10,806 matches
-
de întrebare. E aproape o ironie faptul că astăzi Fulbright este numele unei burse acordate cercetătorilor din toată lumea întreagă care vor să traverseze vechea graniță dintre Est și Vest. A doua problemă se referă la implicarea intelectualilor sau militanților din exil în emisiunile sau chiar în conducerea Europei Libere. Părerea lui Puddington este că această implicare a fost deseori o sursă de grave conflicte și că ea ar sta chiar la baza actualelor conflicte etnice și naționaliste din estul Europei. Luptînd
O istorie a Europei Libere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16022_a_17347]
-
ca un inutil exercițiu de umilință colectivă: înseamnă să ceri, fie și indirect, ceva, de la niște oameni pe care îi detești. În Protest se scrie că, prin înlăturarea dvs. de la conducerea studioului vi se pregătește "al doilea și, probabil, ultimul exil"... De aceea m-am hotărît să vă scriu (pentru că, după cronica mea la Prea tîrziu, nu mai avem nici un fel de comunicare, în afară de bună ziua; ceea ce e, totuși, ceva!; există și mulți regizori cu care, după o cronică, n-a mai
Scrisoare deschisă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16004_a_17329]
-
cu totul, cum ar fi ideal, peste celelalte: oameni buni și oameni răi, talentați și netalentați, curajoși și lași etc., dar este un punct absolut necesar pentru ca o comunicare bazală să poată avea loc. Cum te simți în acest mic exil și cum te-ai simți într-un mare exil? Să tot trăiești într-un asemenea "exil"! Cum se zicea înainte, beau și eu Bier cu fugiții, mănînc și eu cozonacul amar al exilului etc. Nu, nu este vorba de nici un
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
buni și oameni răi, talentați și netalentați, curajoși și lași etc., dar este un punct absolut necesar pentru ca o comunicare bazală să poată avea loc. Cum te simți în acest mic exil și cum te-ai simți într-un mare exil? Să tot trăiești într-un asemenea "exil"! Cum se zicea înainte, beau și eu Bier cu fugiții, mănînc și eu cozonacul amar al exilului etc. Nu, nu este vorba de nici un exil, nici măcar de unul mic. Și asta nu pentru că
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
curajoși și lași etc., dar este un punct absolut necesar pentru ca o comunicare bazală să poată avea loc. Cum te simți în acest mic exil și cum te-ai simți într-un mare exil? Să tot trăiești într-un asemenea "exil"! Cum se zicea înainte, beau și eu Bier cu fugiții, mănînc și eu cozonacul amar al exilului etc. Nu, nu este vorba de nici un exil, nici măcar de unul mic. Și asta nu pentru că "patria ubi bene", ci pentru că patria e
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
loc. Cum te simți în acest mic exil și cum te-ai simți într-un mare exil? Să tot trăiești într-un asemenea "exil"! Cum se zicea înainte, beau și eu Bier cu fugiții, mănînc și eu cozonacul amar al exilului etc. Nu, nu este vorba de nici un exil, nici măcar de unul mic. Și asta nu pentru că "patria ubi bene", ci pentru că patria e unde ești respectat. Mă simt la fel de bine în București și la Berlin cu condiția să fiu între
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
și cum te-ai simți într-un mare exil? Să tot trăiești într-un asemenea "exil"! Cum se zicea înainte, beau și eu Bier cu fugiții, mănînc și eu cozonacul amar al exilului etc. Nu, nu este vorba de nici un exil, nici măcar de unul mic. Și asta nu pentru că "patria ubi bene", ci pentru că patria e unde ești respectat. Mă simt la fel de bine în București și la Berlin cu condiția să fiu între oameni care mă respectă, nici mai mult, nici
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
ci și mulți alți autori au avut și au parte de același tratament. Nu mai sînt așa speriat de atunci. Există o cultură a agresivității și-a urii în viața literară românească de azi. Cum să nu te simți în exil în propria ta țară, cînd trebuie să trăiești între astfel de oameni? Dacă m-aș stabili vreodată-n străinătate pentru totdeauna? Trebuie să spun mai întîi că nu mă simt străin nicăieri. Oriunde am trăit în ultimii zece ani am
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
acorporal și pur, artistul român a fost constrîns să facă față și unei alt fel de indecizii: între a picta la comanda unor agenți ai terorii politice sau a refuza colaborarea cu riscul identificării ca dușman, al interdicției și al exilului din viața publică pînă la limita morții civile. Dacă luăm, în consecință, ca reper al dinamicii creației, fie ea la nivelul întregului fenomen, fie la nivel individual, intervalul 1934 - 1964, atunci această ,,dinamică" este una negativă, entropică, un simplu sinonim
Mișcările unei generații by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15682_a_17007]
-
data aceasta să se adauge unui flux însuflețit de cei tineri și afirmat impetuos. Numai că, iarăși foarte curînd, am încercat o încă mai mare decepție: libertatea recucerită, reintegrarea unei întregi literaturi (cea de sertar, tot ce se scrisese în exil sau rămăsese în țară necomentat din motive politice) nu a mobilizat pe măsură penele critice, în aparență așa de numeroase. Marea și grava operație a revizuirilor, cuprinzînd în ceasul de față un spațiu enorm, pretinzînd practic vorbind rescrierea întregii istorii
Fabule de critic și romancier by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15709_a_17034]
-
tot colportînd - și la cerere - informații, de fapt Martha Bibescu a fost, direct spus, și o spioană. O spioană de rang înalt. Dar o spioană, slujind - ce-i drept - mereu cauzele bune. Firește că, potrivit unui obicei din vechime al exilului românesc, le detesta efectiv pe cele două conaționale scriitoare din Paris: Ana de Noailles și Elena Văcărescu (pe cea de a doua o numea de-a dreptul "vaca"). Dar, repet, era primită peste tot și prezența ei era o onoare
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
pe poetul libertin. Era vorba de un scandal imperial, la care ar fi contribuit și Ovidiu, ca ,,martor" sau complice... Poetul susține că doar a văzut ceea ce nu s-ar fi cuvenit să vadă; ca din întâmplare... Cât trăiește în exil la Tomis, zece ani, versurile lui ajung la Roma și sunt mimate în mari spectacole populare. Ca oriunde în lume, pe fondul unor domnii prea severe, spiritul liber, chiar libertin, de obicei triumfă totdeauna. Versurile ovidiene au fost descoperite și
Carmen et error by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15752_a_17077]
-
avea să cadă sub influența islamică, străină complet de tradițiile ținutului. Un alt stat, liber și independent pe teritoriul nostru, suferind numai influența elenă și, prin acesta, și pe cea străveche, romană, ar fi păstrat altfel testamentul, fie scris în exil, al reprezentantului unei arte universale, în bazinul estic... Dovezile aspre ale ținutului în care a viețuit un deceniu răsfățatul Cetății romane de la apus, vor fi circulat încă din secolele mileniului unu, ale continentului european, să zicem. Versuri ciclopice despre clima
Carmen et error by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15752_a_17077]
-
și religioase, ca și intrarea în opoziție a Bisericii catolice poloneze). Jessica Douglas-Home, A fost odată, în alte vremuri, trad. Delia Răzdolescu, Humanitas, 2001, 240 pag., 95.000 lei În derivă în ultimii doi ani au apărut multe cărți dedicate exilului românesc, fie că e vorba despre memorii, jurnale, Istorii ale..., scrisori ori dicționare, după ce în 1997-1998 revista Secolul 20 dedicase un număr acestei teme. Subiectul e dintre cele mai interesante, cu atît mai mult cu cît el n-a putut
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
înzestrată cu toate calitățile posibile, transformată în ultimă șansă de salvare și oază de libertate și fericire, de către o țară pentru care dificultatea călătoriilor peste hotare făcea din străinătate paradisul terestru. Nu există însă deocamdată nici o analiză critică, demitizantă a exilului, care să privească pe de o parte modurile proprii de organizare ale diasporei, iar pe de altă parte influența acesteia asupra celor rămași în țară. Totuși, informațiile nu lipsesc. Foarte interesante pot fi, de exemplu, scrisorile publicate în Generalul Nicolae
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
o parte modurile proprii de organizare ale diasporei, iar pe de altă parte influența acesteia asupra celor rămași în țară. Totuși, informațiile nu lipsesc. Foarte interesante pot fi, de exemplu, scrisorile publicate în Generalul Nicolae Rădescu în corespondența secretă a exilului, provenind din colecția lui Leontin Constantinescu și semnate de gen. Rădescu, Grigore Gafencu, Mihail Fărcășanu, Emil Ghilezan, Barbu Niculescu și alții. Unul din lucrurile care șochează cel mai puternic în epistolar este amploarea planurilor pe care le pun la cale
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
și nu fuseseră atinși încă de cinism și disperare. Există în literatura memorialistică chiar prea multe relatări ale urmărilor românismului aplicat. Iluziile care-au însoțit prima fază a comunismului național i-au acompaniat se pare și pe cei plecați în exil după instalarea dictaturii proletariatului la București. A fi în răspăr cu realitatea se numește cîteodată idealism, altădată inadecvare. Autoarea acestor rînduri nu-și poate lua răspunderea de a da un nume tuturor acelor încercări cărora Corespondența secretă a exilului le
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
în exil după instalarea dictaturii proletariatului la București. A fi în răspăr cu realitatea se numește cîteodată idealism, altădată inadecvare. Autoarea acestor rînduri nu-și poate lua răspunderea de a da un nume tuturor acelor încercări cărora Corespondența secretă a exilului le e dovada, îl invită însă pe cititor la o călătorie alternativă: prin Trecut-au anii... a lui Virgil Ierunca. Generalul Nicolae Rădescu în corespondența secretă a exilului, vol. I (martie 1947 - mai 1949), ediție îngrijită de Nicolae Florescu, Jurnalul
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
de a da un nume tuturor acelor încercări cărora Corespondența secretă a exilului le e dovada, îl invită însă pe cititor la o călătorie alternativă: prin Trecut-au anii... a lui Virgil Ierunca. Generalul Nicolae Rădescu în corespondența secretă a exilului, vol. I (martie 1947 - mai 1949), ediție îngrijită de Nicolae Florescu, Jurnalul literar, București, 2000, 242 pag., f.p. Lecția lui Eminescu "(...) Va trebui să înlăturăm pe români de la funcționarism, și atunci va sosi o vreme în care democrația, în loc să fie
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
al lui Valeriu Anania. Valeriu Anania - De dincolo de ape - pagini de jurnal și alte texte, ediție îngrijită și postfață de Ioan-Nicu Turcan, colecția "Remember", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000, 160 p., f.p. Labirintul scrisului Pe scurt, Aura Christi încearcă în Labirintul exilului o analiză a formelor pe care le ia exilul în opera unor poeți. Spun "pe scurt" și "încearcă" pentru că voluminosul volum pe care îl avem în față, o culegere de eseuri născute în paginile revistei "Contemporanul. Ideea Europeană", este, de
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
pagini de jurnal și alte texte, ediție îngrijită și postfață de Ioan-Nicu Turcan, colecția "Remember", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000, 160 p., f.p. Labirintul scrisului Pe scurt, Aura Christi încearcă în Labirintul exilului o analiză a formelor pe care le ia exilul în opera unor poeți. Spun "pe scurt" și "încearcă" pentru că voluminosul volum pe care îl avem în față, o culegere de eseuri născute în paginile revistei "Contemporanul. Ideea Europeană", este, de fapt, altceva. Să vedem ce anume. Pasionată de poezie
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
sevă..." (p. 181). Maniera în care își construiește eseurile denotă, de prea multe ori, un entuziasm naiv și necontrolat de începător. Textele Aurei Christi abundă în nume care cu greu pot sta alături atunci când îți propui să scrii despre motivul exilului în poezia rusă. Furată de propriile divagații autoarea amestecă rău lucrurile. Balzac, Heidegger, Sf. Augustin, Ulici, Dali, Homer, Cicero, Th. Hardy, Bacovia, Hesse, Breban (evident) etc. etc. se succed cu repeziciune, confuz, aproape superficial, într-o supărătoare și obositoare etalare
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
un discurs coerent. Cartea se încheie cu un grupaj de câteva bune cronici literare, un eseu despre, evident, romanele lui Breban ("evidente capodopere") și un interviu în care scriitoarea reia multe din ideile strecurate în eseurile anterioare. Aura Christi - Labirintul exilului - eseuri, prefață de Nicolae Balotă, Editura "Crater", București, 2000, 424 p., f.p. Jurnal(ism) și conștiință Iată că Jurnalul de scriitor a ajuns la al treilea volum și continuă să fie acea "imagine a vieții lăuntrice ruse, morale și spirituale
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
în timpul ultimelor zvâcniri ale vieții culturale, înainte de instalarea dictaturii culturale comuniste. Adevărata recunoaștere a meritelor sale literare s-a petrecut, însă, și mai târziu, la București, în perioada când unii "cerchisti" s-au regrupat în Capitală, încercând să revină din "exilul voluntar" pe care și-l impuseseră. Această întârziere se explică atât prin faptul diferenței de vârstă, Dominic Stanca fiind cel mai tânăr dintre "cerchiști", cât și prin ușoara "marginalizare" a textelor sale, prea puțin cunoscute la vremea respectivă. Prezența efectivă
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]
-
muncitori la normă într-o fabrică de nasturi și cu pușcăriași inculpați pentru delict de opinie. Pe de altă parte parabola, ceea ce vrea să ne spună acest naturalism scuipat printre dinți în vremuri de teroare politică, după care a urmat exilul. Mesajul, didactica, subversivitatea atît de aplaudată. Curajul romanului politic (aproape!) total. Și nu unul, ci zeci de romane de acest tip, pentru a căror dreaptă recitire va trebui probabil inventată o nouă teorie literară. Pentru că naturalism, parabolă, existențialism, dostoievskianism - găsim
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]