1,763 matches
-
212-213), ...chiar dacă s-a scris mult despre planificarea și implementarea unui proiect, în fapt, știm foarte puține despre modul în care se derulează un proiect; despre modul în care stakeholders-ii negociază semnificații și rezultate la nivele multiple. [...] Este necesară o etnografie a proiectelor, analize detaliate și pe termen lung despre modul în care proiectele se dezvoltă și operează la nivelul vieții de zi cu zi pentru a produce rezultatele care sunt rezumate în rapoarte. Și în spațiul românesc astfel de analize
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
brodat; bună; bundiță; bunici; caldă; cana; o cană; căldură; cămașă națională; cămașă populară; cămașă tradițională; ceai; cere; cioban; ciocîrlie; ciupici; de cînepă; codiță împletită; colegi; colorată; concert; copac; costum național; costum tradițional; croșetat; cusută manual; datină; demult; dînsa; ele; emoție; etnografie; spre exemplu; facultate; fericire; fie; finuță; fir; folclor românesc; gelos; habar nu am; haine românești; hăinuță; hora; horă; hrană; ia în mînă; informatică; interior; internet; internet explorer; lăuntric; lejeritate; literă rusească; litere; măgar; materie; mătase; mic; mie; miel; mînie; moale
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Prin cultură se urmărește creșterea, umanizarea, ridicarea sufletească, evoluția, întreținerea unor relații de solidaritate, asigurarea continuității în muncă a generațiilor. Profesorul de geografie Simion Mehedinți (1869-1962) a manifestat un interes deosebit pentru problemele educației, interes derivând din concepția sa despre etnografie, pe care o considera „pedagogia omenirii”. El a scos un număr impresionant de lucrări de pedagogie, dovedind o bună cunoaștere a școlii noastre și a nevoii de educație a poporului român. Ideea centrală în concepția pedagogică a fost aceea a
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
adesea dublate de o autentică competență, în domenii diferite, aflate adesea la mare distanță, dacă nu considerate incompatibile. Manuscrisele eminesciene, publicistica sa ne dovedesc cercetări adâncite în filosofie (logică, morală, etică), probleme sociale (sociologie, demografie, economie, comerț, comunicații, drept, administrație, etnografie, învățământ-educație, psihologie), filologie (folclor), matematică, fizică, chimie, astronomie, geologie, botanică și zoologie, istorie și geografie. Unele dintre aceste preocupări au fost bine reliefate, în timp, de către Octav Onicescu, Aurel Avramescu, George Călinescu și alții. Călinescu (1969), de pildă, analizează „cunoștințele
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în cărți și abonamente la reviste populare și profesionale. Atât biblioteca centrală, cât și filialele erau conduse de săteni, ei înșiși cititori pasionați (Neculau, 1968b). B. Muzeul. Organizat încă din primul an de activitate, a funcționat cu trei sectoare: istorie, etnografie și economie. Au fost strânse sute de piese arheologice din zonă, obiecte vechi ilustrând civilizația și ocupațiile locuitorilor. Prin donații s-a înfiripat și o expoziție cu noutăți în domeniul exploatării pământului. Tot la muzeu erau adunate și materiale didactice
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pînă după 1990. Irina Nicolau (1946- 2002), descendentă dintr-o familie de aromâni și greci, a fost folcloristă din întâmplare, etnolog de profesie, asumat scriitoare (cu mult har) și un om de muzeu original. A fost cercetător la Institutul de Etnografie și Folclor (1970-1989). După 1990, intră în echipa cu care pictorul Horia Bernea va ctitori Muzeul Țăranului Român (1990-2002). A consemnat mărturii ale participanților la evenimentele din decembrie 1989 în Ne-a luat valul (1990) și Vom muri și vom
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca răspuns la nenumăratele colecții de folclor și cercetări etnografice care asaltau Academia ca urmare a publicării lucrărilor de acest gen în Anale - Memoriile Secțiunii Literare. Cercetarea satului trebuia susținută efectiv! Autorii găseau greu editori pentru că rțile de folcloristică și etnografie, care fie se adresau publicului restrîns al „specialiștilor“, fie numărau prea multe pagini. Prin urmare, cel puțin o parte dintre lucrări erau pîndite de primejdia de a rămîne în manuscris sau de a se risipi în ziare și reviste lipsite
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
într-o astfel de situație se află pînă la un punct cărțile lui Gorovei și Ciaușanu: prima, pentru pretențiile de prelucrare sistematică a materialului; cea de-a doua, pentru ambițiile comparatiste. A nu sesiza contribuția celor doi autori la dezvoltarea etnografiei ar fi o gravă eroare. Pe de altă parte, respectul excesiv față de integritatea unei cărți limitează șansele cititorului comun de a se apropia de aceasta. în opțiunea pe care am făcut-o a cîntă rit greu faptul că lucrarea lui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
avut ca urmare trei aspecte de maximă importanță: sporirea realității demografice, ca număr de locuitori, întemeierea unor așezări omenești de către coloniștii ardeleni și simbioza dintre populația locală și noii veniți, aceasta lăsând urme vizibile în graiul local, în folclor, în etnografie și în toponimia acestei zone. În ceea ce privește situația demografică, e suficient să invocăm două repere din anii în care s-au efectuat recensăminte ale populației: 110.000 locuitori în 1860 și 240.518, în 2004 (datele, alături de altele, comparative, se găsesc
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Folclor. „Grai și Suflet"este prima noastră revistă, filologică de ținută și de orientare, la care colaborează prietenii săi: I. Candrea Al. Rosseti, Th. Papahagi, I. Diaconu, Alexandrina Istrătescu, șa. În 1929 era ales membru de onoare al „Societății de etnografie". În vacanța anului 1924 cerceta păstoritul, la bascii din Basses Pyrenees, la Soule. Densusianu a fost și inițiatorul primului congres al filologilor români care sa desfășurat între 13 15 aprilie 1925 și la care a prezentat comunicarea Vorbirea populară din
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
fapt Densusianu a fost omul care ar fi trebuit neapărat să trăiască în zilele noastre. 2.6. Dialectolog La Densusianu dialectologia ca și filologia și folclorul nu rămâne izolată, ci apare într-un tot cu folclorul faptele de limbă, cu etnografia. La început el a fost adversar al geografiei lingvistice: „Când se face Geografie-lingvistică se pierde din vedere un lucru: că materialul nu trebuie amputat, trebuie să procedăm numai cu unele preocupațiuni. Să urmărim seria de cuvinte interesante, să mărim fonetismul
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
iar din a doua acele materiale importate asimilate și materializate. Primei grupe îi aparținea literaturii folclorico originale, iar celei de-a doua o literatură importată, de origine străină. Densusianu restrânge domeniul folclorului la producțiile, spirituale delimitându-l astfel de antropologie, etnografie și dialectologie, disciplină căreia îi fusese înserat. Când cercetarea asupra particularităților fizice ale unui popor, formează astăzi obiectul unui studiu special, al antropologiei, de ce 1-am introduce în folclor ? Tot astfel, ce rost pot avea informațiile asupra artei populare, asupra
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
metode riguroase. În ședința Academiei din 27 mai 1924 aduce mici întregiri propunându-și alcătuirea unui Repertoriu sau Atlas etnografic, care să completeze pe celelalte două propuse în 1920: Un deziderat mai îndepărtat ar fi alcătuirea unui Repertoriu sau atlas etnografie,care să completeze pe celelalte două, pentru că filologia, folclorul, etnografia nu pot fi despărțite și numai din colaborarea lor poate ieși mai multă lumină în limpezirea unor probleme. Propunerile lui Ovid Densusianu în ceea ce privește metodele recomandate 24 pentru culegerea folclorului și
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
mici întregiri propunându-și alcătuirea unui Repertoriu sau Atlas etnografic, care să completeze pe celelalte două propuse în 1920: Un deziderat mai îndepărtat ar fi alcătuirea unui Repertoriu sau atlas etnografie,care să completeze pe celelalte două, pentru că filologia, folclorul, etnografia nu pot fi despărțite și numai din colaborarea lor poate ieși mai multă lumină în limpezirea unor probleme. Propunerile lui Ovid Densusianu în ceea ce privește metodele recomandate 24 pentru culegerea folclorului și măsurile organizatorice pentru realizarea scopului urmărit, nu sfârșesc aici. Deoarece
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
67 de pagini, urmate de capitolul cu texte transcrise fonetic, folosind semne diacritice pe care nu uită să le amintească la pagina 90. Această lucrare este în primul rînd o operă filologică care cuprinde și o culegere de folclor și etnografie. Particularitățile fonetice, studiul monografic al regiunii geografice, definirea trăsăturilor psihice caracteristice țăranilor sunt dovedite cu texte folclorice, care implicit sunt și texte dialectale. În lecția de deschidere a cursului ținut în anul 1925-1926 Ovid Densusianu afirmă că fiecare specialitate are
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
ținuturi de la noi lipsesc bune monografii, cu toate că nu ar fi fost tot atât de greu să se dea și le-am fi așteptat de la învățătorii, profesorii de liceu, care, trecând prin universitate au primit îndemnuri să se intereseze de graiul, folclorul și etnografia regiunilor pe care sunt în măsură să le cunoască mai bine decât alții.” În legătură cu cercetarea culturii populare, el cere o bună cunoaștere a acesteia, cunoaștere ce presupune trăirea în mediul de viață al acestei culturi. Concepția folcloristică pentru care milita
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
ar fi de folos nu numai folcloriștilor ci și filologilor pentru că sunt fapte lingvistice care apar în altă lumină dacă cunoaștem stratul lor folcloric.” După cum se observă,Ovid Densusianu a sesizat mai bine ca oricine legăturile strânse dintre folcloristică și etnografie, sociologie, istoria limbii și dialectologie, istoria literaturii, etc. Ovid Densusianu se interesează la un moment dat de contribuția specifică a celor două sexe în procesul creației folclorice fără să fi cunoscut afirmația lui Ioan Slavici: „Bătrânii amestecă înțelepciunea, bărbații puterea
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Papahagi, I. A. Candrea, Th. Speranția, D.Sandru, Al.Vasiliu, Al.Rosetti, I. Stoian, F. Brînzeu, C. Brăiloiu, L .Preda, T. Gîlcescu, Alexandrina Istrătescu. Între opere de mare însemnătate trebuie menționate înainte de toate 43 culegerile monografice cu privire la graiul, folclorul și etnografia diferitelor ținuturi: Ion Diaconu, Ținutul Vrancei, Etnografie, folclor, dialectologie folclorul din Rîmnicu-Sarat, Tache Papahagi Graiul și Folclorul Maramureșului 3 D. Sandru ai F. Brîzeu, Printre ciobanii din Jina, T. Gîlcescu ,Folclor din Gorj. În afară de grija pentru redarea cu fidelitate a
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Sandru, Al.Vasiliu, Al.Rosetti, I. Stoian, F. Brînzeu, C. Brăiloiu, L .Preda, T. Gîlcescu, Alexandrina Istrătescu. Între opere de mare însemnătate trebuie menționate înainte de toate 43 culegerile monografice cu privire la graiul, folclorul și etnografia diferitelor ținuturi: Ion Diaconu, Ținutul Vrancei, Etnografie, folclor, dialectologie folclorul din Rîmnicu-Sarat, Tache Papahagi Graiul și Folclorul Maramureșului 3 D. Sandru ai F. Brîzeu, Printre ciobanii din Jina, T. Gîlcescu ,Folclor din Gorj. În afară de grija pentru redarea cu fidelitate a documentului popular, principalul merit al școlii Densusianu
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
epocă." Gândindu-ne și la faptul că unele din lucrările sale au fost traduse și în alte limbi 1, făcând cunoscute preocupările de specialitate ale altor popoare, ne dăm seama imediat de însemnătatea lui Ovid Densusianu în istoria folcloristicii și etnografiei românești. Mă alătur afirmației: „Prin volum, varietate, fervoare, și adesea finețe cercetările întreprinse de Ovid Densusianu asupra culturii populare ocupă în ansamblu operei sale de filolog, profesor, un loc de seamă încât evaluarea lor judicioasă, încă neînfăptuită până azi, ar
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
și instruirea cercurilor diplomatice străine în legătură cu înfăptuirea cauzei naționale românești, sprijinindu-se de dovezile concrete ale arheologiei, 30 Ion Agrigoroaiei, op.cit., p. 13-14. 31 Ibidem, p. 14. 32 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese..., p. 319. 33 Ibidem, p. 435. 33 documentelor, etnografiei, limbii și ale monumentelor istorice. Împreună cu liderii bucovineni, Alexandru Lapedat a pregătit pentru Aliați, materiale ample referitoare la situația politică și culturală a românilor din Austro Ungaria, fiind desemnat în acest sens împreună cu I. Nistor. În acest fel s-a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
și documentare. 59 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese..., p. 353. 60 61 62 41 Totodată, a pregătit materiale de ordin documentar istorico-etnografic și cu privire la problema Basarabiei și a Maramureșului. Pentru argumentarea părții române în chestiunea Basarabiei, a întocmit studii privind istoria, etnografia și demografia Basarabiei, incluse în raportul intitulat: Les Roumains devant le Congres de la Paix. La Question de la Basarabie. De asemenea, contactele cu delegații Sfatului Țării din Basarabia, demersurile pe linie de presă și publicistică privind contracararea pozițiilor unor diplomați au
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
și instruirea cercurilor diplomatice străine în legătură cu înfăptuirea cauzei naționale românești, sprijinindu-se de dovezile concrete ale arheologiei, 30 Ion Agrigoroaiei, op.cit., p. 13-14. 31 Ibidem, p. 14. 32 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese..., p. 319. 33 Ibidem, p. 435. 33 documentelor, etnografiei, limbii și ale monumentelor istorice. Împreună cu liderii bucovineni, Alexandru Lapedat a pregătit pentru Aliați, materiale ample referitoare la situația politică și culturală a românilor din Austro Ungaria, fiind desemnat în acest sens împreună cu I. Nistor. În acest fel s-a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
și documentare. 59 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese..., p. 353. 60 61 62 41 Totodată, a pregătit materiale de ordin documentar istorico-etnografic și cu privire la problema Basarabiei și a Maramureșului. Pentru argumentarea părții române în chestiunea Basarabiei, a întocmit studii privind istoria, etnografia și demografia Basarabiei, incluse în raportul intitulat: Les Roumains devant le Congres de la Paix. La Question de la Basarabie. De asemenea, contactele cu delegații Sfatului Țării din Basarabia, demersurile pe linie de presă și publicistică privind contracararea pozițiilor unor diplomați au
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
și dezvoltarea economico-socială, aceasta poate fi asimilată unui sistem cibernetic, în cadrul căruia se manifestă, în anumite limite, procese de autoreglare. Sistem de trăsături specifice, populația<footnote Noțiunea demografică de „populație” este diferită de noțiunile de „popor” și „națiune”, folosite în etnografie, politologie și sociologie. Prin popor înțelegem o colectivitate umană care se caracterizează prin comunitate de limbă, teritoriu, cultură, tradiții și mod de trai, prin conștiința apartenenței etnice etc. Națiunea este forma superioară de comunitate umană, specifică epocii moderne și contemporane
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]