957 matches
-
În anul 2000, la Pola (Croația) s-a organizat cel de-al III-lea simpozion internațional dedicat limbilor în contact, cu tema „Idiomul istroromân ieri, astăzi, mâine”, prima manifestare de mare amploare consacrată istroromânilor. La acesta au participat lingviști, istorici, etnologi, oameni de cultură și de presă din Croația, România și Italia, precum și persoane oficiale croate și române, ceea ce a creat speranța că se va întreprinde ceva în scopul salvării identității și limbii istroromânilor. Cercetătorii și-au reluat activitatea de teren
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
speranța că se va întreprinde ceva în scopul salvării identității și limbii istroromânilor. Cercetătorii și-au reluat activitatea de teren. Astfel, în 2007, un grup de universitari din Timișoara a reluat anchetele dialectale în localitățile cu istroromâni, iar în 2008, etnologi de la Complexul Muzeal „Astra” din Sibiu au efectuat și ei o cercetare de teren. Un simpozion cu tema „Istroromânii: repere cultural-istorice”, organizat în 2008 de „Astra” a prilejuit și un spectacol dat de zvonciarii din Žejân. Cu scopul salvării identității
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
(n. 23 februarie 1912, București - d. 10 noiembrie 1999, București) a fost scriitor și etnolog, fiul Anei Vulcănescu (născută Ionescu) și al lui Horia Vulcănescu. A fost membru de onoare (1993) al Academiei Române. Urmează școala primară și patru clase de liceu la Galați, continuă la Liceul Spiru Haret din București, unde va face și studii
Romulus Vulcănescu () [Corola-website/Science/307083_a_308412]
-
București (1927-1929), având ca profesori pe Gheorghe Cucu, Alfonso Castaldi și Constantin Brăiloiu. Urmează, apoi, studii de perfecționare la Conservatorul din Leipzig cu maeștri ai compoziției și dirijatului de orchestră (1930-1933). Revenit în România, Matei Socor a lucrat ca cercetător etnolog și dialectolog al muzicii în cadrul Institutului de folclor din București. Aici a colaborat cu Constantin Brăiloiu, cu care a alcătuit o serie de culegeri de folclor. S-a apropiat din tinerețe de mișcarea muncitorească, devenind membru al PCR încă din
Matei Socor () [Corola-website/Science/307156_a_308485]
-
Roo, Tabasco, Veracruz și Yucatán. În completare armonioasă cu similaritățile lor istorice, lingvistice și culturale, teritoriile din Mesoamerica contemporană manifestă o puternică tendință de integrare socială și economică. Termenul "Mesoamerica", desemnând literalmente "America mijlocie", a fost utilizat prima dată de etnologul german Paul Kirchhoff, care a remarcat numeroase similarități existente printre numeroasele și variatele culturi precolumbiene, a căror extindere geografică varia între limita nordică, care cuprindea jumătatea sudică a Mexicului de astăzi, continuând cu Guatemala, Belize, El Salvador, partea vestică a Hondurasului
Mesoamerica () [Corola-website/Science/307798_a_309127]
-
Structurarea simbolică se află la rădăcina oricărei gândiri, iar această teorie este susținută de numeroasele preocupări și studii ale lingviștilor, filosofilor, antropologilor, etnologilor, istoricilor religiilor. Henri Bergson suțtine acel continuum al conștiinței concretizat prin imaginea - amintire; gândirea nu are alt conținut decât orânduirea imaginilor; Carl Gustav Jung spunea că orice gândire se sprijină pe imagini generale, arhetipurile, “scheme sau potențialități funcționale care modelează
Arhetipalitatea imaginilor () [Corola-website/Science/302904_a_304233]
-
(n. 18 noiembrie 1907, satul Glod, comuna Strâmtura, Județul Maramureș - d. 8 octombrie 2000, București), a fost un folclorist, antropolog cultural și etnolog român, renumit cercetător al culturilor din sud-estul Europei, laureat al premiului Herder (1967), membru de onoare al Academiei Române (2000). S-a născut la data de 18 noiembrie 1907 în satul Glod, comuna Strâmtura, județul Maramureș, provenind dintr-o străveche familie
Mihai Pop () [Corola-website/Science/302912_a_304241]
-
(n. 18 septembrie 1948, București) este etnolog, antropolog, istoric al religiilor și al mentalităților. Este membru fondator și cercetător la Institutul de Istorie a Religiilor din cadrul Academiei Române și membru în Consiliul științific al Institutului. Este de asemenea profesor asociat la Centrul de Studii Ebraice, Universitatea din București
Andrei Oișteanu () [Corola-website/Science/298972_a_300301]
-
(n. 14 septembrie 1938, București; d. 4 decembrie 2000, Paris) a fost un pictor român, fiul sociologului și etnologului Ernest Bernea. a deținut între anii 1990-2000 funcția de director general al Muzeului Țăranului Român. Horia Bernea s-a născut la data de 14 septembrie 1938 în București, fiind fiul cunoscutului sociolog și etnolog Ernest Bernea (1905-1990). Între anii 1957
Horia Bernea () [Corola-website/Science/304207_a_305536]
-
un pictor român, fiul sociologului și etnologului Ernest Bernea. a deținut între anii 1990-2000 funcția de director general al Muzeului Țăranului Român. Horia Bernea s-a născut la data de 14 septembrie 1938 în București, fiind fiul cunoscutului sociolog și etnolog Ernest Bernea (1905-1990). Între anii 1957 și 1959 Horia Bernea a urmat cursurile Facultății de Matematică și Fizică a Universității București, între anii 1959 și 1965 - Școala Tehnică de Arhitectură și între anii 1962-1965 Institutul Pedagogic (secția Desen). A debutat
Horia Bernea () [Corola-website/Science/304207_a_305536]
-
Ochi de șoim : [arta fotografică a lui Vasile Șoimaru, dr. în economie, conf. univ. la ASEM, publicist] / Vlad Pohilă // Limba Română. - 2003. - Nr 1. - P. 106-109; fotogr. Pohilă, Vlad. O jertfă tulburătoare. În numele tatălui... : [prof. univ. dr. Zamfira Mihail, lingvistă, etnolog de la București] / Vlad Pohilă // Născut în Cornova: omagiu lui Paul Mihail. - Chișinău, 2006. - P. 107-114. Pohilă, Vlad. O lumină ce vine din Banatul Sârbesc : [starea limbii, literaturii și a presei de lb. română din Voievodina] / Vlad Pohilă // Limba Română. - 2003
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
bărbaților ca fiind mai importantă ; în fapt, aceasta din urmă este doar mai vizibilă, pentru că se desfășoară în public, în timp ce aceea privată, practică de femei, este purtătoare de un sentiment al transcendenței mult mai important. De altfel o majoritate dintre etnologi consideră că primii șamani, care sunt primii preoți ai speciei umane, au fost femei (Perrin). Rezumând, cercetările au constatat că fenomenul religiozității este mai puternic la femei decât la bărbați, și că acest fapt este valabil în creștinism, iudaism, islam
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
tendința de a delăsa religia, pentru că acest tip de relații sociale nu le atrage și pentru că gustul lor pentru competiție și leadership le face să prefere raporturile sociale de tipul "coaliției de putere". În sprijinul acestei constatări vine și mărturia etnologului Joan Watkins, care reproduce această declarație a unui lama nepalez: Întotdeauna sunt mai multe femei la templu, întrucât bărbații sunt prea preocupați de afaceri și nu se gândesc decât la bani." Universalitatea stereotipurilor Trăsăturile de personalitate considerate ca fiind feminine
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
Knud Johan Victor Rasmussen (n. 7 iunie 1879 - d. 21 decembrie 1933) a fost explorator, antropolog și etnolog danez. În 1910 pune bazele orașului Thule, în nordul Golfului Melville, cu scopul de a realiza un centru comercial pentru populația locală, o fundație având menirea de a ridica nivelul material, cultural și spiritual al eschimoșilor și o bază de
Knud Rasmussen () [Corola-website/Science/311147_a_312476]
-
istoria Arcticii în sănii trase de câini, prilej cu care vizitează și studiază toate grupurile de eschimoși din Groenlanda până la strâmtoarea Bering. Pleacă (7 septembrie 1921) din Upernavik, de pe coasta vestică a Groenlandei, împreună cu cartograful Peter Freuchen, arheologul Therkel Mathiassen, etnologul Kaj Birket-Smith și alții. Străbate strâmtoarea și golful Hudson, prima iernare realizând-o la vest de acesta, unde trăiește în mijlocul eschimoșilor caribu, a căror viață era legată de migrațiile renilor, care nu cunoșteau pescuitul și nu foloseau focul.
Knud Rasmussen () [Corola-website/Science/311147_a_312476]
-
acesteia Volodea (de la "Vladimir"). Acolo fratele mai mare al lui Peter, August, se număra încă printre cei vii. În numeroasele lui lucrări tipărite (în total peste 170), Pallas juca rolul unui călător, zoolog, botanist, paleontolog, mineralog, geolog, topograf, geograf, medic, etnolog, arheolog, filolog, ba chiar agricultor și tehnolog. În pofida multitudinilor de specialități cu care s-a confruntat, Pallas a fost în primul rând un enciclopedist, mai puțin savant. În domeniul botanicii, în afară de "Flora Rusiei", Pallas a mai scris monografii dedicate genurilor
Peter Simon Pallas () [Corola-website/Science/311817_a_313146]
-
de televiziune etnic 32 din Chicago Illinois (SUA) (1992-1994). Jurnalist independent, din 1994, realizator de televiziune, scenarist pentru Televiziunea Română (1994-2002). Autoare de filme documentare despre Ștefan Augustin Doinaș (pentru care a primit Premiul APTR în 2001), sculptorul Ion Vlasiu, academician etnolog Romulus Vulcănescu, Gheorghe Adoc, Gabriela Manole Adoc, poetul Gheorghe Tomozei, arhitect Gheorghe Rosetti, Ion Sălișteanu, dr. Dan Gavriliu, Eddy Novarro, Enzo Gribaudo, Edith Bretan Le Bovit, Theodore Ciurdea Coresi, Ion Ivan Roncea, Liliana Ursu, Laurențiu Ulici, Manole Filitti, apicultorul Nicolae
Cleopatra Lorințiu () [Corola-website/Science/310957_a_312286]
-
(n. 25 iulie 1938, Brașov), scriitor de limba germană, istoric de artă, etnolog și folclorist originar din România. După absolvirea școlii primare (1952) n-a fost admis la liceu fiind clasat de către autorități ca “fiu de fost exploatator”. Pentru a urma totuși liceul seral (1952-1958) a fost nevoit să se angajaze la vârsta
Claus Stephani () [Corola-website/Science/309733_a_311062]
-
Universität, luându-și 1995 tot acolo doctoratul în filozofie, tema tezei sale de doctorat fiind procesul și rolul narațiunii populare în Valea Vasărului (Maramureș), ca un spațiu elocvent, multietnic și multicultural. Trăiește în capitala landului Bavaria ca istoric de artă, etnolog și scriitor liber profesionist. A lucrat ca cercetător științific la Muzeul National Bavarez - Bayerisches Nationalmuseum din München și la secția de etnografie din Oberschleissheim. Între 1992-2011 a fost președintele fondator al Comisiei pentru Folclor evreiesc din Societatea germană de etnologie
Claus Stephani () [Corola-website/Science/309733_a_311062]
-
(n. 1903, Rășcani, Șuletea - d. 1995, București) a fost un etnolog român, interesat de dezvoltarea unul din întemeietorii Muzeului Satului din București și directorul acetuia timp de 30 ani, membru fondator al Societății Cultural-Științifice GETICA. În anul 1948 Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" își redeschide porțile pentru public, iar la
Gheorghe Focșa () [Corola-website/Science/308784_a_310113]
-
(n. 11 iunie 1883, comuna Țepu, județul Tecuci, în prezent județul Galați - d. 31 octombrie 1921, Chișinău) a fost un scriitor, etnolog si folclorist român, laureat al premiul „Neuschotz” al Academiei Române în anul 1909. A urmat la Tecuci cursurile ultimelor două clase primare, precum și studiile gimnaziale. Studiile liceale le-a realizat la Școala fiilor de militari (Liceul Militar) din Iași (1899-1904) după
Tudor Pamfile () [Corola-website/Science/308889_a_310218]
-
(n. 7 martie 1864, Făgăraș, Principatul Transilvaniei - 28 ianuarie 1928, Sibiu, România) a fost unul dintre cei mai renumiți intelectuali sași ai timpului său, lingvist, istoric, etnolog, folclorist, scriitor și teolog. Între 1919-1926 a fost senator din partea Partidului German din România. Tatăl său, Gustav , a fost pastor evanghelic în Făgăraș. Dintre frații săi, au devenit cunoscuți Anna Schuller-Schullerus, povestitoare și scriitoare de limba germană, iar fratele său
Adolf Schullerus () [Corola-website/Science/309913_a_311242]
-
adecvat culturii pacientului și trasează căile de folosire rațională a culturii tradiționale în psihoterapie. În "Studiul avortului în societățile primitive", Devereux găsește că lista completă a fantasmelor pacienților revelate în cursul tratamentului psihanalitic corespunde listei riturilor si obiceiurilor descrise de etnologi. Dupa el psihanaliștii și etnologii ajung de fapt să descrie aceeași realitate, primii o văd "dinăuntru", iar ceilalți "dinafară ". Această ipoteză el a reluat-o in cartea "Etnopsihanaliza complementari sta". "Eseurile de etnopsihiatrie generală", prima sa carte aparută în franceză
Georges Devereux () [Corola-website/Science/309915_a_311244]
-
căile de folosire rațională a culturii tradiționale în psihoterapie. În "Studiul avortului în societățile primitive", Devereux găsește că lista completă a fantasmelor pacienților revelate în cursul tratamentului psihanalitic corespunde listei riturilor si obiceiurilor descrise de etnologi. Dupa el psihanaliștii și etnologii ajung de fapt să descrie aceeași realitate, primii o văd "dinăuntru", iar ceilalți "dinafară ". Această ipoteză el a reluat-o in cartea "Etnopsihanaliza complementari sta". "Eseurile de etnopsihiatrie generală", prima sa carte aparută în franceză abordează realitatea clinică și procedează
Georges Devereux () [Corola-website/Science/309915_a_311244]
-
prin opoziția între "integraționiști" (sau "româniști", care se socotesc "Români sud-dunăreni" și nu cer, în România, statutul de minoritate) și "machedoniști" (care se socotesc "Macedoneni antici latinizați", revendică statutul de minoritate și se identifică prin "Soarele de la Vergina"). Majoritatea lingviștilor, etnologilor și istoricilor nu susțin niciuna dintre "taberele" potrivnice, socotind Aromânii ca un popor de sine stătător, ce nu provine nici din Românii nord-dunăreni, nici din Macedonenii antici (care erau elenizați, nu romanizați), ci direct din Traco-Romani precum toți vorbitorii limbilor
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]