926 matches
-
2. FOCHI ADRIAN, născut la 26.09.1920, fiul lui Silvestru și Olimpia Cercetător științific la Institutul de etnologie și dialectologie Membru legionar 3. LECCA GHEORGHE, născut la 02.02.1922, fiul lui Alexandru și Teodora Documentarist la Institutul de etnologie și dialectologie Membru legionar 4. MIOC DAMASCHIN, născut la 06.02.1920, fiul lui Vasile și Maria Șef sector la Institutul de istorie „Nicolae Iorga” Fost membru în „Frățiile de Cruce” 5. GHERASIM TEODOR, născut la 20.03.1929, fiul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
25.09.1933, fiul lui Peretz și Ghitia Cercetător științific la Institutul de psihologie Fost membru în conducerea organizației sioniste „HANOAR HAȚIONI” 20. CULER HEIM, născut la 23.02.1929, fiul lui Iosif și Haida Cercetător științific la Institutul de etnologie și dialectologie În perioada 1945-1947 a activat în organizația sionistă „HANOAR HAȚIONI” 21. BARASCHI SILVIA, născută la 01.11.1942, fiica lui Mircea și Suzana Cercetător științific la Institutul de arheologie În 1973 a solicitat plecarea definitivă dințară, împreună cu fiul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
fiica lui Constantin și Steliana Șefa Oficiului relații externe, Academia de științe sociale și politice Tatăl, fost membru P.N.L., exclus din P.C.R. 24. WALD HEINRICH, născut la 31.10.1920, fiul lui Adolf și Ana Cercetător științific la Institutul de etnologie și dialectologie Manifestări ostile prezente, susține teze contrare marxismului 25. GEORGESCU VLAD, născut la 29.10.1937, fiul lui Vlad și Alexandrina Cercetător științific la Institutul de etnologie și dialectologie Manifestări ostile prezente; relații suspecte cu cetățeni străini, intenții de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
10.1920, fiul lui Adolf și Ana Cercetător științific la Institutul de etnologie și dialectologie Manifestări ostile prezente, susține teze contrare marxismului 25. GEORGESCU VLAD, născut la 29.10.1937, fiul lui Vlad și Alexandrina Cercetător științific la Institutul de etnologie și dialectologie Manifestări ostile prezente; relații suspecte cu cetățeni străini, intenții de evaziune. 26. VETIȘANU VASILE, născut la 29.04.1935, fiul lui Natural și Eugenia Cercetător științific la Institutul de etnologie și dialectologie Manifestări ostile prezente, susține teze contrare
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Vlad și Alexandrina Cercetător științific la Institutul de etnologie și dialectologie Manifestări ostile prezente; relații suspecte cu cetățeni străini, intenții de evaziune. 26. VETIȘANU VASILE, născut la 29.04.1935, fiul lui Natural și Eugenia Cercetător științific la Institutul de etnologie și dialectologie Manifestări ostile prezente, susține teze contrare marxismului 27. LIICEANU GABRIEL, născut la 23.05.1942, fiul lui Ion și Ana Cercetător științific la Oficiul de informare în domeniul științelor social-politice Manifestări ostile, teze contrare marxismului, relații suspecte cu
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
îi, intelectualii... Fire? te, la �nceput nu erau nazi? ți. Eram vreo cincisprezece care ne adunăm, discutăm ? i c? utam argumente care s? le combat? pe ale lor. Nu era u? or: există o doctrin? nazist? , o biologie nazist? , o etnologie nazist? , o sociologie nazist?. Plus avalan? a de discursuri, conferin? e, eseuri, articole �n preș? etc. ? i tot felul de breviare la fel de simpliste... �ncercam totu? i s? g?sim argumente. Din c�nd �n c�nd, unul dintre prietenii no? tri spunea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Ele pot fi asociate de exemplu cu "instituționalizări" de tipul apariției revistei Zeitschrift fur Volkerpsychologie und Sprachwissenschaft, coordonată de Steinthal și Lazarus 10, sau de tipul înființării de către Bastian a Muzeului de Etnologie din Berlin 11. Deși formularea literară nu e cea de identitate, se poate spune că existența unei palete de concepte vehiculate de primele lucrări ale sociologiei, antropologiei sau psihologiei legitimează la rândul său sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Cu toată ostracizarea oficială a acestei științe, s-au manifestat o serie de izbucniri târzii ale acumulărilor sociologice existente. Ființa o masă de sociologi profesioniști care continuau să practice o sociologie mascată În cadrul altor discipline (economia politică, statistica, igiena socială, etnologia și antropologia) și instituții ca Direcția Centrală de Statistică, Institutul de Igienă, Institutul de Cercetări Economice. Influența vechii Școli monografice se va resimți, În intensități variabile, Întreaga perioadă comunistă, prin reluarea, la Început disimulată, ulterior, după anii 65, deschisă a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
clasificatoare. În al treilea rând, În sociologie, folosirea noțiunii de generație este imprecisă, exprimând, cel mai adesea, o comunitate care ar putea fi calificată drept „spirituală” și care trebuie distinsă de noțiunea de vârstă (a cărei cercetare este influențată de etnologie). Folosirea sociologică actuală - moștenită de la Mannheim - face din generație un ansamblu de persoane care au aproape aceeași vârstă și al căror criteriu principal de identificare rezidă În experiențele istorice comune care le-au dat o viziune comună asupra lumii. În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care deschid noi direcții de cercetare, (re)consideră poziții teoretice de ieri și de azi și, mai ales, dezvoltă practica etnografică a antropologiei culturale printre români. Să remarcăm mai Întâi varietatea generoasă a temelor tratate: diferențele dintre antropologia anglo-saxonă și etnologia europeană (John Cole), clivajul de identitate dintre Est și Vest (Marianne Mesnil), tribulațiile sociopolitice ale etnonimelor (Michael Herzfeld), mitul lui Eminescu și mitologia daco-romană (Ioana Bot), antropologia românească avant la lettre (Nicolae Constantinescu), șamanism și vrăjitorie În Europa Orientală (Giovanni
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ultimă secțiune, sunt examinate o seamă de aspecte asociate cu ,,tranziția” socioeconomică din România (D. Kideckel et al., C. Papa și V. Redini, F.M. Zerilli). John Cole evidențiază deosebirile teoretice și metodologice dintre ,,antropologia anglofonă” și ,,fragmentatele” Școli europene de etnologie (franceză, olandeză, suedeză, germană - Völkerkunde - etc.). Pentru Cole, etnologiile est-europene - Între care și cea românească - sunt niște ,,odrasle ale naționalismului” În opera de construire a culturilor și identităților naționale respective. Autorul enumeră mai multe ,,contraste majore” Între tipurile de abordare
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cu ,,tranziția” socioeconomică din România (D. Kideckel et al., C. Papa și V. Redini, F.M. Zerilli). John Cole evidențiază deosebirile teoretice și metodologice dintre ,,antropologia anglofonă” și ,,fragmentatele” Școli europene de etnologie (franceză, olandeză, suedeză, germană - Völkerkunde - etc.). Pentru Cole, etnologiile est-europene - Între care și cea românească - sunt niște ,,odrasle ale naționalismului” În opera de construire a culturilor și identităților naționale respective. Autorul enumeră mai multe ,,contraste majore” Între tipurile de abordare anglofonă și europeană a disciplinei (sau disciplinelor?) etnoantropologice, precum
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
identităților naționale respective. Autorul enumeră mai multe ,,contraste majore” Între tipurile de abordare anglofonă și europeană a disciplinei (sau disciplinelor?) etnoantropologice, precum observarea participativă de-a lungul unui an (Îndeobște) din antropologie vs. observarea la numite intervale de timp din etnologie, accentul pe relații sociale (În antropologie) și pe cultură materială și moduri de expresie culturală (În etnologie), perspectiva comparativă a antropologiei față de cercetarea etnologică a propriei culturi. O altă distincție este aceea dintre investigarea antropologică a ,,fenomenelor emergente” În raport cu studiul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
disciplinei (sau disciplinelor?) etnoantropologice, precum observarea participativă de-a lungul unui an (Îndeobște) din antropologie vs. observarea la numite intervale de timp din etnologie, accentul pe relații sociale (În antropologie) și pe cultură materială și moduri de expresie culturală (În etnologie), perspectiva comparativă a antropologiei față de cercetarea etnologică a propriei culturi. O altă distincție este aceea dintre investigarea antropologică a ,,fenomenelor emergente” În raport cu studiul etnologic al ,,structurilor arhaice”. În Europa, contextul actual este cel de de extindere a interesului etnologiilor naționale
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În etnologie), perspectiva comparativă a antropologiei față de cercetarea etnologică a propriei culturi. O altă distincție este aceea dintre investigarea antropologică a ,,fenomenelor emergente” În raport cu studiul etnologic al ,,structurilor arhaice”. În Europa, contextul actual este cel de de extindere a interesului etnologiilor naționale către o ,,scară” de analiză continentală, precum și de apropiere Între specialiștii din țările europene, precum cei germani și francezi. Pe de altă parte, uzul limbii engleze ca lingua franca și la conferințele internaționale fără participare englezească face ca antropologia
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
funerar ca ,,activitate conștientă cu scop clar, cu Început și sfârșit distinct și cu exprimarea liberă a emoțiilor” (Reeves, Boersma, 1990, Irion, 1991, apud Savage, 1994). Vintilă Mihăilescu asociază ,,problema tradiției” cu un ,,demers inevitabil Într-o abordare critică a etnologiei românești”. Obiect al unui atare demers, sarmaua - un „«gastronemăă mai mult sau mai puțin «reală” ca referent identitar - Îi prilejuiește lui Mihăilescu un amplu excurs teoretic asupra temei apartenenței sau aproprierii culturale (și) la români. Stabilirea unui locus of control
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o ,,știință democratică”, venită din afara lumii academice centralși est-europene, sau chiar exaltată (ca În Slovenia, cf. Rajko Muršič) drept o ,,mântuire științifică”. Este dificil de precizat, În cazul Europei Centrale și de Est, măsura În care dezbaterea terminologică dintre etnografie, etnologie și antropologie ține de rațiuni teoretice sau de un anumit context sociopolitic. Dacă preferința pentru etnologie sau národopis (În Cehia, cf. P. Skalník, sau Slovenia, cf. R. Muršič) are un substrat ideologic centrat pe afirmarea sau definirea identității naționale (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Rajko Muršič) drept o ,,mântuire științifică”. Este dificil de precizat, În cazul Europei Centrale și de Est, măsura În care dezbaterea terminologică dintre etnografie, etnologie și antropologie ține de rațiuni teoretice sau de un anumit context sociopolitic. Dacă preferința pentru etnologie sau národopis (În Cehia, cf. P. Skalník, sau Slovenia, cf. R. Muršič) are un substrat ideologic centrat pe afirmarea sau definirea identității naționale (vezi și Janusz Mucha, În cazul Poloniei), etnografia este asociată de cele mai multe ori (după model sovietic) cu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
naționale (vezi și Janusz Mucha, În cazul Poloniei), etnografia este asociată de cele mai multe ori (după model sovietic) cu studiul ,,culturii materiale” (vezi Serghei Sokolovski, Rusia, J. Mucha, Polonia, Alexandra Bitušíková, Slovacia). După 1989, numeroase departamente sau facultăți de ,,etnografie” sau ,,etnologie” din regiune Își vor schimba titulatura În favoarea ,,antropologiei”, fenomen descris ca o ,,modă” (cf. Vesna Godina, Slovenia, A. Bitušíková, Slovacia), ca ,,magie” (cf. P. Skalník, Cehia) sau, pur și simplu, ca ,,diletantism” (cf. G. Geană, România). Dincolo de preferințele terminologice și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
istoria, folclorul sau ,,cultura materială” a propriei țări s-a concretizat În numeroase cataloage, atlase, sau colecții muzeale; abordarea empirică, descriptivă nu a favorizat Însă și dezvoltări teoretice, dat fiind ,,controlul partidului asupra interpretării” (S. Sokolovski). La nivel universitar, predarea etnologiei este mai timpurie (de exemplu, la Universitatea din Ljubljana În 1940) decât În cazul antropologiei socioculturale (introdusă la Universitatea din Ljubljana În 1965 și la Universitatea din București În 1972) (cf. R. Muršič și, respectiv, G. Geană). Schimbările politice din
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și, respectiv, G. Geană). Schimbările politice din Europa Centrală și Orientală după 1989 vor avea importante consecințe și asupra antropologiei. Apar noi instituții, departamente, cursuri universitare și publicații de specialitate. La Poznań și Varșovia, catedrele universitare se numesc acum ,,de etnologie și antropologie culturală” (cf. J. Mucha), iar la Universitatea din Miskolc a luat ființă un program de ,,antropologie culturală și vizuală” (cf. L. Kürti). Universitatea din Plovdiv dezvoltă programele ,,Etnologia urbană” și ,,Etnologia montană” (cf. M. Elchinova), În vreme ce Universitatea din
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
La Poznań și Varșovia, catedrele universitare se numesc acum ,,de etnologie și antropologie culturală” (cf. J. Mucha), iar la Universitatea din Miskolc a luat ființă un program de ,,antropologie culturală și vizuală” (cf. L. Kürti). Universitatea din Plovdiv dezvoltă programele ,,Etnologia urbană” și ,,Etnologia montană” (cf. M. Elchinova), În vreme ce Universitatea din Praga găzduiește (1992) Conferința Asociației Europene a Antropologilor Sociali (cf. P. Skalník). În Bulgaria, se editează revista Studies in Anthropology (M. Elchinova), iar În Cehia periodicul Cargo. A Journal of
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Varșovia, catedrele universitare se numesc acum ,,de etnologie și antropologie culturală” (cf. J. Mucha), iar la Universitatea din Miskolc a luat ființă un program de ,,antropologie culturală și vizuală” (cf. L. Kürti). Universitatea din Plovdiv dezvoltă programele ,,Etnologia urbană” și ,,Etnologia montană” (cf. M. Elchinova), În vreme ce Universitatea din Praga găzduiește (1992) Conferința Asociației Europene a Antropologilor Sociali (cf. P. Skalník). În Bulgaria, se editează revista Studies in Anthropology (M. Elchinova), iar În Cehia periodicul Cargo. A Journal of Cultural/Social Anthropology
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
2000), sau În cadrul Central European University (cf. L. Kürti), ca și munca de teren desfășurată de studenți din Wroclaw În țările Învecinate sau chiar În Africa (cf. J. Mucha). Având relevanță teoretică pentru diferențele dintre ,,antropologie” În sens occidental și ,,etnologia” centralși est-europeană, studiul lui Bernhard Streck asupra eticii muncii În Europa de Vest și de Est are ca punct de pornire o scriere a economistului rus Alexandr Ceaianov (1923) asupra gospodăriei din Rusia de dinaintea colectivizării. Autorul observă mai Întâi că teza lui
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1994. Testul lui Beck pentru depresie (vezi Cottraux, 1991). Giuliano și al., 2002. Echipă formată dintr-un terapeut bărbat și un terapeut femeie. Abraham și Porto, 1978. Pasini, 1975. Ginecologie, endocrinologie, urologie, psihiatrie, dar și știintele umaniste cum ar fi etnologia, sociologia, etologia, psihologia, psihanaliza. Janov (sexologie primală, 2001), Lowen (bioenergie, 1996), Perls (gestalt-terapie, 2001), Elke (masaj euforic, 2001), Masters și Johnson (metodă de restructurare sexuală cum ar fi sensate Focus). Raport Hite 1977, raport Kinsey 1948. Pasini, 1975. Kaplan, 1974
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]