977 matches
-
în ambianța învățământului și a procesului de învățare. Iar secolul al XX-lea a fost decisiv pentru evoluția evaluării. Pornind de la prima conceptualizare științifică a lui Tyler, urmată de cele oferite de Bloom și de contribuția lui Popham sensul practicilor evaluative s-a schimbat în intenția de a se adapta la noile cerințe educative și sociale. Definiții ale evaluării elevilor Evaluarea folosită în sens larg „nu se reduce la prezentarea unei simple constatări; relevând disfuncționalitățile (...) ea facilitează analize comparate, permite înțelegerea
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
relativ ușor comparând experimental și statistic capacitatea de previziune a unor cadre didactice. Se obține astfel un criteriu semnificativ al capacității de a controla procesul de predare, învățare și pregătirii lor profesionale. 6) Funcția morală interferență cu cea axiologică Demersul evaluativ nu este posibil decât în contextul unui climat de corectitudine, cinste, principialitate și responsabilitate. Fără un minimum de morală evaluarea devine inutilă. Activitatea evaluativă atunci când se află în expansiune, solicită corectitudine și principialitate, generează o logică a corectitudinii salutară atât
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
procesul de predare, învățare și pregătirii lor profesionale. 6) Funcția morală interferență cu cea axiologică Demersul evaluativ nu este posibil decât în contextul unui climat de corectitudine, cinste, principialitate și responsabilitate. Fără un minimum de morală evaluarea devine inutilă. Activitatea evaluativă atunci când se află în expansiune, solicită corectitudine și principialitate, generează o logică a corectitudinii salutară atât pentru elevi cât și pentru cadrele didactice. 7) Funcția socială sau de selecție Prin mecanisme discrete școala produce valoare și elemente constitutive esențiale de
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
de învățare dar și cu formele de organizare a activității. Strategia desemnează „modul optim de îmbinare a metodelor de învățare cu mijloacele și formele de organizare a activității didactice” (Cerghit I., Curs de pedagogie, 1988). Autorii în domeniu consideră strategia evaluativă ca pe un demers prealabil și orientativ, deosebit de important însă prin el însuși în emiterea de judecăți de valoare cât mai realiste. Într-un demers evaluativ este importantă perspectiva din care aceasta este concepută. „Perspectiva” are rol de orientare
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
activității didactice” (Cerghit I., Curs de pedagogie, 1988). Autorii în domeniu consideră strategia evaluativă ca pe un demers prealabil și orientativ, deosebit de important însă prin el însuși în emiterea de judecăți de valoare cât mai realiste. Într-un demers evaluativ este importantă perspectiva din care aceasta este concepută. „Perspectiva” are rol de orientare prealabilă a demersului, funcție de „demaraj”. Această strategie „preparatorie”, „de amorsare”, trebuie dublată de o „strategie oportună de parcurs”, care să fie operațională, corectivă și optimizantă. Strategia, în
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
evaluarea în planul metodelor și al dispozitivului aferent. În lucrările de specialitate din pedagogia românească conceptul de „strategie de evaluare” a fost abordat simplist, într-o manieră clasică, fiind înțeleasă ca o combinare inspirată și oportună de metode și mijloace evaluative. Având în vedere condițiile învățământului modem, concepția privind strategiile de evaluare trebuie dezvoltată, îmbogățită, întrucât se prezintă în numeroase ipostaze și implică diverși alți factori și parametri. „Sensul modern al strategiei evaluative presupune o percepție cât mai adecvată și flexibilă
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
combinare inspirată și oportună de metode și mijloace evaluative. Având în vedere condițiile învățământului modem, concepția privind strategiile de evaluare trebuie dezvoltată, îmbogățită, întrucât se prezintă în numeroase ipostaze și implică diverși alți factori și parametri. „Sensul modern al strategiei evaluative presupune o percepție cât mai adecvată și flexibilă în condițiile unei evaluări educaționale mult mai ample, mai profunde, mai complexe și mai ales dinamice și autogenerative. Trebuie luate în considerare multe alte elemente, aspecte, parametri, care ilustrează mai relevant complexitatea
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
mai multă libertate de mișcare, inițiativă, originalitate și creativitate, pe fondul unei responsabilități în consecință.'' ( Ungureanu D., Teroarea creionului roșu, 2000). „Strategia în evaluarea educațională reprezintă conduita deliberativă responsabilă a evaluatorului în toate aspectele și pe întreaga întindere a demersului evaluativ, ca și opțiunea pentru cel mai oportun și mai adecvat mod de evaluare pedagogică, în situația instructiv-educativă dată” ( Ungureanu D., Teroarea creionului roșu, 2000 p. 148). Criteriile folosite de diverși autori pentru clasificarea strategiilor sunt destul de diverse. Robert E. Stake
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
mai oportun și mai adecvat mod de evaluare pedagogică, în situația instructiv-educativă dată” ( Ungureanu D., Teroarea creionului roșu, 2000 p. 148). Criteriile folosite de diverși autori pentru clasificarea strategiilor sunt destul de diverse. Robert E. Stake, propune o clasificare a strategiilor evaluative luând ca bază opt „dimensiuni”. Aceste „dimensiuni” sunt utilizate de numeroși specialiști pentru a descrie și situa modelele de evaluare. Ele corespund celor opt axe pe care se pot poziționa fiecare din aceste modele de evaluare. Axele sunt: Axa 1
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
evaluarea analitică se interesează de raporturile care există între variabilele descriptive. Axa 8: Evaluare internă - evaluare externă. Această dimensiune are în vedere locul evaluatorului în raport cu obiectul evaluat. O analiză atentă a modelului taxonomic al lui Stake cu privire la strategiile evaluative conduce la concluzia că aceste axe situează evaluarea în câmpuri diferite. Se disting trei spații de poziționare: 1. Spațiul intențiilor, în care se situează axele 1 (destinația) și 5 (voința dominantă) 2. Spațiul problemelor tehnice sau al dispozitivului de evaluare
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
modalitate de a înțelege semnificația conceptului de strategie derivă din ideile autorilor care susțin că orice strategie educațional-evaluativă începe cu opțiunea pentru un mod sau tip major de evaluare. Potrivit acestor autori, marile tipuri (fundamentale) de evaluare constituie veritabile strategii evaluative, în sensul larg al termenului de strategie. În ultimele decenii ale secolului trecut numeroase studii referitoare la strategiile evaluative educaționale susțin că „strategiile evaluative în educație se reduc la demersuri specifice care conduc la opțiuni și care se configurează în
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
cu opțiunea pentru un mod sau tip major de evaluare. Potrivit acestor autori, marile tipuri (fundamentale) de evaluare constituie veritabile strategii evaluative, în sensul larg al termenului de strategie. În ultimele decenii ale secolului trecut numeroase studii referitoare la strategiile evaluative educaționale susțin că „strategiile evaluative în educație se reduc la demersuri specifice care conduc la opțiuni și care se configurează în cunoștințele alternative dihotomice: - evaluarea holistică sau evaluare sectorială; - evaluare categorială sau evaluarea personalizată; - evaluare integrativă sau evaluare contextualizată; - evaluare
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
sau tip major de evaluare. Potrivit acestor autori, marile tipuri (fundamentale) de evaluare constituie veritabile strategii evaluative, în sensul larg al termenului de strategie. În ultimele decenii ale secolului trecut numeroase studii referitoare la strategiile evaluative educaționale susțin că „strategiile evaluative în educație se reduc la demersuri specifice care conduc la opțiuni și care se configurează în cunoștințele alternative dihotomice: - evaluarea holistică sau evaluare sectorială; - evaluare categorială sau evaluarea personalizată; - evaluare integrativă sau evaluare contextualizată; - evaluare reflectivă sau evaluare participativă; - evaluare
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
evaluare imperativă sau evaluare negociabilă; - evaluare motivantă sau evaluare sancționată; - evaluare formală sau evaluare informală; - evaluare internă sau evaluare externă.” (UngureanD., Teroarea creionului roșu, p. 144) În prezent teoria și practica educațională se poate reduce la două tipuri de strategii evaluative, și anume: 1. Strategii evaluative criteriale (bazate pe obiective); 2. Strategii evaluative normative sau comparative. 2.1.1. Strategii evaluative criteriale Acest tip de strategie are la bază evaluarea prin obiective educaționale și este folosită din ce în ce mai
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
evaluare motivantă sau evaluare sancționată; - evaluare formală sau evaluare informală; - evaluare internă sau evaluare externă.” (UngureanD., Teroarea creionului roșu, p. 144) În prezent teoria și practica educațională se poate reduce la două tipuri de strategii evaluative, și anume: 1. Strategii evaluative criteriale (bazate pe obiective); 2. Strategii evaluative normative sau comparative. 2.1.1. Strategii evaluative criteriale Acest tip de strategie are la bază evaluarea prin obiective educaționale și este folosită din ce în ce mai mult. Elementul prioritar al acestui
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
sau evaluare informală; - evaluare internă sau evaluare externă.” (UngureanD., Teroarea creionului roșu, p. 144) În prezent teoria și practica educațională se poate reduce la două tipuri de strategii evaluative, și anume: 1. Strategii evaluative criteriale (bazate pe obiective); 2. Strategii evaluative normative sau comparative. 2.1.1. Strategii evaluative criteriale Acest tip de strategie are la bază evaluarea prin obiective educaționale și este folosită din ce în ce mai mult. Elementul prioritar al acestui tip de strategie evaluativă este nu atât
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
UngureanD., Teroarea creionului roșu, p. 144) În prezent teoria și practica educațională se poate reduce la două tipuri de strategii evaluative, și anume: 1. Strategii evaluative criteriale (bazate pe obiective); 2. Strategii evaluative normative sau comparative. 2.1.1. Strategii evaluative criteriale Acest tip de strategie are la bază evaluarea prin obiective educaționale și este folosită din ce în ce mai mult. Elementul prioritar al acestui tip de strategie evaluativă este nu atât stabilirea obiectivelor educaționale minuțioase, nici nuanțarea performanței, cât
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
obiective); 2. Strategii evaluative normative sau comparative. 2.1.1. Strategii evaluative criteriale Acest tip de strategie are la bază evaluarea prin obiective educaționale și este folosită din ce în ce mai mult. Elementul prioritar al acestui tip de strategie evaluativă este nu atât stabilirea obiectivelor educaționale minuțioase, nici nuanțarea performanței, cât mai ales stabilirea unui criteriu în baza căruia într-o anumită direcție să se poată distinge grosier dar semnificativ, între suficienta și insuficienta performanță școlară. Esența strategii criteriale constă
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
multă rigoare și finețe a ceea ce se numește în literatura de specialitate „standardul minim acceptat” sau „performanța minimă acceptată”, care exprimă pragul de reușită a unui elev într-o anumită situație educațională. Rodriguez - Dieguez, J.L., (1992) disting în cadrul strategiilor evaluative centrate pe obiective variante ale acestora, după modul diferit în care obiectivele se pot deriva, ierarhiza, defini, formula, operaționaliza. Se disting astfel: 1. Strategii evaluative criteriale derulate în raport cu obiective prestabilite, obținute prin selecția, prelucrarea, reierarhizarea obiectivelor existente în taxonomii complete
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
unui elev într-o anumită situație educațională. Rodriguez - Dieguez, J.L., (1992) disting în cadrul strategiilor evaluative centrate pe obiective variante ale acestora, după modul diferit în care obiectivele se pot deriva, ierarhiza, defini, formula, operaționaliza. Se disting astfel: 1. Strategii evaluative criteriale derulate în raport cu obiective prestabilite, obținute prin selecția, prelucrarea, reierarhizarea obiectivelor existente în taxonomii complete. 2. Strategii de evaluare criteriale derulate în raport cu obiective de asemenea prestabilite, dar numai contextual, conjunctural, pornindu-se exclusiv de la nevoile celui ce va
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
de asemenea prestabilite, dar numai contextual, conjunctural, pornindu-se exclusiv de la nevoile celui ce va fi ulterior evaluat. În această categorie pot fi integrate obiectivele formulate de cadrul didactic pentru un capitol, un sistem de lecții, pentru teză. 3. Strategii evaluative criteriale derulate în raport cu obiective nestabilite în prealabil, configurate ad-hoc, în timpul predării-învățării și al evaluării. 4. Strategii de evaluare criteriale bazate pe obiective operaționalizate riguros, minuțios, cu acuratețe, printr-un apel „analitic” și scrupulos, cu mania detaliului, la acele
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
evaluare propriu-zisă, îndeosebi cele socioafective. Evaluarea comparativă este frecvent criticată, ea nu trebuie complet eliminată, ci limitată la strictul necesar. Fiind dinamice și flexibile cele două tipuri de strategii nu trebuie să fie exclusive, ci complementare. 2.1.2. Strategii evaluative normative Strategiile evaluative normative au la bază trei criterii de compoziție din combinarea cărora rezultă o viziune pragmatică asupra demersului evaluativ. Criterii: 1. Cantitatea de informații pe care trebuie s-o acumuleze elevul și care trebuie evaluată. După acest criteriu
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
cele socioafective. Evaluarea comparativă este frecvent criticată, ea nu trebuie complet eliminată, ci limitată la strictul necesar. Fiind dinamice și flexibile cele două tipuri de strategii nu trebuie să fie exclusive, ci complementare. 2.1.2. Strategii evaluative normative Strategiile evaluative normative au la bază trei criterii de compoziție din combinarea cărora rezultă o viziune pragmatică asupra demersului evaluativ. Criterii: 1. Cantitatea de informații pe care trebuie s-o acumuleze elevul și care trebuie evaluată. După acest criteriu distingem evaluare parțială
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
dinamice și flexibile cele două tipuri de strategii nu trebuie să fie exclusive, ci complementare. 2.1.2. Strategii evaluative normative Strategiile evaluative normative au la bază trei criterii de compoziție din combinarea cărora rezultă o viziune pragmatică asupra demersului evaluativ. Criterii: 1. Cantitatea de informații pe care trebuie s-o acumuleze elevul și care trebuie evaluată. După acest criteriu distingem evaluare parțială sau evaluare globală. 2. Axa temporală la care se raportează evaluarea: la începutul, pe parcursul și la finalul instruirii
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
le travail des élèves, p. 72). Evaluarea formativă este concepută ca parte integrantă a procesului de învățare ca mijloc de informație cu destinații multiple. Reușita unui program de instruire depinde de modul în care se proiectează și se realizează acțiunile evaluative, fie ele formative sau sumative. În practica demersului pedagogic evaluarea formativă capătă o pondere mai mare, în condițiile unui învățământ cu anumite pretenții de modernitate. În viața școlară cotidiană, evaluarea formativă și evaluarea sumativă nu sunt ușor de delimitat. Din
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]