4,165 matches
-
organizării în raport cu principiul anterior. Mai există o limită a acestui criteriu. El are o anumită forță explicativă (fiind dat un număr oarecare de sisteme concrete, aplicând o măsură a complexității, putem să le clasificăm din punctul de vedere al ordinii evolutive), dar are o slabă putere predictivă. Singurul lucru pe care îl poate prevedea este că sistemul va fi mai complex, mai diferențiat, dar nu poate spune nimic despre caracterul mai concret al acestei tendințe. Talcott Parsons, în lucrarea sa Societies
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
capabil să ofere posibilitatea unei plasticități ridicate în adaptarea la noile condiții, într-o manieră și mai eficace. Există apoi situații în care adaptarea la un nou tip de condiții, deși eficace în sine, să nu constituie neapărat un tip evolutiv. Un caz elocvent de asemenea tip involutiv de adaptare este citat de Carneiro. În secolul al XIX-lea, indienii Amahauca din Peru au început să fie tot mai des victimele altor triburi mai puternice din vecinătate, cât și a culegătorilor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o considera perfect normală, justificată, bună, chiar rațională. Pe de altă parte, burghezia o aprecia ca fiind complet irațională, nedreaptă, nefirească, opusă naturii umane. Putem utiliza aceste estimări subiective drept bază pentru o evaluare mai generală a poziției în seria evolutivă a societății feudale a secolului al XVIII-lea? În aparență, nu. Unii o consideră bună, alții rea. A cui opinie este justificată? Avem vreun criteriu pentru a considera una dintre cele două tipuri de opinii ca fiind corectă? Un alt
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ale căror interese sunt legate de menținerea formelor învechite. Clasele și grupurile sociale progresiste prin poziția lor obiectivă în cadrul sistemului social vor deveni și subiectiv purtătoarele acestuia. Din această cauză, nu orice manifestare a conștiinței sociale este simptomatică pentru tendințele evolutive ale societății, ci doar conștiința claselor și a grupurilor sociale care sunt legate obiectiv de dezvoltarea societății. Conceptul de „mase populare” este folosit de către marxism pentru a demarca în cadrul fiecărei colectivități totalitatea claselor și a grupurilor sociale interesate în procesul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
necontestat. El a contribuit la tratarea și la vindecarea a numeroase boli acute (mai ales a bolilor infecțioase) declanșate de un factor biologic specific. In schimb, contribuțiile sale sunt discutabile în cazul numeroaselor boli cronice pentru care simptomatologia este fluctuantă, evolutivă și factorii etiologici multipli. Anamneza nu poate neglija consecințele bolii asupra funcționării individului, ținând cont de caracteristicile sale individuale, de modul său de viață și de contextul său existențial. Ipotezele explicative trebuie să țină cont de interacțiunile dintre diferiții factori
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
PCLS Așteptare Intervenție Supraveghere Nivelul stresului Pretest: 18/09/2002 Pretest: 18/03/2005 Pretest: 2/10/2005 Posttest: 15/01/2004 Supraveghere: 4/03/2004 Supraveghere: 4/04/2004 Supraveghere: 11/05/2006 Se observă că există același pattern evolutiv pe scara de depresie a lui Beck cu 21 itemi al cărei scor rămâne sub pragul depresiei ușoare (peste 10) după intervenție. Figura 3. Scara de depresie a lui Beck Prag de depresie ușoară Pretest: 18/09/2002 Pretest: 18
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
războiului, ceea ce ar putea afecta soarta națiunii. În mod similar, în lumea fizică, o scânteie întâmplătoare provocată de un fulger poate aprinde o pădure, ceea ce poate afecta situația ecologică a regiunii, ceea ce poate afecta, la rândul său, modelul de dezvoltare evolutivă a vreunei specii. Nimic din toate acestea, însă, nu este suficient pentru a împiedica o abordare mai sistematică și cât se poate de detaliată. Evenimentele umane sunt unice, dar este tot atât de adevărat că ele sunt similare cu alte evenimente. Dovada
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
sarcina analitică esențială a tuturor proiectelor de cercetare cauzale. Vom examina fiecare dintre aceste elemente pe rând, variabila și afirmația cauzală simplă în continuarea acestui curs, iar modelul formal în cel următor. Formatul nostru de prezentare va fi să construim evolutiv, de la elementul cel mai mic (variabila) spre cel mai mare (modelele deductive complete compuse din mai multe variabile aflate în relații cauzale complexe). Însă procesul de gândire dintr-un proiect de cercetare reală se desfășoară în direcție inversă. Modelul trebuie
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
concrete. Din aceaste perspective se distinge funcția de modelare, ce poate acționa atât ca o adaptare a subiectului la condiții și situații noi cu care se confruntă, cât și coercitiv, comunitatea sau grupul, dar și instituțiile impunându-le indivizilor structuri evolutive ca forme concrete de Înțelegere și apoi de adaptare a conduitelor așteptate. Asemenea modele, ca și controlul, pot funcționa pentru același model cultural, oferind criterii de evaluare și apreciere a activităților și atitudinilor desfășurate și proiectate de indivizi, ca și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
definită drept ,,configurații de modele, de acțiune și/sau de gândire” impunând individului o manieră de a trăi aceste modele, cărora le acordă anumite semnificații, dar și anumite limite. În orice mod de intercondiționare și la orice nivel al formelor evolutive nu putem fi de acord că se poate identifica cultura cu societatea, deși sunt unele concepții care supun atenției asemenea supoziții. Cultura, din majoritatea definițiilor și conținuturilor menționate, se manifestă ca un mod, dar și ca un nivel de viață
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
social. Comportamentul prosocial este un comportament Învățat - iată una din concluziile lucrării. Trebuie să spunem că există studii care caută să dovedească existența unei gene a altruismului. De pildă, antropologul american Gary Johnson consideră că altruismul este genetic predeterminat și evolutiv selectat. În acest fel, s-ar putea explica sentimentele naționale ale grupurilor ce se revendică dintr-un spațiu etnic. Autoarea acordă o atenție specială, În lucrare, Încrederii sociale ca element intrinsec conduitelor sociale. Plecând de la cercetări asupra sinelui, ea trage
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
P. a consacrat mai multe lucrări apariției, etapelor și manifestării unor direcții literare în cultura română. Cu o informație temeinică în domeniul istoriei culturii, Clasicismul românesc (1971), reluată în Clasicism și tendințe clasice în literatura română (1979), analizează, din perspectivă evolutivă, preluarea și adaptarea clasicismului de către scriitorii români, studiind dăinuirea tipologiei clasice până în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Paginile din Clasicism și romantism (1973), Studii și evocări (1974), Scriitori și direcții literare (I-II, 1981-1984) aduc precizări și
PACURARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288605_a_289934]
-
Occidentul european sau din America de Nord; alții, dimpotrivă, consideră că procesele fundamentale ale modernității actuale ar fi circumscrise globalizării tot mai accentuate. Demonstrația mea nu se aventurează însă în speculații geopolitice și nici nu pariază pe forța implacabilă a unei globalizări evolutive ce ar înlătura statul național de pe scena istorică. Teza generală și cea derivată admise ca referințe ale demonstrației ce urmează au un set de implicații importante: a) în prezent, ne confruntăm pretutindeni cu schimbări rapide și radicale care sunt circumscrise
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
statelor naționale sau al comunităților etnice, teritoriale sau culturale, indiferent de poziționarea lor geografică sau istorică, riscă să fie topite într-o societate universală indistinctă și atotintegratoare. Istoria riscă să fie transformată într-o istoricitate ce se autorealizează în mod evolutiv. Duratele lungi riscă să ascundă hiatusuri istorice cu efecte tulburătoare în devenirea ordinii sociale sau să releve o notă de superficialitate în desemnarea unor traiectorii presupuse. Astfel de capcane, odată conștientizate, le prezint cu scopul clar de a susține necesitatea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sociale ce variază geografic de la o țară la alta. Altfel spus, modernității ca epocă sau ca totalitate îi corespund modernități temporale, naționale și sectoriale (în economie, cultură, societate, politică) ce comunică unele cu altele și exclud standardizarea într-o uniformitate evolutivă în timp și asocierea cu imitarea sau reproducerea de modele în spațiul social. Fiind creativă, modernitatea este și va rămâne mereu diversă, adică multiplă. În spațiu, ca invenție a Occidentului european, modernitatea a asigurat supremația peste timp a acestuia, fie
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
către un scop ultim. De aceea, se poate spune că modernitatea reflexivă este începutul propriu-zis al modernității deja realizate și consacrate, adică al acelei modernități care-și evaluează propriile riscuri și propriile construcții, care nu sunt neapărat nici lineare sau evolutive, nici ciclice sau circulare, ci pur și simplu se produc după logica unei reflexivități pe cât de critice, pe atât de constructive. Continuitatea și discontinuitatea îi sunt coextensive, evoluția sau progresul către o țintă predeterminată îi sunt străine, construcția reflexivă este
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
formula doar ca opoziție cu vremurile precedente în secolul al XIX-lea devine un progres stadial și cu o linearitate care este proiectată în viitor prin formule teleologice din ce în ce mai clare. Întreaga dinamică socială trebuia astfel urmată încât să atingă țeluri evolutive foarte atractive: bunăstare generalizată, pace universală, eliberare prin stăpânirea forțelor naturii, educație pentru toți, sănătate a tuturor etc. Teama anterioară de schimbare devine treptat o teamă de stagnare, astfel că inovația științifică, tehnologică sau socială devine semnul realizării sinelui și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
aproape cincizeci de ani mai târziu (1651), la „cultura minților”. Cultura epocii de început a modernității este identificată cu artele și cu munca artiștilor și intelectualilor ce produc o nouă civilizație, adică un proces secular de dezvoltare socială lineară, progresivă, evolutivă. Odată cu Iluminismul, cultura apare ca un proces universal de civilizare a popoarelor. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, sociologul francez E. Durkheim reia accepțiunea iluministă a culturii și o extinde pentru a include valori morale, simboluri
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
au fost în cel mai bun caz comparative și cel mai adesea istoriste. Explicația rezultată a fost una eminamente istorică. Societatea apare ca o totalitate integratoare ce dispune de o statică de tip conflictual și o dinamică rezolutivă de tip evolutiv. Fiecare sistem și-a elaborat propria „istorie”, rezultând variante de „istorii”. Probabil de aceea, J.-F. Lyotard a putut spune despre cunoașterea socială produsă în cadrul „proiectului iluminist” că a luat forma unor „povești” sau „narațiuni” care și-au legitimat propriul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
admitem că schimbările structurale ale modernității târzii sau recente, adică reflexive, s-ar asocia atât cu existența unor discontinuități în istoria modernității, cât și cu un evoluționism ce refuză fracturările istorice tranșante. Dar ce să alegi: discontinuitatea tranșantă sau continuitatea evolutivă? Întrebarea seamănă flagrant cu cea pe care și-o puneau mai înainte iluminiștii și urmașii lor imediați, deși în contexte sociale, politice și culturale diferite. Perspectiva discontinuităților aduce cu sine nevoia de a reflecta asupra tranzițiilor modernității, pe când cea evoluționistă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Lyotard sau Derrida, inițiat în altă formă încă de Nietzsche în secolul al XIX-lea, susține tocmai deconstrucția evoluționismului istoric „totalizant” și teleologic, ce privește istoria ca unică și unitară, conformă cu realizarea unui principiu unificator al organizării și transformării evolutive. Întrebarea care s-ar pune astăzi devine astfel mai clară și solicită sociologii să-și formuleze opțiunea: concentrare asupra discontinuității istorice sau asupra evoluției sociale lineare, continue și omogene? O asemenea opțiune nu-i una printre altele. De natura ei
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și tehnologiei contemporane, tot așa cum latența și percepția lor sau actualizarea și cunoașterea efectelor actualizării ne postează într-o nouă fază a modernității cunoașterii. Este vorba despre despărțirea necesară de modernitatea mai timpurie a încrederii automate și nelimitate în virtuțile (evolutive) ale cunoașterii și tehnologiei și de intrarea în acea fază reflexivă a modernității care chestionează etic și pragmatic, politic și economic cunoașterea și efectele ei colaterale. Protecția ecologică a mediului, agricultura organică, tehnologia depoluării, alimentarea sănătoasă, stilul sănătos de viață
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în curs rapid de formare, întrucât familia bazată pe egalitatea dintre soț și soție este construită sub ochii noștri și cu participarea noastră. Principiul constitutiv al noii familii este egalitatea de gen, modul de instituire este de tip substitutiv și evolutiv: noul înlocuiește vechiul. Pe de altă parte, se pornește de la premisa empirică a existenței unor tipuri diferite de familii (monoparentale, consensuale, informale, homosexuale și care or mai fi), pentru a se susține alternativa existenței în modernitatea târzie a unei variații
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mai puțin dezvoltate. Aceasta se produce în doi timpi: inițial, simularea (reabilitată de E. Lovinescu, în dezacord, aici, cu T. Maiorescu și a sa teorie a „formelor fără fond”), apoi sincronizarea efectivă. O asemenea integrare implică diferențierea de propriile stadii evolutive anterioare (la noi, disputa cu tradiționalismul). Potrivit acestei legi, care presupune „mutația valorilor estetice”, ele nu sunt imuabile; frumosul estetic nu e unul și același pentru toate timpurile și pe toate meridianele. Se impune, deci, cercetarea literaturii prin raportarea „la
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
consideră selecția ca pe un element decisiv în crearea premiselor pentru realizarea marilor performanțe. Selecția și pregătirea copiilor și juniorilor apțti să facă sport de performanță este foarte importantă pentru că nu este o acțiune de moment, ci este un "proces evolutiv", în care operațiunile se desfășoară din mers, chiar în timpul pregătirilor. "Operațiunea de moment" dezvăluie doar disponibilitățile celui investigat, concretizate în starea de sănătate, comportamentul motric general și puternica lui motivație pentru mișcare, restul evoluând odată cu el. Actualul sistem de selecție
CONTRIBUȚII PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA SISTEMULUI DE SELECȚIE PRIMARĂ ÎN ATLETISM. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihai Dragomir () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_806]