeroase economice, politice, identitare etc. pe care le întreține orice grup social cu lumea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
rupturii epistemologice fondatoare a antropologiei, declinându-se după diverse aspecte endotic / exotic, aici / departe, nord / sud etc. Sub influența datelor actuale ale interdependenței economice, aceste dihotomii încastrate se năruiesc și explodează în fragmente risipite imposibil de distins, distrugând un exotropism etnografic deja slăbit, dar mai ales afectând topica alterității căreia i se substituie alterizări spectaculare, care apasă asupra subiecților prin injoncțiune și prescriere. Prin urmare, trei zone preferențiale și sensibile ale cercetărilor antropologice, reținute printre altele, pot ilustra o perspectivă de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
atunci ca simple extensiuni sau aplicații ale disciplinei. Această situație nu este lipsită de urmări, așa cum constata M. Kilani în 1992: "Mișcarea de "repatriere" a antropologiei în societatea ei de origine se complace în general într-un soi de "efect etnografic". Postulând a priori pertinența perspectivei adoptate și ignorând astfel deplasarea istorică și culturală pe care aceasta i-o induce -, această antropologie reușește să creeze obiecte etnografice înlocuind obiectele "exotice" cu care lucra de regulă. Or, această orientare contribuie la închiderea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în societatea ei de origine se complace în general într-un soi de "efect etnografic". Postulând a priori pertinența perspectivei adoptate și ignorând astfel deplasarea istorică și culturală pe care aceasta i-o induce -, această antropologie reușește să creeze obiecte etnografice înlocuind obiectele "exotice" cu care lucra de regulă. Or, această orientare contribuie la închiderea disciplinei într-un nou provincialism"93. Schimbările succesive de obiect invită într-adevăr la revizuirea fundamentelor disciplinei și la evaluarea dintr-un nou unghi a aportului
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
atunci când nu învestesc din plin elaborarea și afirmarea unei orientări științifice. Printre anchetele efectuate în locurile cele mai emblematice ale "modernității" pot fi reperate două tendințe cărora le vom schematiza polii extremi, în măsura în care ele oferă exemple elocvente în raport cu aceste "efecte etnografice" și completează observația precedentă cu privire la antropologia industrială și urbană. La fel ca și cele consacrate spațiilor aparent celor mai izolate, există un mănunchi de investigații care se desfășoară ca niște cronici etnografice, admirate de public, însă oferind puțin material pentru
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în măsura în care ele oferă exemple elocvente în raport cu aceste "efecte etnografice" și completează observația precedentă cu privire la antropologia industrială și urbană. La fel ca și cele consacrate spațiilor aparent celor mai izolate, există un mănunchi de investigații care se desfășoară ca niște cronici etnografice, admirate de public, însă oferind puțin material pentru o reflecție generală 94. Influența oarecum limitată în sânul antropologiei franceze a postmodernismului american se manifestă aici în lumina cea mai desuetă a exaltării narcisiste a cercetătorului și a eleganței estetice a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ușor decât etnologii) faptul că descrierea nu ar putea exista nici ca activitate "neutră", nici, mai ales, ca scop științific. Operația care constă în a înlocui alteritatea din centrul disciplinei dă naștere necesității de a reda un proiect teoretic empirismului etnografic închis în sine. Această perspectivă, care intervine atunci când dihotomiile între tipuri de societăți se dovedesc nefondate, se prezintă ca un miraj ce consolidează puternic imaginea disciplinei. Ea pornește de la confuzii la diferite nivele. În primul rând, sunt confundate reflecția asupra
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
piața muncii) și a logicilor de spectacularizare care le constituie 96. În sfârșit, să revenim la ultimul aspect, care a fost deja evocat cu referire la întreprindere: persistența în etnologia contemporană a obiectului ritual, ca scenă ce se oferă descrierii etnografice, dar și ca grilă de interpretare putând fi ușor extinsă la contemporaneitate, de la instituțiile și ceremoniile politice la școli, de la sport la întreprindere, de la sărbătoare la religie, trecând prin toate codurile de politețe și interacțiunile cele mai banale. În afara pericolelor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
socialului. Vânătoarea, privită prin prisma ritualului "contemporan" instituind diviziuni și convivialitate, ar interveni ca un creuzet al fuziunii dintre actorii ocupând poziții sociale diverse. Vânătoarea ar fi astfel operatorul unei ordonări simbolice în evoluția complementarității acestora. În cadrul hermeneutic construit, izolarea etnografică a câmpului "ritualului este ceea ce permite ocultarea importanței reale a clivajelor ierarhice și refuzul unei interogații mai fundamentale asupra modalităților elaborării lor în alte sfere și în alte regimuri de teatralizare. Prelungirea acestei viziuni la întreprindere și celebrările ei interne
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a deprinderilor tehnice. Pentru a nu oculta transformările și modurile de structurare a activității industriale, este deci necesar ca etnologii să pătrundă în întreprinderi pentru a-și efectua anchetele. Întreprinderile prezintă un interes de prim ordin pentru realizarea unui teren etnografic, deoarece, spre deosebire de cartierele urbane, de exemplu, pot fi observați actori aparținând unor categorii sociale separate de mari distanțe ierarhice și care nu se întâlnesc decât în cadrul raporturilor de muncă. Dincolo de aceasta, întreprinderile sunt locurile în care se exercită în primul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
dintre cele trei dimensiuni empirice ale culturii: • dimensiunea materială ia în considerare obiectele tehnice sau artistice, construcțiile și arhitectura, pe scurt, toate structurile morfologice ale societăților și orice obiect care le însoțește. O asemenea concepție este bine reprezentată în muzeele etnografice: toate producțiile materiale (singurele care se pretează expunerii?) sunt expuse în contextul lor "cultural". Bunurile sunt prezentate ca suporturi ale acțiunilor rituale, magice, religioase, războinice, vânătorești, amoroase, de muncă, de prestigiu, alimentare... Prin imaginație sau prin interpretare, se ajunge să
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și anexe), la serviciile de arhivă. Regiunile Proximitatea lor cu emanația regională a ministerului, DRAC, le obligă să multiplice operațiunile contractuale și să-și fixeze "ținte" culturale specifice, neacoperite de stat. Astfel, identitatea regională se construiește prin protejarea patrimoniului istoric, etnografic, arhitectural, chiar artizanal și agricol, complet ignorat de administrațiile descentralizate. Intercomunalitatea Acest ultim nivel trebuie luat de acum în considerație în amenajarea culturală a teritoriului. El tinde să relaxeze constrângerile obișnuite legate de fiecare teritoriu administrativ, unificând totodată anumite inițiative
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
autonomizării și specificării sale. Aceasta trebuie deci să treacă printr-o descriere istorică, cvasiinexistentă în celelalte paradigme. Înainte de câmp Munca lui Bourdieu începe în toiul războiului din Algeria (1954-1962). "Ochiul său filozofic" (agregație în 1955) este dublat de o muncă etnografică. Demersul său se bazează pe noțiunea de "cultură" așa cum este elaborată de etnologi (în special de Lévi-Strauss), adică un ansamblu de practici și scheme care structurează acțiunea. Bourdieu a studiat, în acest cadru, organizarea spațiului domestic (casele), munca agricolă, sistemele
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
AICA: Asociația Internațională a Criticilor de Artă AMI: Acord multilateral asupra investiției BIT: Birou Internațional de Muncă CAC: Centrul de Artă Contemporană CAPC: Centrul de Artă Plastică Contemporană CND: Centrul Dramatic Național CORÉPHAE: Comisia Regională pentru Patrimoniul Istoric, Arheologic și Etnografic CREDOC: Centrul de Cercetări pentru Studierea și Observarea Condițiilor de Viață CSA: Centrul de Sociologie a Artelor CSI: Centrul de Sociologie a Inovațiilor CSP: Categorii socioprofesionale DEP: Departamentul de Studii și Prospective (din Ministerul Culturii) DIE: Cheltuieli interne pentru educație
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Seara, la ora de conversație liberă, Noica ne citește scrisoarea lui Eliade (sfîrșitul lui noiembrie), în care acesta anunță că a terminat prefața pentru ediția românească a lui Zalmoxis, precum și punerea pe roate a unui proiect de tratare a momentelor etnografice și folclorice românești în perspectiva unei istorii universale a religiilor. În final, Eliade îl întreabă cu iresponsabilă candoare pe Noica "de ce nu-și pregătește o ediție franceză a Sentimentului romînesc", ca și cum asta ar depinde de voința și dorința lui Noica
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
la 30 km de București, pe un drum care se desface spre dreapta din șoseaua spre Pitești. Undeva în mijlocul satului, generos împrejmuit și splendid izolat, se află un mic palat postbrîncovenesc așezat cu spatele către pustiul câmpului. E un muzeu etnografic acolo, cu scoarțe și porturi de prin partea locului. Dacă se abat, duminicile, câțiva bucureșteni să le vadă. Un splendid loc mort. Visam un Princeton românesc, sub coordonarea lui Noica, așezat statornic acolo și având dreptul să facă în fiecare
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
parte din el Grecia, sudul Franței sau cel al Italiei, Bernea nu a avut niciodată complexe de "romîn" și nu și-a propus niciodată "să fugă" sau "să rămînă" în Occident. Avea, după cum a spus un prieten despre el, "geniu etnografic" și datorită acestuia descoperise locul geometric al tuturor etniilor europene și își făcuse din el o patrie-construct cu ajutorul căreia era liber, în adâncul ființei sale, de România politică și conjuncturală. România adevărată era pentru el una dintre "ec - sta - zele
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
au să meargă în curând la câmpul de răzbel pentru fixarea liniei de demarcație". [31 octombrie 1876] ÎNCEPUTURILE ROMÎNILOR D. dr. Iulius Jung, docent privat la universitatea Innsbruck, a publicat în ediție separată opul său, "Asupra începuturilor românilor, studiu critic - etnografic, Viena 1876". În antiteză cu cunoscutul Roesler care, luîndu-se după două șiruri din Flavius Vopiscus, susținea că toți colonii romani trecuseră Dunărea în Moesia și că Dacia Traiană a fost reocupată de români abia în secolul al 12-lea, d-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de peste Dunăre, apăsați și persecutați deopotrivă atât de creștini cât și de păgâni, tradusă în limba franceză de d-nul Frederic Dame și purtând titlul, Les Roumains de Sud (Macedonia, Tesalia, Epir, Tracia și Albania) și însoțită de o cartă etnografică a fost trimisă și cunoscutului filoromîn Juvenal Vegezzi Ruscala, cetățean de onoare al României. Răspunsul d-lui Vegezzi-Ruscalla, datat Turin 3 oct. e următorul. [5 octombrie 1877] AUSTRO-UNGARIA ["DESPRE INTRAREA... Despre intrarea maghiarilor la Cloșani circulă o mulțime de versiuni
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Torcești și alți săteni, cei mai mulți dintre ei acum decedați. Toți aceștia ne-au oferit și ne-au pus la dispoziție pentru studiu și colecție documentară acte vechi, monede din diferite epoci și emisiuni, obiecte arheologice găsite întâmplător în zonă, materiale etnografice și alte vestigii din trecutul nostru. Nu pot uita imboldul primit din partea preotului cărturar Igor Jechiu, pe când păstorea la Ivești, de la care am luat exemplul colecționării dovezilor istorice și încercarea de a le valorifica muzeistic, așa cum dânsul făcuse în satul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]