12,242 matches
-
al tranzacțiilor curente poate fi finanțat prin împrumuturi de devize din străinătate, care constituie o intrare de capitaluri. Un excedent al balanței mișcărilor de capitaluri poate deci compensa un deficit al BTC, astfel încît balanța globală rămîne echilibrată. Invers, un excedent al BTC, care implică o intrare netă de devize în țară, poate fi utilizat pentru efectuarea de plasamente în străinătate, care reprezintă o ieșire de capitaluri. Un excedent al BTC poate fi eventual compensat printr-un deficit al BMC și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
un deficit al BTC, astfel încît balanța globală rămîne echilibrată. Invers, un excedent al BTC, care implică o intrare netă de devize în țară, poate fi utilizat pentru efectuarea de plasamente în străinătate, care reprezintă o ieșire de capitaluri. Un excedent al BTC poate fi eventual compensat printr-un deficit al BMC și balanța globală rămîne echilibrată. d) Variația rezervelor de schimb Dacă balanța globală (BTC + BMC) este excedentară, asta înseamnă că rezultanta schimburilor, transferurilor și mișcărilor de capitaluri este o
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
deci o funcție descrescătoare a ratei reale de schimb. Pe total, importurile depind deci de venitul real intern și de rata reală de schimb: I = I (Rrs, Y). 18.2.3. Sterilizarea mișcărilor monetare Într-un regim de schimburi fixe, excedentul sau deficitul balanței de plăți se traduce printr-o creștere sau o reducere a masei monetare interne. Totuși, aceasta presupune ca autoritățile monetare să rămînă neutre în fața acestor mișcări monetare induse de fluxurile exterioare. Dar exigențele politicii monetare interne pot
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
monetare induse de fluxurile exterioare. Dar exigențele politicii monetare interne pot conduce Banca centrală la intervenții pentru a contracara variațiile de origine externă ale masei monetare. În acest caz, se spune că Banca centrală "sterilizează" mișcările monetare. În cazul unui excedent ce induce o intrare de devize și o creștere a masei monetare, Banca centrală poate adopta măsuri restrictive care să frîneze creația monetară internă. Instrumentele pe care ea le poate utiliza sînt totuși mai limitate decît în cazul unei economii
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
neschimbate și absența operațiunilor de sterilizare. 18.3. ECHILIBRUL BALANȚEI DE PLĂȚI 18.3.1. Mecanismele de ajustare a balanței de plăți Ce se întîmplă cînd, dintr-un motiv sau altul, balanța de plăți se dezechilibrează? Un deficit sau un excedent exterior au efecte asupra prețurilor relative și a venitului național care, uneori, contribuie automat la resorbția dezechilibrului inițial. Mai mult, rata de schimb reacționează la dezechilibrul plăților externe, fie în mod continuu, într-un regim de schimburi flexibile, fie în
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
perfecta flexibilitate a prețurilor. Este de reținut faptul că, pe termen scurt și mediu, în economiile moderne, ajustările prin cantități sînt mai frecvente decît cele prin prețuri; b) ocupare deplină în țările cu balanță excedentară. Afluxul de monedă provocată de excedent nu se traduce complet printr-o creștere a prețurilor, ci de asemenea printr-o creștere a producției și ocupării; c) oferte și cereri elastice. Echilibrul nu va fi restabilit decît dacă cererile de produse din țările implicate în schimb reacționează
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
suficient de elastice la schimbarea prețurilor relative. 18.3.1.3. Efectul-venit Dacă se renunță la ipotezele potrivit cărora țările implicate în schimb sînt caracterizate în permanență de o ocupare deplină, iar variațiile cererii sînt reflectate instantaneu în prețuri, un excedent sau un deficit extern vor avea, de asemenea, efecte asupra venitului intern și ocupării. Or, în logica keynesiană, venitul intern este principalul determinant al cererii, deci în egală măsură al cererii de produse străine. Dacă soldul balanței de plăți modifică
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de o diminuare progresivă a deficitului. Departe de a se petrece imediat, întoarcerea la echilibru poate lua mai mulți ani. Reprezentat grafic, soldul de plăți curente descrie ceea ce se numește o curbă în formă de "J": Soldul balanței de plăți Excedent 0 1 2 3 4 5 Timp (în ani) Deficit Figura nr. 18.1. Curba în formă de "J" Astfel, în figură se pleacă de la o balanță curentă echilibrată și se procedează la o devaluare la începutul anului 0. Un
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Concepte de bază: * competitivitatea economică și factorii determinanți; * balanța tranzacțiilor curente; * balanța mișcărilor de capitaluri nonmonetare; * balanța plăților globale; * variația rezervelor de schimb; * exportul și importul de bunuri și servicii: * competitivitatea-preț a produselor naționale; * mecanismele automatice de ajustare prin prețuri; * excedent și deficit al balanței de plăți; * efectul-preț în regim de schimburi fixe și în regim de schimburi flotante; * sterilizarea mișcărilor monetare; * mecanismele de ajustare a balanței de plăți; * efectul-preț și efectul-venit; * variațiile ratei de schimb; evaluare și devaluare monetară; * competitivitate-preț
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
speculațiile asupra monedelor, pentru că nu ar mai fi existat nici reevaluări, nici devaluări de anticipat. În realitate, rezultatele s-au vădit contrare efectelor așteptate. În primul rînd, variația spontană a ratelor de schimb nu a permis ajustarea balanțelor de plăți. Excedentele comerciale ale Japoniei și ale Germaniei de Vest nu au dispărut, în ciuda reevaluării yenului și a mărcii. De asemenea, domnește o foarte mare instabilitate pe piețele de schimb ilustrată printr-un du-te-vino permanent al dolarului după 1973. Această instabilitate a
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
în sărbătorile arhaice, timpul este acela al "generozității colective", ci este cheltuit "pentru sine". Cu toate acestea, "consumul de timp vid este așadar un soi de potlatch"371, fiind un proces care se bazează pe distrugere și sacrificiu și valorizând excedentul temporal sub semnul risipei și al bogăției (de timp). Așa cum puterea darului se acumulează doar pierzând 372, la fel și pierderea timpului (timpul liber) este o condiție a acumulării simbolice. Așa cum sublinia Bataille, potlatch-ul constituie, într-o anumită măsură, "forma
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
De asemenea, ca privire generală asupra perspectivei schimbului simbolic în societățile contemporane, Baudrillard mărturisește într-un interviu 419 că dacă societățile primitive cunoșteau două niveluri ale procesului de schimb cel banal, necesar traiului și cel sacrificial, care provine din cheltuirea excedentului în vederea obținerii echilibrului societățile actuale au eludat această utilizare sacrificial-simbolică, astfel încât se ajunge la un exces necontrolat de semne și mărfuri. Chiar dacă risipa este aceea care însoțește o societate de consum în plină expansiune, aceasta nu este de tipul potlatch-ului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Distribuția sectorială a forței de muncă. Are În vedere repartizarea forței de muncă pe sectoare de activitate (industrie, agricultură, servicii, public) măsoară gradul de concentrare a populației pe un anumit sector pe baza indicelui de structură. 80. Rata șomajului. Arată excedentul ofertei de muncă față de cererea de muncă, fiind un indicator fundamental de caracterizare a gradului de utilizare a forței de muncă Într-o economie. 81. Costul forței de muncă. Se apreciază prin prisma salariului mediu pe economie. Pe lângă faptul că
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
monetară și piața asigurărilor. Alături de celelalte piețe financ iar e, piața capitalurilor are func ția principală de a facilita alocarea și dezvoltarea resurselor eco nom ice, în spațiu și timp, mobilizând economiile bănești a le agenților economici ce se află excedent, în scopul inanțării pe termen lung a agenților economici aflați în deficit. Ca urmare a analizei făcute asupra celor două abordări teoretice ale pieței financiare, putem preciza faptul că obie ctu l de negociere este același pe ambele piețe - capitalul
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
în străinătate. O serie de alți factori car e țin de cererea de fonduri au jucat, la râ endul lor, un rol important. În acest sens, s pot menționa următoarele: * în anii ̕70, piața eurodevizelor ia avânt și datorită excedentelor comerciale provenind din comerțul cu țiței, cun osc ut sub denumirea de reciclare a petrodolarilor; * extinderea zonei în cauză: pe lângă Europa și Canada, apar centrele offsh cu ore alimentate fonduri provenite din afacerile cu țiței (Hong Kong, Bahrein, Bahamas, insulele Cayman
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
diferite), toate statele din economia mondială, in diferent de nivelul lor de dezvoltare. În schimb, în cazul fluxurilor internaționale de capital, în ca litate de exportator (investitor sau creditor), pot participa doar acei actori e conomici care dispun de un excedent de resurse (a ctori economici aflați, de regulă, dar nu în exclusivitate, în țăr ile dezvoltate). Fluxurile internaționale de capital sau fluxurile financiare interna ționale îmbracă două forme principale: investiț iil e de portofoliu și inves tițiile străine directe. Pe
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
marea depresiune din ii ̕30 până la act ala criza financiară. În ceea ce privește cadrul macroeconomic, dezechilibrele au fost mai puțin vizibile în țările Asiei de Sud Est, în comparație cu celelalte țări în curs de dezvoltare. Aceste țări prezentau ra te acceptabile de inflație și excedente bugetare, iar dacă existau deficite, ace stea erau foarte reduse. Un rol spe cial important în apariția și propagarea crizei au juca atacurile culative sau panica. În zona asiatică, fluxurile de fonduri pe termen scurt, au fost concentrate, cu precădere
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
a titlului în orice moment. Reciproc, o lichiditate mică va trebui însoțită de o remunerare mai generoasă, pentru a compensa riscul de a nu putea vinde la momentul dorit. Prețul obligațiunilor, este influențat de: * rata estimată a inflației; * deficitul sau excedentul bugetului de stat, care indică tendințele cheltuielilor publice și ale politicii de emisiune de obligațiuni; * modificările cursului valutar corelate cu inflația, modificări care influențează cererea de obligațiuni autohtone din partea investitorilor străini. 4.3. ANALIZA TEHNICĂ Nu putem începe prezentarea celui
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
mld $ cheltuite de SUA pentru criza din Mexic, sau cu cele 10 mld £ cheltuite în 1993 de Banca Angliei pentru menținerea lirei în ERM (Exchange Rate Mechanism). Deceniul nouă al secolului XX introduce un element suplimentar în ecuația împrumutului unidirecțional: excedentul financiar al țărilor producătoare de petrol și o zonă-țintă: America Latină. Linia de acțiune bancară a vremii este dominată de motivația de câștig, de speculație pură. Prudențialitatea bancară nu există, se ignoră politicile macroeconomice dezastruoase ale țărilor finanțate. Creșterea economică a
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
cu dorința de a trăi luptând cu necunoscutul a stat mereu pe primul plan în Vest. Țările Române, tot mai dependente politic de Orient după 1453, cu o structură socială preponderent agrară, obligate la biruri grele către Poartă, cu puține excedente pentru export în afara Imperiului, au avut o lungă epocă a curtenilor marilor boieri și a domnitorilor angajați în lupte pentru tronuri, după lunga și stabila domnie a lui Ștefan cel Mare și Sfânt, pentru sprijinirea Bisericii Ortodoxe cu mult devotament
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
pripite și demolări generalizate ale unor imense infrastructuri agroindustriale, de transporturi pe apă și C.F, paralizându-se peste jumătate din activitățile economice vitale. Compensarea cu resurse din importuri a dus la noua fază de datorii externe paralizante. Și fiindcă excedentul de populație activă a fost îndreptat spre alte țări, au apărut blocajele creșterilor. Sărăcirea materială și spirituală este vizibilă în accentuarea analfabetismului, a inculturii și înmulțirea perversiunilor oamenilor. Poezia, proza, teatrul și filosofia și-au restrâns drastic livrările în favoarea traducerilor
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Vallotton și olandezul Georges de Feure, ilustrativi pentru scenele de viață contemporană. Criticul sesizează la Maurin și Vallotton încercarea de a depăși faza "transcripției" naturaliste prin excesul de observație al unui "realism extrem" așa cum la de Feure înregistrează abaterea prin excedent al unei ornamentici vegetale, cât și prin tematica amorului safic și a descrierii unei "usure de la chair". Toate cele trei trăsături deschid pictura lui Georges de Feure nu spre simbolism, ci spre decadentism cu o Psychopathia sexualis estetizată, cu decorativismul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
retrăgîndu-le orice misiune sau funcție mesianică. Europa nu are un Mesia, și nici nu trebuie să aibă. Însă ea ar putea, ar trebui să-și aibă propriii călăuzitori și propriii catalizatori. Restaurarea intelectualilor Pentru europenii din Vest, Europa înseamnă astăzi excedent de unt, cote de lapte, lupte fratricide între porcii olandezi și cei francezi, reuniuni interminabile unde se smulge la ivirea zorilor o creștere sau o coborîre cu 0,01% a prețului sfeclei, serviete care se plimbă de la Bruxelles la Strasbourg
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
numai 22 de ani (1832-1854), populația evreiască a orașului Bacău a crescut de la 519 la 3.812 locuitori, ceea ce reprezintă un salt procentual de 634,5%! Considerăm că această creștere s-a fundamentat, în principal, pe cale imigraționistă, creșterile bazate pe excedentul natural jucând un rol minor în acest proces. În cea de-a doua jumătate a secolului al XIXlea, atunci când curentul imigraționist a scăzut simțitor în intensitate, cedând locul, treptat, fenomenului emigraționist, datele statistice surprind o evoluție demografică firească, specifică tuturor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
depozitele de subzistență și să verifice atent modul în care sunt respectate prevederile legii maximului. În același registru social, prin decretul regal din 6 martie 1915 a fost promulgată legea în virtutea căreia „toate comunele din țară erau autorizate să întrebuințeze excedentele bugetare pentru aprovizionarea populației cu alimente de primă necesitate”. Tendința de creștere a exportului de cereale, manifestată la marii producători interni încă din iulie 1914, a determinat o mărire alarmantă a prețului principalului produs alimentar consumat de băcăuani - pâinea. Pentru
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]