960 matches
-
durata de lucru a fiecăruia, ele reprezintă primele societăți caracterizate prin abundență și timp liber, primele și probabil ultimele, insistă Sahlins. O idee pe care omul modern o acceptă cu mare greutate, nu-i așa? Unul dintre meritele importante ale etnologului american este acela că dă în vileag raționamentele care stau la baza viziunii noastre asupra primelor societăți: " Eroarea metodologică conținută în părerea îndeobște recunoscută consistă în a deduce structura economică din condițiile materiale: din despuierea absolută am tras concluzia unei
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Istoriei, se imaginează făcînd și/sau suportînd Istoria. Pentru omul modern este Imposibil să nu existe istorie, pentru că este imposibil să nu existe trecut, prezent, viitor. În lumea noastră, istoria este afacerea specialiștilor: a istoricilor, bineînțeles, dar și a filosofilor, etnologilor, sociologilor, economiștilor, psihologilor. Științele umane, sunt, prin natura lor, istorice. Conștiința istorică modernă poate fi reprezentată prin imaginea drumului. A avea o conștiință istorică înseamnă să te vezi pe drum, să vezi bifurcații, să cauți originea drumului, să încerci să
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
prin intermediul imaginației mai ales, el construiește întrebări și răspunsuri asociate. Posibilele și imposibilele astfel construite devin ipoteze care trebuie supuse dezbaterii. Cercetătorul pleacă de la propriile posibile și imposibile pentru a le construi pe cele ale ființelor umane studiate. De exemplu, etnologul Jean Rouch povestește că i-a trebuit mult timp pentru a vedea ceea ce se afla, de fapt, sub ochii săi. Deși știa o mulțime de lucruri despre lumea shongaï, el nu vedea că drumurile acestui tip de sat african nu
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
căi pornind în direcții diferite: "Eram atît de obișnuit să văd lumea din perspectiva mea europeană, încît vedeam mai curînd intersecții decît bifurcații 136." Abia după treizeci de ani, reușind să localizeze, dacă putem spune așa, punctul său de orbire, etnologul ajunge să vadă specificul spațiului shongaï. Fernand Braudel respinge categoric lucrările lui Pierre Clastres la care ne-am referit îndelung. O societate fără ierarhie socială, fără guvernanți și guvernați, fără dominare, fără șefi, fără stat, este, pentru el, cu totul
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
1938, 24 martie; Mircea Eliade, Folclor și istorie, CU, 1938, 25 martie; Adrian Fochi, Recherches comparées de folklore sud-est européen, București, 1972, 160-162; Adrian Fochi, Coordonate sud-est europene ale baladei populare românești, București, 1975, 16, 66, 103, 104; Datcu, Dicț. etnolog., ÎI, 14. C.P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
-
C. Catrina, „Creatori populari sibieni”, RMZ, 1976, 5; Laura Sârbu, „Butea junilor”, „Tribuna Sibiului”, 1976, 29 octombrie; Titu Popescu, Un fructuos bilanț editorial, RMB, 1978, 9 februarie; A.G.[Anca Goția], „Butea junilor”, „Forschungen zur Volks - und Landeskunde”, 1979; Datcu, Dicț. etnolog., II, 86-87; Ioan Mariș, „Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori”, „Tribuna culturală”, 1999, 7 mai; Ana Grama, Etnologia sibiană în contextul cercetării academice naționale, „Rondul”, 1999, 7 mai. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
CIREȘ, Lucia (20.XII.1943, Ustia, j. Chișinău), etnolog și istoric literar. Este fiica Tatianei (n. Gatcina), funcționară, și a lui Iuliu Cireș, preot. Face studiile secundare (1957-1961) la Salonta și Cluj, iar pe cele universitare, la Facultatea de Filologie din Iași (1963-1968), după care este încadrată cercetător științific
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
Dicționarele literare și locul lor în cadrul culturii românești contemporane, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Radu Răutu, Lucia Cireș, Lucia Berdan, „Descântece din Moldova”, REF, 1983, 1; N. Bot, Caietele „Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei”, AAF, 1987, 435-437; Datcu, Dicț. etnolog., I, 170-171; Silvia Ciubotaru, Lucia Cireș, „Buletinul Institutului de Filologie Română «A. Philippide»”, 2003, 4. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
383-387; Silvestru Voinescu, Argeșeni în spiritualitatea românească, Pitești, 1980, 94-99; Ion M. Dinu, Figuri de dascăli argeșeni, Golești, 1991, 79-83; Gh. Pârnuță, Ovidiu Isbășescu, Flaminiu Mârțu, Oameni din cetatea de scaun. Personalități și figuri muscelene, Câmpulung, 1995, 237-238; Datcu, Dicț. etnolog., II, 179-181; Dicț. scriit. rom., IV, 37-39; Spiridon I. Cristocea, Argeș. Dicționar de istorici, Pitești, 2003, 244-245. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
, Ștefania (12.II.1908, Craiova - 29.III.1978, București), etnolog. După ce în anul 1927 își trece examenul de bacalaureat la Liceul „Regina Elisabeta” din Craiova, este studentă la Facultatea de Filosofie și Litere din București, unde obține, în 1930, licența. Între 1930 și 1932 urmează cursuri de doctorat în sociologie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286508_a_287837]
-
cuceri puterea aptă să construiască gîndurile prin toate mijloacele posibile" [1991:291]. Ca întotdeauna, însă (vezi din nou principiile lui Murphy), la o afirmație care permite o anume opoziție sau informare, aceasta nu va întîrzia mult să apară. Astfel, cercetările etnologului Stephen Philips asupra boșimanilor din deșertul Kalahari denotă că aparent aceștia "trăiesc într-o pace eternă, în care nu există zile, nu există ore și, mai mult decît orice, nu există noțiunea de rău (s.n., T.D.S.). Chiar și limba ciudată
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
prudență, deoarece ne dăm seama că pînă și cele mai izolate comunități contemporane au în spate milenii de istorie și evoluție, timp în care în mod sigur au suferit schimbări semnificative. Recent, numeroși oameni de știință, în special sociobiologi și etnologi, au început să folosească date despre animale din prezent și anume aparținînd unor primate ne-umane, pentru a deduce trecutul speciei umane și umanoide. Aici eu cred că există o mai mare plauzibilitate. Dacă modul de viață al unei specii
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
, George (11.II.1884, Satulung, j. Brașov - 7.IV.1967, București), etnolog. După absolvirea școlii primare în comuna Roseți, din actualul județ Călărași (1891-1895), urmează cursurile gimnaziale și liceul la Brașov (1895-1903). Între 1904 și 1908 este student la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (licențiat în 1909) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
in der Struktur der dako-rumänischen Sprache, Sibiu, 1944. Culegeri: De la românii din Serbia, București 1913 (în colaborare cu G. Vâlsan); Din literatura populară de astăzi a Basarabiei, București, [1919]. Repere bibliografice: Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 129-130; Rusu, Membrii Academiei, 142; Datcu, Dicț. etnolog., II, 293-294. I.O.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
, Petru (14.XII.1898, Vârlezi, j. Galați - 9.I.1980, Iași), etnolog. Este fiul Elenei (n. Miron) și al lui Neculai P. Caraman, țărani. După școala primară urmată în localitatea natală (1903-1909), este elev la Liceul Internat din Iași (1909-1917), unde îi are profesori pe Vasile Bogrea, Calistrat Hogaș, Iorgu Iordan (pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
Universitar din Iași (1922). După ce funcționează ca profesor titular pentru limba română și limba latină la Liceul de Stat nr. 2 din Cernăuți (1923-1925), face studii de slavistică la universitățile din Varșovia, Lvov și Cracovia, unde a audiat cursuri ale etnologilor și etnografilor Jan St. Bystron, Eugeniusz Frankowski, Adam Fischer, Kazimierz Moszynski și St. Poniatowski (1925-1928). În 1928, la interval de doar câteva luni, obține titlurile de doctor în slavistică și în filosofie la Universitatea din Cracovia. Este profesor secundar la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
intransigență și demnitate, învățat cu o riguroasă formație științifică, poliglot și lingvist de prestigiu, cunoscător profund al culturii populare sud-est europene și comparatist neîntrecut, profesorul Petru Caraman a realizat o operă care îl recomandă a fi cel mai de seamă etnolog român și, totodată, un cercetător din elita specialiștilor europeni în acest domeniu. ION H. CIUBOTARU SCRIERI: Obrzęd kolędowania u Slovian i u Rumunów, Cracovia, 1933; Datinile românești în limba franceză. Contribuție critică asupra folclorului român în străinătate, București, 1934; Folclor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
științifică a profesorului Petru Caraman, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Ion Taloș, Fascinația comparării folclorului, ST, 1984, 4; Zaharia Sângeorzan, Înțeleptul Cetății,VR, 1991, 9; Al. Protopopescu, Între asceză și martiraj, RL, 1991, 50; Dicț. scriit. rom., I, 478-482; Datcu, Dicț. etnolog., I, 139-143; Iordan Datcu, Introducere în opera lui Petru Caraman, București, 1999. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
Iași, 1940. Repere bibliografice: Domnica Palade, Valori românești în exil, „America”, 1951, 84; Mircea Popescu, Cărți românești în exil, „Revista scriitorilor români”, 1972, 11; Constantin Sporea, Petru Iroaie, „Revista scriitorilor români”, 1984, 21; Dicț. scriit. rom., ÎI, 637-640; Datcu, Dicț. etnolog., ÎI, 18-19; Manolescu, Enciclopedia, 422. I.O.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
, Magda (21.XII.1943, București), critic literar, prozatoare și editoare. Este fiica Emiliei (n. Pungulescu) și a lui Alexandru Marinescu, avocat, și soția etnologului Petru Ursache. După absolvirea Liceului „B.P. Hasdeu” din Buzău (1961), urmează Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1962-1967). Până în 1975 e secretar de redacție, apoi redactor pentru pagina de poezie la revista „Cronica”, unde și debutează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
scrisori versificate, introd. edit., Chișinău, 1978; Proverbe și zicători, introd. edit., Chișinău, 1981; Cât îi Maramureșul, Chișinău, 1993 (în colaborare). Repere bibliografice: Grigore Botezatu, Folcloristul Efim V. Junghietu, „Revista de etnologie”, 1995, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 289; Datcu, Dicț. etnolog., II, 29-30. Gr.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287678_a_289007]
-
Colecția ABC 23 Coordonatorul seriei Antropologie este Nicu Gavriluță. Marc Augé (n. 1935) este unul dintre cei mai bine cotați etnologi și africaniști francezi și unul dintre cei mai importanți specialiști europeni în antropologie socială și culturală. A fost director la "École des Hautes Études en Sciences Sociales" și este autorul mai multor lucrări de specialitate. Jean-Paul Colleyn (n. 1949) este
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
capete și în capul său alte capete gândeau... (Brecht) 1. Marc Augé și Jean-Paul Colleyn. Aspecte bio-bibliografice Primul dintre autorii acestei cărți, Marc Augé, s-a născut în 1935 la Poitiers, Franța. Actualmente este unul dintre cei mai bine cotați etnologi și africaniști francezi și unul dintre cei mai importanți specialiști europeni în antropologie socială și culturală. A fost director la "École des Hautes Études en Sciences Sociales". Marc Augé este autorul mai multor lucrări de specialitate. Menționez, în ordinea apariției
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
imigrație clandestină, droguri, prostituție), noile terenuri ale antropologiei sunt de natură istorică și se schimbă sub ochii noștri. III. Lumea contemporană Ceea ce definește contemporaneitatea este faptul de a trăi în aceeași epocă și de a împărtăși referințe comune. Mult timp, etnologii au crezut că pot călători în timp atunci când călătoreau în spațiu, căci ei credeau că pot găsi la antipozi imaginea societăților vechi. Era un mit, dar ideea că o societate particulară putea să fi rămas la marginea mișcării generale a
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
se poate aplica. Mai mulți autori au reproșat acestei denumiri faptul că duce, sub o formă savantă, la închiderea societăților primitive într-o clasă despărțită de restul omenirii. Etnobotanica este legată când de studiul plantelor utilizate de către popoarele studiate de etnologi, când de teoria indigenă a plantelor. Etnomedicina este uneori studiul medicinei "celorlalți", alteori teoria celorlalți în materie de medicină, dacă există în societatea analizată un domeniu autonom identificabil ca atare. La fel se întâmplă cu istoria, psihiatria, muzicologia etc. Fără
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]