1,566 matches
-
de distanțare, Într-o poezie dominată, totuși, de langoarea simbolistă, de „spital”, Întreținută de decorul monoton-sumbru al „orașului Întunecat”. Tentația evaziunii („Case mici și albe voiau din orașul Întunecat să fugă”, „O! Lumina care vine acolo de pe cîmp, luminoasă”) completează evantaiul simbolist al viziunii; eliberare promisă de un peisaj idilic, (cvasisămănătorist!): „Și am vrut amîndoi bisericuța mică și albă din sat / așa simplu, cum ar vrea un copil bun o jucărie” - e afirmată decis: „Vreau să rătăcesc dincolo de mîhniri”. Iar acest
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
pe drumurile somptuoase ale Babilonului Scăldați-vă În fluviile galbene ale cerescului imperiu Stați la pîndă cu haiducii bronzați de pietrele pleșuve ale Abisiniei Legănați-vă pașii În dansul cu pene și măști de groază ale Congoului Primiți În auz evantaiul languros al vocilor havaiene Buciumul prevestitor al vulcanilor din insulele Japoniei... Tot așa, Incantații-le proclamă că „Nu ni-e străină nici o Înfățișare-a lumii”, ori că: „cele patru anotimpuri / Năvălesc În privirea noastră”, - iar În Petre Schlemihl poetul e
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ca și identitatea umană, astfel că, - exact așa cum se întâmplă și în psihoterapie - conflictele și contradicțiile sunt parte integrantă a analizelelor narative. Sperăm să fi demonstrat până acum cât de bogat și plin de surprize se dovedește a fi acest evantai de lecturi în momentul în care se urmărește înțelegerea unei persoane. Alegerea poveștii vieții ca mijloc de studiere a identitățiitc "Alegerea poveștii vieții ca mijloc de studiere a identității" Într-adevăr, am pornit la drum cu o ipoteză privind legătura
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
umană este prin esența ei predispusă spre manifestări negative și, pentru atenuarea și frânarea lor sunt necesare măsuri severe de constrângere. Reprezentantul de seamă al acestei teorii este pedagogul german Herbart, care introduce conceptul de „guvernare”, incluzând în acesta un evantai larg de acțiuni, menite să disciplineze copilul și să-l determine, astfel, să respecte întocmai ordinele și dispozițiile educatorului. Promotorii orientării sociologice în educație adâncesc ideile lui Herbart privitoare la disciplina din școală. Elevul trebuie obișnuit, susține Durkheim, să-și
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
iminentă, în vreme ce copiii caută mâna tatălui, ca de obicei: nimeni nu râde284. Descoperim în aceste versuri nu atât tentația orgolioasă de a aboli arbitrarul semnului poetic, confundând cuvântul și imaginea, cât mai curând simptomele eșecului, ale neputinței de a ordona evantaiul aparențelor. Sunt semne ale oboselii, ale refuzului de a construi un discurs unitar sau coerent: Dacă așteptarea se prelungește, nu e de vină gândul - cameră suspendată pe cea mai înaltă trambulină: poți cuprinde de-aici prea multă mare, pădurea de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
cer ierarhizate. În al patrulea rând, este posibil să se pretindă respondentului să ordoneze toate elementele din gama propusă. În fine, se poate proceda la așa-numita comparație în perechi, care constă în a stabili toate perechile de elemente din evantaiul propus (de exemplu, toate perechile de personalități politice) și a-i cere subiectului să-și exprime preferința în interiorul fiecărui asemenea cuplu. Nu ne putem permite aici să evaluăm, în detaliu, virtuțile și limitele fiecăreia dintre opțiunile menționate. Totuși, e bine
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nemulțumit; 3. Nemulțumit 1. Bun; 2. Potrivit; 3. Slab 1. Foarte bună; 2. Bună; 3. Nici bună, nici proastă; 4. Proastă; 5. Foarte proastă 1. Foarte mult; 2. Mult; 3. Puțin; 4. Foarte puțin Este evident faptul că folosirea acestui evantai de răspunsuri pleacă de la ipoteza că opinia are o intensitate variabilă, de la o valoare minimă, negativă sau zero- totală nemulțumire, apreciere total negativă etc. -, la una maximă, și numai faptul că avem de a face cu o realitate ce nu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
așteaptă un răspuns, este constituită, în aceeași măsură, din textul propriu-zis al întrebării și din variantele de răspuns. Altfel spus, variantele de răspuns nu sunt un apendice lipsit de importanță; ele fac parte integrantă din întrebare și orice modificare a evantaiului acestor variante înseamnă modificarea întrebării. Pentru a da un exemplu elocvent în acest sens, vom prelua o întrebare ce apare frecvent în sondajele de opinie de la noi, din ultimii ani: ξ Care sunt lucrurile de care vă temeți cel mai
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
să „se fabrice o agendă”, adică să se ofere o ordine de priorități pentru factorii politici, ca și cum acestea ar fi impuse de „opinia publică”. O astfel de agendă depinde puternic de modul cum sunt construite întrebările corespuzătoare ale sondajului, de evantaiul variantelor de răspuns oferite, de haina lingvistică utilizată etc. Uzual, întrebările îmbracă formulări cele de genul: „Care sunt problemele societății noastre care vă preocupă cel mai mult în prezent?”. În final, rezultatele oferite publicului larg sunt ambalate și ele în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cel mai mult de ...” sau „Principala preocupare a românilor este ...”, când, de fapt, comentatorii ar trebui să arate ce variante au fost oferite oamenilor spre alegere și apoi s-o indice pe cea care a întrunit cele mai multe adeziuni, în contextul evantaiului de alegeri propus; scorul sau ponderea variantei principale nu este determinat(ă) în primul rând de starea de spirit a oamenilor, ci de acest context al variantelor oferite spre alegere! De pildă, este evident că vor avea prioritate de alegere
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
median și al celor cu răspuns median (firește, scoțând din calcul răspunsul mijociu, la cele din urmă). Cât privește varianta „nu știu”, „fără opinie” etc., Grémy constată că există ocvasiunanimitate printre specialiștii anglo-saxoni în a susține necesitatea introducerii ei în evantaiul răspunsurilor, exceptând anumite cazuri speciale când oamenii, în mod intenționat, sunt forțați să facă o alegere. Argumentele vizează în principal reducerea anxietății celui investigat și eliminarea răspunsurilor ce nu sunt conforme cu realitatea (eliminarea unor „da”-uri sau „nu”-uri
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
se spune, este mai nociv pentru cercetare decât un sincer „nu știu”). În legătură cu varianta „nu știu”, problema nu este numai - sau nu atât - dacă ea trebuie sau nu folosită, ci dacă trebuie folosită ca o variantă obișnuită (plasată la sfârșitul evantaiului) sau dacă n-ar fi necesar ca ea să îmbrace forma unei întrebări-filtru, care să preceadă întrebarea propriu-zisă. Așa cum practic fiecare întrebare, dar îndeosebi cele de opinie, ar putea avea o variantă „nu știu”, tot așa fiecare întrebare din chestionar
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sau alteia din cele două categorii de întrebări: Partizanii folosirii întrebărilor deschise argumentează că acestea permit subiecților să spună ceea ce realmente există în mintea lor, fără a fi influențați prin sugestii din partea cercetătorului, în vreme ce întrebările închise plasează subiecții într-un evantai limitat de posibilități de alegere. Ei consideră întrebările închise ca fiind, în mod tipic, decontextualizate și oferind un set închis și incomplet de opțiuni de răspunsuri arbitrare, ceea ce conduce la distorsionarea răspunsurilor. Cercetătorii din zona sondajelor, pe de altă parte
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
la întrebările deschise, atunci când el consideră că are suficiente motive să nu mărturisească lucrurile respective. 4. Întrebările deschise evită așa-numitele „efecte de format”, caracteristice celor închise. E vorba despre erorile introduse de forma sau de structura sub care apare evantaiul variantelor de răspuns (deci nu de conținutul acestora). Ele pot ține de faptul dacă există sau nu variantă mijlocie sau una pentru cei ce nu știu răspunde, de poziția pe care se află o variantă în șir (la început, la
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
din dorința de a „acoperi” cât mai bine conținutul conceptelor prin indicatori, tendința cercetătorului este de a formula mai multe întrebări decât ar recomanda-o condițiile concrete de desfășurare a anchetei. Factorii principali care fac să întâlnim, în practică, un evantai extrem de larg de tipuri de chestionare, de la cele compuse doar din câteva întrebări până la altele ce cuprind 200-300 de întrebări sau chiar mai multe, sunt, în principal, următorii: obiectul cercetării (problema studiată), tipul cercetării, finalitatea acesteia, beneficiarul rezultatelor, tehnica de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pregătite, astfel de cazuri sunt rare; cercetătorul simte, de regulă, când scala de categorii este nevalidă și lasă întrebarea deschisă. Alteori, în mod intenționat, se oferă un număr limitat devariante de răspuns, încercând să se forțeze alegerea doar în cadrul acestui evantai restrâns. În fine, așa cum spuneam și mai înainte, înșiruirea variantelor de răspuns are, de regulă, și rolul de a preciza sensul întrebării, ele făcând într-un fel parte din întrebare și deci nepunându-se problema neadecvării lor. Să luăm, de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
influența respectivă e mai mică decât se crede în general și ea nu este constantă și nici măcar în aceeași direcție, fiind influențată de o serie de elemente dintre care amintim, în mod deosebit, tipul anchetei - orală sau scrisă - și amplitudinea evantaiului de variante de răspuns. Se pare că, în cazul când i se prezintă spre alegere o variantă de pe o listă, dacă această listă este relativ lungă, subiectul nu are răbdarea să o parcurgă cu aceeași atenție până la capăt, fiind tentat
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
l-au aruncat în flăcări. Se auzi un strigăt barbar: "A murit regele. Regele a murit pe veci și de-acum însămânțarea poate să înceapă". După care cu lumânările aprinse, a căror flăcăruie era ocrotită cu mâna dreaptă ca un evantai, procesiunea se îndreptă spre ieșire. Doar primul bărbat psalmodia cuvinte de neînțeles, ceilalți îl urmau fară să scape din vedere flacăra lumânării. Se aflau la marginea unui sătuc pe jumătate ruinat de alunecări de teren și lăsat de izbeliște. Au
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
mustăți care și-au greșit rădă cina și s-au așezat cu pleoșteala în sus. Ochii erau atât de negri, încât nu înghițeau, ci hăpăiau lumina. Și, ca să se știe de unde le vine lăcomia, coada ochilor se desfăcea într-un evantai de zbârcituri. Iar pleoapele atârnau, ca umflate de împunsătura unui ac. Trăsăturile feței suiau ascuțite, pe urmele lor rămăseseră linii adânci, ca și cum cineva îi cususe pielea neîndemânatic cu iglița, pe dedesubt. Barba nerasă de câteva zile, în loc să acopere, nu făcea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
contradicția. Izbucniri brutale, totuși fără trivialități, nu-și permitea decât în cea mai strictă intimitate a casei, ca un fel de igienă a nervilor. În afară, nervozitatea se manifesta prin bătăi mărunte cu degetele în masă, prin răcorirea cu un evantai improvizat și zâmbete silite în toate direcțiile. Gaittany își domina brusc iritația și niciodată în public n-a fost văzut făcând scandal, călcând câtuși de puțin decorul. La enervare, își disimula complet reacția, o resorbea înainte ca ceilalți să bage
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mai rare la ele, ftizia provenindu-le din mizerie fiziologică. Erminia însăși ședea afară în ger fără haină când avea de lucru prin curte. Rezistentă la frig, era insensibilă și la căldură. Vara nu asuda, nu-și făcea vânt cu evantaiul. De cădea un cărbune din sobă pe parchet, îl ridica cu mâna. Totul se explica prin soliditatea nervilor. Pica însă - informă Hergot - era indispusă și de dogoarea focului, și de frig. Tremura G. Călinescu când se deschidea fereastra și zbucnea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
că mă face dobitoc. . Smărăndache roși puțin. . . - E o expresie a lui familiară, pe care ne-o aplică la toți, fără intenție rea. - Și ce spune Ioanide? . - Că sunteți un maestru al echilibrului, putând construi șipe un metru pătrat, în evantai. - Mă consideră deci un tehnician. Totuși e frumos din partea lui. Hagienuș aduse vorba despre oratorie, observând că acum nu se mai vorbea, se dădeau numai comenzi militare. -- Hei, unde e vremea când se îndesa lumea să te asculte vorbind, domnule
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
dezvoltării" pornind de la sfârșitul anilor patruzeci și, urmând îndeaproape dobândirea independenței, elaborarea teoretică a noțiunii de subdezvoltare ca efect al exploatării fostelor colonii de către "imperialismul" colonial. În acest context, cadrul teoretic (neo)marxist apare ca un metalimbaj care unifică un evantai larg de problematici și totodată diferitele discipline ale științelor sociale și ale filozofiei. În limitele unei împărțiri a rolurilor disciplinare necontestate, asociindu-i pe antropologi cu studiul societăților "primitive" sau "tradiționale", se deschide posibilitatea pentru aceștia din urmă14, pornind de la
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
rudeniei s-ar putea revela astăzi ca o sursă de inspirație pentru analiza avatarurilor diverse ale solidarității, ale protecției sociale și ale generozității, sau chiar ale datoriei 29. Acestea din urmă se juxtapun, se confruntă sau își conjugă efectele combinând evantaiul comunităților imaginare de interes sau de destin, precum și ansamblul sferelor în care iau naștere legăturile de fidelitate, de dependență și de apartenență: de la cercuri familiale, de vecinătate sau de întreprindere și grupuri de migranți sau formațiuni religioase până la instituții de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și unanimiste, globalizarea capitalistă are nevoie în mod intrinsec de obiecții fantasmatice oferite ca spectacol pentru o garanție a fundamentului de libertate al pieței (piețelor). Aceste antinomii himerice trebuie înmulțite pentru a hrăni inspirația actorilor individuali și autorevalorizarea lor în comparație cu evantaiul infinit al strategiilor care li se oferă. Antropologia ca mod de cunoaștere directă înrădăcinată în țesutul relațiilor interpersonale care agită orice microcosmos permite abordarea mirajului intelectual pe care-l prezintă ideea unor sedimentări societale populate cu urme care îi cheamă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]