5,246 matches
-
performanțelor datorită lui Landy și Farr care au construit un model - modelul Landy-Farr - ce accentuează procesele cognitive ale evaluatorului, fără a neglija implicarea variabilelor situaționale în procesul de evaluare. În anul 1995, modelul descris de Murphy și Cleveland a extins explicarea mecanismelor de apreciere a performanțelor de la dimensiunile cognitive la cele sociale, tratând problema aprecierii performanțelor ca un proces comunicațional și social (ibidem). Vom prezenta în continuare ultimele două modele de evaluare a performanțelor pentru a surprinde cadrul general al evaluării
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
4. 2. 1. Dependența de resurse 10.4. 2. 2. Modelul ecologiei populației 10.4. 2. 3. Teoria instituțională 10. 5. Teorii postmoderne OBIECTIVE DE ÎNVĂȚARE Studiind acest capitol, veți fi în măsură să: Identificați principalele modele de înțelegere și explicare a organizațiilor Stabiliți principalele etape în dezvoltarea teoriilor privind organizațiile Încadrați reprezentații fiecărei școli în etapa potrivită Stabiliți actualitatea teoriilor O organizație este un grup uman, compus din specialiști lucrând împreună la o sarcină comună. Spre deosebire de societate, comunitate sau familie
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
abilitatea de a alege mijloacele prin care se urmăresc în modul cel mai eficient scopurile organizaționale propuse. 10. 2. Teoria organizațiilor ca sisteme închise și naturale După 1920 până în 1960 se conturează și impune un nou model de înțelegere și explicare a organizațiilor, centrat pe considerarea lor ca sisteme naturale. S-a schimbat paradigma mecanicistă! Principalele teorii sau modele teoretice dezvoltate în cadrul acestei etape sunt: Școala relațiilor umane (cu principalii săi reprezentanți: George Elton Mayo și Fritz Roethlisberger, Douglas Mc Gregor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
10. 2. 1. Școala relațiilor umane Teoreticienii sistemelor naturale sunt interesați în special de studierea acelor caracteristici ce le definesc ca organisme sau colectivități sociale. Accentul este deplasat spre considerarea vieții contemporane a acestor colectivități sociale, respectiv spre studierea și explicarea acelor aspecte responsabile de apariția, cristalizarea și varietatea formelor de manifestare ale comportamentului social în organizații. Preocupările centrale ale promotorilor acestui model sunt legate de: analiza structurilor informale și a modului în care acestea influențează organizarea formală; mecanismele de integrare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
incertitudinea decidenților privind aspecte importante ale tranzacțiilor, numărul tranzacțiilor dintre parteneri. Analiza lui Williamson oferă un model explicativ interesant privind formarea și transformarea instituțiilor, precum și a mecanismelor de luare a deciziilor în condiții de incertitudine. Demonstrația sa, centrată atât pe explicarea condițiilor de mediu cât și a caracteristicilor decidenților, duce la concluzia că, datorită costurilor mai reduse ale tranzacțiilor, organizațiile au avantaje vizibile comparativ cu piețele în manevrarea tranzacțiilor economice marcate de complexitate și incertitudine. Concluzii: Modelele teoretice prezentate în cadrul perspectivei
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
siderurgice (Slatina și Târgoviște) și am contribuit la implementarea lor, prin supervizare și instruire de psihologi. Cu ajutorul unor matematicieni și economiști, am creat o metodă de stabilire de evaluare a eficienței testelor psihologice (1977). Am stabilit o metodă de evaluare, explicare și comunicare a datelor din teste psihologice. De către cine și cum este folosită informația furnizată de psihologi? Cât de mult influențează factorul conjunctural rezultatul testelor psihologice? Oferirea unui răspuns clar la aceste întrebări nu este un lucru facil; cert este
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de la 1 la 10, unde 10 înseamnă importanță foarte mare. Dincolo de nivelul descriptiv, această lucrare și-a propus să identifice factorii care determină un nivel crescut de credință și practică religioasă. Între variabilele considerate a juca un rol important în explicarea practicii religioase am inclus factorii de status sociodemografice, vârsta, sexul, venitul, mediul rezidențial și nivelul de educație, precum și socializarea religioasă, pornind de la premisa că aceasta stimulează practica religioasă. Am mai testat, de asemenea, efectul credinței religioase, verificând ipoteza că dincolo
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
se poate constata și în cazul tradiționalismului. De fapt, se poate spune că orientarea spre tradiționalism și apartenența la sexul feminin cresc șansele ca un individ să împărtășească o credință religioasă, în 2005 comparativ cu 1993. Rezultatele analizei centrate pe explicarea variației nivelului de religiozitate individuală, indică un impact semnificativ al mediului rezidențial asupra credinței religioase. Cu alte cuvinte, rezidenții din mediul urban împărtășesc în mai mică măsură valorile religioase, comparativ cu cei din mediul rural. Datele susțin ipoteza unei secularizări
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
ne spune ceva specific despre un partid, dar și despre spațiul opțiunilor politice determinat de toate partidele. Pe baza acestor indicatori (fiecare separat sau combinații ale acestora) pot fi construite diferite tipologii de alegători. Realizarea unei astfel de tipologii și explicarea apartenenței alegătorilor la un anumit tip constituie obiectivele acestui subcapitol. Faptul că încrederea românilor în partide și oameni politici, în general, este extrem de scăzută nu mai surprinde pe nimeni. Oamenii politici și partidele pierd competiția încrederii populației indiferent de contracandidați
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
nu este determinată însă doar de încredere. Pe lângă aceasta există și alte caracteristici care îi determină pe oameni să voteze sau nu, respectiv să voteze cu același partid (vot „partizan”) sau cu partide diferite în funcție de context (vot „pragmatic”). Studiile cu privire la explicarea participării la vot sunt mai frecvente (comparativ cu cele ce trimit la distincția dintre votanții „partizani” și cei „pragmatici”). Nivelul la care este situată analiza, micro sau individ (sociologice, psihologice, economice), mezo (organizații, asociații), macro (cultură, caracteristici ale sistemului electoral
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
varianță, semnificativ mai mult comparativ cu varianța explicată de modelul de bază sau oricare dintre modelele intermediare, dar mai puțin decât suma varianțelor explicate de toate modelele. Aceste constatări arată faptul că fiecare model are atât o contribuție proprie la explicarea apartenenței la tipuri, cât și una comună cu a celorlalte modele. Reluarea analizelor, de această dată, separat, la nivelul fiecărei categorii de alegător, susține aceste concluzii, relevând și câteva aspecte noi. Pe baza paternurilor urmate de varianțele explicate de diferitele
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de regresie logistică, variabilele dependente fiind votul pentru un anumit partid, iar variabile independente toate categoriile de predictori prezentate anterior (cu unele modificări și completări). Înainte de a trece însă la prezentarea și interpretarea datelor legate de intențiile de vot și explicarea lor sunt necesare câteva mențiuni de natură teoretică. Înainte de toate, comportamentul de vot are loc într-un anumit context politic și, prin urmare, depinde în primul rând de acest context/cadru. Cadrul este dat de tipul de alegeri (locale/generale
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
poate Întrezări În copilul de acum adultul care va fi. La fel, un bun rezultat se Întrezărește Încă din importanța pentru noi a obiectivelor pe care ni le fixăm.) Cine cade singur nu plânge. (De unde rezultă că procedeul conștientizării, al explicării propriilor greșeli este o condiție necesară a obținerii onestității În raporturile cu noi Înșine.) „Înțelegerea răului este o parte a Îndreptării.” (T. Maiorescu) Dacă nu bați la ușă, nu ți se deschide. (Un adevăr, de exemplu, nu-l vom putea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
a-i urî și a se izola astfel de semeni. De asemenea, cu cât cineva se Încăpățânează să susțină un lucru, cu atât se privează mai mult de posibilitatea de a lua În considerare și alte modalități de Înțelegere și explicare a acestuia.) „Este, fără Îndoială, un rău să fii plin de defecte, dar e un rău și mai mare să le ai și să nu vrei să le recunoști; pentru că mai adaugi și o iluzie voluntară.” (B. Pascal) Cine poate
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
științifică, București, 1970. Pavelcu, Vasile, Un portret psihologic al feminității, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1971. Pleșu, Andrei, Minima moralia, Editura Cartea Românească, București, 1988. Rabindranath, Tagore, Articole despre educație și Învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1961. Ralea, Mihai, Explicarea omului, Editura Minerva, București, 1972. Rădulescu-Codin, C., Comorile poporului, București, 1930. Rudică, Tiberiu ( În colaborare cu Daniela Costea), Aspecte psihologice În mituri, legende și creații populare, Editura Polirom, Iași, 2003. Rudică, Tiberiu, Maturizarea personalității, Editura Junimea, Iași, 1990. Rudică, Tiberiu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
comunicare; selecția în condiții de egalitate pe linia criteriilor; situația de restructurare-reorganizare, cu conștientizarea unor riscuri pe care le implică restructurarea; situația de delegare a autorității; situația de evaluare anuală a activității subordonaților; motivarea salariaților în vederea obținerii unor performanțe ridicate; explicarea rațiunii unei decizii; motivarea grupului în vederea revenirii performanțelor la nivelul anterior; selecție în vederea promovării; efectele deciziilor asupra grupului. c) Dominanța cerebrală. Pentru determinarea dominanței cerebrale s-a utilizat chestionarul de preferințe acționale, adaptat de M. Roco (2001, pp. 94-97) după
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
expresie. Nici unul dintre atributele definitorii ale personalității, mai sus enumerate, nu poate fi însă testat decât atunci când aceasta este pusă în relație cu sine, concomitent pe coordonate de natură temporală și spațială. Considerate drept pietre de temelie în înțelegerea și explicarea personalității, fiecare dintre aceste atribute unice, concomitent cu coordonatele lor de definiție, a fost circumscris, la nivelul cercetării, conceptului mai larg și mai comprehensiv de consistență. Una dintre întrebările fundamentale care a preocupat cercetătorii domeniului a fost aceea dacă personalitatea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în psihologia socială. Personalitatea este echivalată în acest context cu suma rolurilor sociale care-i revin unei persoane. La nivelul acestei concepții se asumă că rolurile sunt echivalente pentru cei ce ocupă aceeași poziție socială. Din acest punct de vedere, explicarea diferențelor interindividuale se bazează exclusiv pe invocarea combinării specifice a rolurilor multiple deținute de o persoană (de exemplu, roluri specifice vârstei, sexului, clasei sociale etc.) și pe experiența anterioară achiziționată în interpretarea anumitor roluri. Variația situațională este cea care determină
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
idee a fost pe deplin valorificată de reprezentanții modelului dispozițional condițional atât sub aspect practic (Wright & Mischel, 1987; Shoda, Mischel & Wright, 1994), cât și teoretic-conceptual (Mischel & Shoda, 1995). Totuși, chiar dacă această accepțiune, la nivel teoretic, evidențiază importanța semnificațiilor subiective în explicarea regularităților comportamentale, propunând în esență demararea unui demers interacționist, în practică, așa cum arăta Krahe (1992), „cercetarea pe scară largă a coerenței patternurilor de personalitate încă așteaptă să fie lansată” (p. 16). Specificitatea comportamentală. Chiar dacă în psihologia personalității, în perioada de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de-a lungul timpului s-au conturat două poziții. În perioada inițială (Mischel, 1968; 1969), specificitatea comportamentală a îmbrăcat o formă absolută, situaționiștii, ignorând total rolul variabilelor persoană și corespunzător exagerându-l pe cel al variabilelor situaționale în încercarea de explicare a consistenței comportamentale. Unii autori au fost tentați să accepte că inconsistența cross-situațională este înrădăcinată în natura personalității. Pe această direcție, cei cu orientare situaționistă (Bandura, 1969; Mischel, 1968) au avansat câteva explicații, considerând că stabilitatea temporală, confirmată frecvent în detrimentul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Manolache „Unele repere ale creativității în psihologia românească”, în care se face o trecere în revistă a cercetărilor și lucrărilor de referință din literatura de specialitate din țara noastră consacrate creativității, menționându-se autori cu contribuții notabile la înțelegerea și explicarea creativității în diverse domenii de activitate. Lucrările pe secțiuni s-au desfășurat sub forma prezentărilor individuale, urmate de dezbateri în care s-au antrenat majoritatea participanților. Menționăm condițiile excepționale de prezentare oferite de organizatori (dotarea fiecărei săli cu aparatură modernă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a fost deseori citată ca parte a procesului de emitere a ipotezelor (vezi Glaser și Strauss, 1967), Însă scopul ei nu este de a finaliza studiul, ci de a dezvolta idei care să fie cercetate În continuare. Elemente ale explicațiilor. „Explicarea” unui fenomen Înseamnă specificarea unei serii de presupuse legături cauzale referitor la acesta. Legăturile sunt asemănătoare cu variabilele independente din descrierea de mai sus a utilizării explicațiilor alternative. În majoritatea studiilor, legăturile sunt complexe și dificil de măsurat În mod
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
cărți, reviste, calculator OBIECTIVE CADRU PE DOMENII EXPERENȚIALE: DOMENIUL LIMBA ȘI COMUNICARE: -Dezvoltarea capacității de exprimare orală, de înțelegere și utilizare corectă a structurilor verbale orale DOMENIUL ȘTIINȚĂ: Dezvoltarea capacității de cunoaștere și înțelegere a mediului înconjurător; Stimularea curiozității privind explicarea și înțelegerea lumii înconjurătoare. DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE: Cunoașterea și respectarea normelor de comportare în societate, educarea abilității de a intra în relație cu ceilalți; Dezvoltarea comportamentelor de cooperare, prosociale, proactive. DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV: Formarea unor deprinderi de lucru
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
Generale a ONU din 8 mai 2002. OBIECTIVE CADRU PE DOMENII EXPERIENȚIALE: • Domeniul Limba și Comunicare dezvoltarea capacității de exprimare orală, de înțelegere și utilizare corectă a semnificațiilor structurilor verbale orale; • Domeniul Științe dezvoltarea operațiilor intelectuale prematematice; stimularea curiozității privind explicarea și înțelegerea lumii înconjurătoare dezvoltarea capacității de rezolvare de situatii problematice, prin achiziții de strategii adecvate; • Domeniul Om și Societate cunoașterea și respectarea normelor de comportare în societate; educarea abilității de a intra în relație cu ceilalți; educarea trăsăturilor pozitive
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
Recitați o poezie de toamnă. După ce copiii au trecut de prima probă deschid cutia trimisă de Zână Toamnă. Voi anunța tema activității „Ce știi despre ...?” - joc didactic. Copiii vor fi împărțiți în două grupe (echipe): Echipa Perelor și Echipa Prunelor. Explicarea jocului Vor extrage din coșuleț (care se află în cutie) jetoane și vor formulă propoziții. Pentru fiecare răspuns corect vor primi câte o frunzulița. Executarea jocului de probă. Un copil va ieși în fața clasei și va executa jocul de probă
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]