2,039 matches
-
se actualizează raporturile sociale; semnificațiile lor, adică simbolistica pe care o produc, nu constituie un sistem peren susceptibil a fi studiat în sine, independent de mizele precise care configurează raporturile sociale locale în conjunctura în care sunt studiate. Diversele tendințe evocate sunt departe de a fi minoritare în etnologia actuală din Franța, ele contrastând cu etnologia industrială de pe terenuri "îndepărtate", care rămâne mult mai ambițioasă din punct de vedere teoretic. În afara Franței, antropologia industrială și urbană nu a făcut niciodată din
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
această respingere în abstract are ca finalitate principală alimentarea modurilor economice din ce în ce mai detașate de realitate, dar care sunt efectiv puternice instrumente de exercitare a autorității și de dominare, la scară națională sau internațională 113. Pe de altă parte, ansamblul ideologiilor evocate, care se străduiesc să valorizeze o sferă socială și culturală ruptă de cea a muncii, se conformează acestei logici de contabilizare a "bogățiilor" și a economiei. Tocmai în momentul în care pretind că i se opun, ele participă, sub forma
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
permițând satisfacerea nevoilor". 6 Cf. B. Coriat & O. Weinstein, Les nouvelles théories de l'entreprise, Livre de poche, Paris, 1995. 7 M. Godelier, Rationalité et irrationalité en économie, Maspéro, Paris, 1969. 8 Pentru a relua titlul lucrării lui M. Sahlins evocat mai jos. 9 A se vedea prezentarea lui Godelier la traducerea franceză a lucrării lui Polanyi & Arensberg, op. cit. Observăm de asemenea că abordarea lui P. Bourdieu prezintă altfel chestiunea interesului (Le sens pratique, Minuit, Paris, 1980). 10 Astfel R. Firth
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Însăși natura lui, reversibil (... ), este un timp mitic primordial devenit prezent”, este „un timp recuperabil, repetabil la nesfârșit, el nu curge” (). Când se narează un mit, el reactualizează Într-un anume fel timpul sacru În care s-au petrecut evenimentele evocate. De altfel, tocmai din acest motiv, În societățile tradiționale, miturile nu pot fi povestite oricând și oricum, ci „numai În perioadele sacre, În hățișuri și noapte, sau În jurul focului Înainte de, ori după ritualuri etc.” (3). Recitarea miturilor nu rămâne fără
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
observație la distanță. 2. Observația controlată oferă oportunitatea unor observații sistematice și posibilitatea unui control suficient al mediului, cu scopul provocării comportamentului care ne interesează. În funcție de obiectivele organizării unei situații controlate supuse observării, Mucchielli deosebește următoarele tipuri de comportamente: comportamente evocate cele sperate de cercetător să apară datorită condițiilor experimentale; comportamente amplificate pentru a amplifica un răspuns prezent dar puțin vizibil, se intensifică sau se reduc proprietățile situației; comportamentele epurate în vederea măsurării se poate "izola" o trăsătură și crea o situație
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
plus, subliniază legătura între violență (Debarbieux), eșec (Dubet, Duru-Bellat) și analfabetism (Lahire) prelungește, în felul său, tradiția durkheimiană și republicană a școlii ca loc prin excelență al socializării culturale, al integrării sociale și politice. Teoriile identitare Pe lângă cele două tradiții evocate, există și o a treia, mai neutră, care nu caută să aprecieze în valoare efectele practicilor (negative sau pozitive), ci se preocupă mai mult de descrierea lor obiectivă în plan individual și în plan colectiv. Conceptul de identitate este folosit
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
6%, față de 23,5% dintre băieți. Am putea crede, prin urmare, că pentru unii "stilul de viață" agresiv este un element în construcția socială a personalității lor. E, poate, adevărat pentru o minoritate dintre acești elevi, dar ceea ce exprimă răspunsurile evocate aici este mult mai mult o teamă, o suferință și o retragere în sine decât o iubire și o valorizare a brutalității. Aceste consecințe psihologice și școlare ale victimizării repetate pot părea individuale. Totuși ele sunt în foarte mare măsură
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
comunitare în care diferitele instituții printre care și statul, bineînțeles și locuitorii să colaboreze la crearea unor "protecții automate", care s-au dovedit eficiente în afara oricărei politici publice concertate. Este vorba de rutinizarea prevenției. Rutinizare nu înseamnă dezinteres. Riscul îndelung evocat al deturnării de către oficine private sau șarlatani a pieței violenței școlare implică datoria de a evalua, pentru a măsura obiectiv efectele acțiunii publice. Or, acest lucru se face prea puțin în lume, încât se lansează fără precauție programe locale sau
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ca anumite schimbări bruște să survină În planul conjugal sau asociativ. Uranus - Fundul Cerului Conjuncție armonioasă: Schimbare bruscă de reședință sau de ritm de viață, eventual noutăți În acest plan, resimțite ca o gură de oxigen, interesante. Conjuncție disonantă: Schimbarea evocată este resimțită ca o perturbare, individului fiindu-i greu să-i facă față sau să se obișnuiască cu ea. Prin efectul de opoziție la Mijlocul Cerului, acest aspect poate avea repercusiuni socio-profesionale: de exemplu, o schimbare de situație care implică o
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
la ea și apoi să nu se disipeze, mai mult sau mai puțin conștient înaintea unei realități pe care trebuie să știe să o privească în față, în iluzorii cercetări endocrine, metabolice sau de altă natură. Posibilitatea unei schizofrenii trebuie evocată chiar și în fața unor tablouri clinice atipice care apar la adolescenți, la vârsta obișnuită a debutului schizofreniei. Totuși, schizofrenia nu trebuie văzută pretutindeni, la cea mai mică deviere temporară a comportamentului, la cea mai ușoară perturbare psihică a unui adolescent
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
conduite bizare, impulsive sau compulsive. Anxietatea pare trăsătura comună reunind toate aceste forme de debut: ea are o alură difuză, invazivă și lipsește doar rareori. Dacă la această angoasă se asociază conduite bizare și o aparentă răceală afectivă, diagnosticul trebuiește evocat cel mai adesea. După o perioadă de incertitudine, ansamblul simptomatologiei se relevă în inervalul următoarelor luni făcând diagnosticul cert. în această perioadă de fapt chestiunea se pune în diferențierea unei schizofrenii de diferitele forme de criză juvenilă. Pus în fața unor
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
impertinent, fără motivație aparentă, cu părinții. în paralel se accentuează tendințele spre izolare; cu lungi momente de reverie. Suspiciunea unei stări psihotice este adesea întărită de existența reacțiilor infantile, stupide, bizare și o atracție către atitudini extremiste. "Semnul oglinzii" adesea evocat, reprezintă o conduită a cărei interpretare este dificilă și delicată: este vorba de o percepere anxioasă a metamorfozei corporale și a unei noi personalități născânde sau dimpotrivă reprezintă o tentativă de apărare față de angoasa patologică a depersonalizării? în ansamblu
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
listă (agresorul, donatorul, auxiliarul, persoana căutată, mandatarul, eroul și falsul erou) nu este independentă de cea a funcțiilor: "Numeroasele funcții se grupează după anumite sfere. Aceste sfere corespund personajelor care îndeplinesc funcțiile." (V. Propp, 1970: 96). Această corelare între povestirea evocată și personaj, postulată deja de Aristotel în poetica sa, va fi reluată de Ricoeur în Temps et Récit în ipoteza genezei reciproce dezvoltarea caracterului/desfășurarea istoriei narate, căci dezvoltarea unui caracter este direct proporțională cu cantitatea de fapte, întîmplări relatate
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de incitare, publicitatea a pătruns în profunzimile psihicului, aliind știința (sociologia, psihologia, semiotica) cu arta, cu invenția, cu ludicul (dacă ar fi să amintim doar agrementul ludic al jocurilor de cuvinte, memorate chiar în afara oricărei intenții de cumpărare a produsului evocat). Practica publicitară se suprapune cursului actual al civilizației, epistemei contemporane atît din punct de vedere mental și afectiv, cît și estetic. Din punctul de vedere al mentalității, ea oferă în locul simbolului suveran, paternalist o marcă amicală, de solidaritate și simetrie
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
trădări a americanului, care fusese de fapt salvarea vieții nenăscute încă și a femeii). * Gestul complementar poate fi o simplă sinonimie gestuală ("E nebun de-a dreptul" dublat de figurarea dereglării mecanismelor cerebrale) sau o nuanțare a atitudinii în raport cu faptele evocate sau interlocutorii (gestul de avertizare schițat prin mișcarea arătătorului în plan vertical însoțește numeroase interacțiuni asimetrice părinte/copil, superior/subalterni revoltați etc.) Deși în majoritatea situațiilor concrete gestul încheie tranzacția (o ruptură definitivă anunțată, poate, verbal devine manifestă și ireversibilă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semne. Redundanța reprezintă condiția sine qua non a transmisibilității și inteligibilității mesajului. REFERENT Acest termen desemnează al treilea element al semnului (compus din semnificant, semnificat, referent sau în terminologia lui Peirce din representamen, interpretant, obiect). Obiectul trimite ("referă") la lumea evocată (existentă sau doar imaginată). Referentul poate fi deci real sau imaginar (Pegas, omuleții verzi din narațiunile science-fiction). REPRESENTAMEN Pentru Peirce representamenul este aspectul material, sensibil al semnului (semnificantul lui Saussure). RETORICA Studiul comunicării persuasive și al efectelor de sens. Acționînd
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și Cavafis, N. Manolescu a contestat însăși specia romanului istoric, deoarece cu un argument al scriitoarei , problema adevărului se pune pentru toate formele de reprezentare: diferența este că romanul se leagă doar mai mult de autorul său decât de epoca evocată 18. În ansamblu de altfel, mai toate lecturile au remarcat unitatea tonală a textelor yourcenariene 19. Se vede prin urmare că exprimarea mai degrabă pune o problemă decât o rezolvă, scriitoarea trecând dincolo de ideea acordului între formă și realitatea prezentată
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
și personajul principal din povestirea Gospodăria Matrionei, se observă că, în pofida unei mari distanțe 281 de natură intelectuală (Ignatici este profesor, iar Matriona o femeie simplă), distanța morală este minimă, fapt ce explică simpatia reciprocă și admirația naratorului pentru personajul evocat. În legătură cu operele soljenițiene discutate anterior vorbim despre un pact romanesc, elementele autobiografice fiind inserate discret. În Arhipelagul GULAG, în schimb, este asumat pactul autobiografic, astfel încât autorul însuși va exercita funcția de narare. Aici, așa cum observă unul dintre comentatorii lui Soljenițîn
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
și stimulează reflecția critică (J. Straub). Historia Augusta caută să demonstreze în biografia lui Alexandru Sever (222-235), toleranța pe care principii păgâni au practicat-o față de creștini care, acum, nu mai este garantată sub steagul creștin. Ca exemplu al deschiderii evocate, ni se spune că Alexandru Sever, în altarul său privat, ținea împreună cu efigiile strămoșilor pe acelea ale principilor divinizați, însă numai o alegere a celor mai buni, și îndeosebi spirite vrednice, printre care Apolonius și, după cum ne spune un scriitor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
verbalizare ca suport privilegiat al narațiunii. Narrative Cartography încearcă să demonstreze că naratologia nu se limitează la analize ale discursului verbal, că deși se consideră că forța narativă a verbalizării pare inegalabilă, sensuri ale narațiunii pot fi plenar sau parțial evocate și în pictură, film, pantomimă, muzică, fenomene digitale sau multimedia și că semnul lingvistic, departe de a constitui un mod singular de semnificare, este doar un tip de semn, printre multe altele. Ryan se ocupă în acest studiu de rolul
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
verbalizare ca suport privilegiat al narațiunii. Narrative Cartography încearcă să demonstreze că naratologia nu se limitează la analize ale discursului verbal, că deși se consideră că forța narativă a verbalizării pare inegalabilă, sensuri ale narațiunii pot fi plenar sau parțial evocate și în pictură, film, pantomimă, muzică, fenomene digitale sau multimedia și că semnul lingvistic, departe de a constitui un mod singular de semnificare, este doar un tip de semn, printre multe altele. Ryan se ocupă în acest studiu de rolul
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
-o. -B: valorile tradiționale, cărora noile valori li se opun și care au decăzut. -C: valorile centrale ale societății noastre, care pot avea suișuri și coborâșuri, dar care rămân permanente; ele sunt "transistorice". -D: valorile latente, care sunt mai puțin evocate, nu sunt bine clasate în anchete. Dar ele au o mare capacitate de mobilizare atunci când sunt contrazise sau luate în râs. Valorile reprezentate în tabelul 2 sunt pur și simplu enumerate. În paginile care urmează vom menționa legăturile dintre ele
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
verbalizare ca suport privilegiat al narațiunii. Narrative Cartography încearcă să demonstreze că naratologia nu se limitează la analize ale discursului verbal, că deși se consideră că forța narativă a verbalizării pare inegalabilă, sensuri ale narațiunii pot fi plenar sau parțial evocate și în pictură, film, pantomimă, muzică, fenomene digitale sau multimedia și că semnul lingvistic, departe de a constitui un mod singular de semnificare, este doar un tip de semn, printre multe altele. Ryan se ocupă în acest studiu de rolul
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
cu siguranță originea în pozițiile asumate de cercetători pe continuumurile ontologic (între realism 7 și relativism 8), epistemologic (între obiectivism și subiectivism) și metodologic (între cuantificare sau căutarea relațiilor cauzale și interpretare sau descriere). În prezent, diferențele, opozițiile sau bipolaritățile evocate anterior sunt transpuse în mod cvasiunanim vezi: Sayer (1997), Bacová (1998), Woodward (2001), Brubaker, Loveman și Stamatov (2004) ș.a. în termenii de esențialism și constructivism 9 (pentru alte tipologii, în special ale teoriilor identității etnice și naționale, vezi: Smith (1999
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
din această "lume bună" decât în măsura în care ceilalți sunt convinși de acest lucru, în măsura în care ei îl consideră unul de-al lor" [Elias, 1985, p. 85]. Cu câteva nuanțe, am putea relua această formulare pentru vechea burghezie. Deținerea diferitelor forme de capital evocate nu este suficientă pentru a menține poziția socială: mai este nevoie și de un efort susținut de "întreținere". Capitalul social și capitalul simbolic necesită o muncă de zi cu zi, o muncă mereu reînnoită. Trebuie să dovedești în permanență că
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]