966 matches
-
și "șaradist", vine cu cîteva obiecții. Parnasianismul său nu era unul în continuitate cu Grecia decorativă a lui Hérédia sau Leconte de Lisle: "Helada la care aderasem acum zece ani era Helada lui Nietzsche: Elanul, cutreierînd dinamic ființele și ridicînd extatic un cer platonician. Legătura dintre această primă fază și a doua? E căutarea unei Grecii mai directe, mai puțin filologice. E vorba desigur de o Grecie, simplă ipoteză morală, din care derivă o normă de civilizație și creație. Credeam a
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
mai mari și mai puri decît Rimbaud, dar că nu există în schimb nici unul atît de insolit". Îl consideră pe poetul Unui anotimp în Infern, un scientist, un matematician al delirului și vede în Iluminațiile sale o introducere la cunoașterea extatică a lumii sensibile, un fel de trecere la limita investigării exacte. Doar Povestirile grotești și fantastice ale lui Edgar Poe se înscriu și apelează la procedeele și obiectele științei, comparabile cu metodica lui Rimbaud. Nu modurile viziunii sau ale sentimentului
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în evidență un tip superior de spectacol și o miza economică uriașă, care transformă acest sport într-un business planetar ce ilustrează conexiunile adânci ale locuitorilor "satului global" care se aprind, degustă îndelung emoțiile sau suferă dramatic și dureros (mix extatic care acoperă întreg orizontul erotic accesibil lui homo sapiens) împreună, în fața televizoarelor, sau pe viu, în arenă. E un spectacol grandios care merită un pic de zăbavă. Cei mai în vârstă știu că Liga Campionilor nu a fost mereu așa
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
trebuie să oglindească. Eul trebuie să se oglindească. Eul rămâne, și În jurnalul intim, ca În orice scriere la persoana Întâi, semnul conștiinței care organizează discursul 51. El poate să-și aducă autorul, prin multiplicarea zilnică a semnificațiilor, până la limita extatică a lui „Tu ești asta”52. Iar dincolo nu există decât revelarea unui destin, piatra unghiulară a unei existențe. Însă revelația nu se produce decât sub forma exteriorității: adică a transcrierii care, pe de o parte, trimite la permanența mentală
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
în câteva „mistere” nașterea, patimile și învierea lui Iisus, transpuse într-un decor românesc, de mahala bucureșteană sau de așezare rustică (Trei mistere, 1922). Interesul pieselor (Ieslele, Cântecul cocoșului, Nebunul) stă în patosul aproape expresionist al trăirilor și al viziunilor extatice, halucinate ale personajelor, care poartă nume generice. Originală, porțiunea materializată într-o primă parte, Teoria criticei, a proiectului de sistem estetic propus în Istoria artei ca filosofie a istoriei pornește de la teza că „istoria artei este istoria personalității general omenești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288422_a_289751]
-
un rol în viață și în istorie. Trebuie să fim conștienți de faptul că nimeni nu poate, și nici nu trebuie, să ne compenseze pentru această «diminuare», nici măcar o școală perfect funcționată, spitalul cel mai eficient ori rugăciunea cea mai extatică. Nimeni și nimic, nici măcar viața comună cea mai exaltantă sau cea mai disperantă, nu ne pot despăgubi, ci pot doar să ne ajute și, uneori, pot să ne constrângă să fim fideli propriei alegeri, ce reprezintă un stil de viață
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
deschideri succesive din ce în ce mai vaste, care ajung inevitabil la fundamentele esteticii și la raporturile acesteia cu celelalte categorii axiologice. Cercul lui Hermes (1998) distilează straturile succesive ale palimpsestului - figurile proteice, manifestate în durată cronologică, ale comprehensiunii - în viziunea fulgurantă a intuiției extatice, acea ipostază a intelectului noetic în care existența estetică, de natură textual-discursivă, este răscumpărată și mântuită prin prezența imponderabilă, dar orbitoare a adevărului întemeietor. Contribuția lui I. la hermeneutica postheideggeriană constă în demersul integrator prin care „amprentele” mundane ale ființei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
și ea obsedată de exemplul lui Dante. Ea urmărește să fie o Divină comedie, ba încă și mai mult, o Biblie, mergând de la Geneză până la apocalips. Dacă e posibilă o comparație cu Comedia, atunci poezia eliadescă este aceea din Paradis, extatică, ideală, fără descripție, din esențe imateriale, parfumuri, luciri, efluvii și sonuri. Poetul a intuit jubilația sacră, hora elementelor pure, și e întîiul autor de "laude": Cântați, flori, bucuria și lăudați pe Domnul Pe idioma voastră, vă exalați profumul Spre ceruri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
O astfel de pasiune pentru elementul acvatic nu e proprie românului carpatin. Alecsandri are în preajma Mirceștilor o copie redusă a apelor exotice, lunca Siretului, regiune băltoasă printre mari sălcii, sugerând miniatural misterioasele lacuri meridionale, și pe marginea cărora cade în extatica lui solară. În poezia populară poetul a găsit un corespondent al firii sale amabile. Poezia folclorică, în latura erotică în care a folosit-o, e fără tragism, ușor oftătoare, elementar sensuală, diminutivală și în fond glumeață. Alecsandri, care s-a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de Romances și din Gil Vicente), dar în fond e un petrarchist, și, cu toate bizareriile lui verbale, el a împămîntenit dintre primii extazul erotic, estetismul pictural, mai mult raffaelit decât botticellian, aurăria, lividitatea lilială, transparența. În Lila întîlnim fineți extatice și hieratisme necunoscute acelei vremi. În fața poetului sumbru, ca o imagine de vitraliu, ca un elf care rade iarba, virgina dansează în lumina a o mie de făclii: Dusă-n vals o credeai fee, Nu femeie, Avea aripi, nu picior
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
s-o vază. În mare măsură satira e pamfletară, trăind dintr-o indignare furioasă, transcrisă într-o năvală de epitete cacofonice: pocitură, broască, bulgăroi, grecotei, smintit, stârpitură, fonf, flecar, găgăuță, gușat, bâlbâit. Injuriile sunt indiciul unui lirism maxim întors de la extatic la grindinos: Vezi colo pe urâciunea fără suflet, fără cuget, Cu privirea-mpăroșată și la fălci umflat și buget... Și deasupra tuturora, oastea să și-o recunoască, Își aruncă pocitura bulbucații ochi de broască... Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi Să
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de apași și femei pierdute, cu o veselie factice îndărătul căreia "e groaznic orice trai", amenințat de zgomotul tunului, cu instituții șubrede, cu genii relegate în mansardă, nerăbdătoare de a se ridica în Empireu. În fața acestei bolgii se deschide perspectiva extatică a unei geografii "de porțelan", fragile, dincolo de necazuri și păcat. Japonezii sunt între popoare "copii de griji neștiutori", podurile peste ape sunt de onix și fluviile poartă bărci pașnice și frunze căzute "foaie după foaie", izvoarele spumegă pe lângă casă în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
povești, Norocul dracului e cea mai realistă. Producerea imaginilor e fantastică, structura lor e materială. Delavrancea a cultivat și idilicul cu aceeași metodă a vibrației retorice în surdină. În Bunicul, Bunica, fericirea apare ca o euforie și totul e văzut extatic ca printr-un ochi excitat de opiu. Binicul, căzut într-o stare de dulce imbecilitate, se scarpină fără gânduri printre flori. Din toată activitatea dramatică a lui Delavrancea nu s-a putut menține la suprafață decât "trilogia", și din aceasta
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ști de toate; poate-am să uit nevasta și vinul acru, poate... Ei, poate la ospețe nu vei mai fi monarh - E toamnă. Bea cotnarul din cupă, Taliarh. ILARIE VORONCA Considerat imagist, Ilarie Voronca nu e și el decât un extatic al voluptății și un evocator de materii excitante pentru simțuri: păduri, saltele de paie, rufărie, gutui, blănuri, portocale, ceai, pâine, lapte, fructe putrede, alune, fasole verde, mazăre, cartofi, ringlote, banane, coacăze. Ulise este un poem descriptiv al vieții diurne fără
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
e culcușul Din polul plus În care doarme nins albușul De unde glodul Pământurilor n-a ajuns. În ciclul Uvedenrode se expun inițiatic cele trei faze de experiență erotică (venerică, intelectuală și astrală) cu încercarea de a se crea o viziune extatică a marelui Eros: Capăt al osiei lumii! Ceas alb, concis al minunii, Sună-mi trei Clare chei Certe, sub lucid eter Pentru cercuri de mister! Melcii, de care e vorba mai departe, sunt meniți să sugere prin răceala și transluciditatea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
distincția aceasta dintre memoria voluntară și memoria involuntară "nu numai că nu figurează în opera domnului Bergson, ci este chiar contrazisă de ea"26 (suprapunerea dintre "subiectul" și "obiectul" cunoașterii depășește, la Proust, momentul dinamic al vitalismului bergsonian, atingând treapta extatică a transfigurării și a conștiinței de sine). Dar, dincolo de eroarea semnalată, Camil Petrescu interpretează abuziv (tot în cheie "bergsoniană") însăși poetica romanului proustian, roman al cărui mecanism de producere s-ar datora numai "structurii afective" ce călăuzește memoria naratorului, chiar
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
dintre celebrii conferențiari ai Eranos-ului a fost și Jean Servier. Mai mult, el a scris Magia (și) ca urmare a inițierii pe care ar fi primit-o la Ascona, asistând împreună cu unii distinși participanți "la Diwan-urile lor, la transele lor extatice"22. Conferințele ținute la Ascona de Jean Servier au fost publicate în Eranos-Jahrbuch, începând cu 197723. 2. Magia și organigrama faunei astrale Lecturînd prezentul eseu despre magie, remarci dintru început foarte justa înțelegere de către Jean Servier a fenomenului. Faptul îmi
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
alte lumi. Prin simbolismul dealului din trecut intuiești realitatea unui straniu viitor. Trimiterile sunt la piramide, la simbolurile creștine și la ciudatele reprezentări paleoastronautice care le însoțesc. Unic și fabulos este și Dealul lui Iorgu. În universul lui pătrunzi aproape extatic, punându-ți "sub creștet perină din iarbă uscată și floare măcinată de amintiri" (p. 116). Dealul lui Iorgu este populat de bunica Maria, cetățean de onoare în Farmacia Raiului, specialist recunoscut în legarea oaselor. Infiorătoare sunt și dihăniile canine ce
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de B.E.R.D. și alte instituții financiare internaționale. știm bine pe de altă parte că aceste texte au fost scrise într-o altă epocă și într-un context foarte diferit. Dar a le reactualiza azi cu o imensă venerație, a vorbi extatic de Sfântul petre țuțea, înseamnă a suspenda orice spirit critic, orice luciditate istorică, orice simț al realităților actuale internaționale, din Vest dar și din Est (ca și cum Elțîn, între altele, n-ar fi câștigat și un referendum pro-reformă europeană). A fi
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Lisle ori Macedonski în ultima sa perioadă de creație, lirismul însă nu mai poate să-și păstreze maxima obiectivare impusă de estetica parnasiană. Helada „academică” și „decorativă” e înlocuită prin Helada lui Nietzsche, a elanului „cutreierând dinamic ființele” și „ridicând extatic un cer platonician”. Distanțarea însăși lasă loc apropierii, până la limita contopirii contrariilor, altfel spus, până la sinteza, pe spirala spiritului, dintre teză și antiteză. Sinteza de apolinic și dionisiac, aspirația către absolut și experiența intensă, orgiacă, a trăirii, tensiunea dintre un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
sau mai greu vizibile, cu repetiții și reluări de motive, cu trepte ce trebuie parcurse și ritmuri diverse. Cele trei moduri de cunoaștere din Ritmuri pentru nunțile necesare: cunoașterea erotică (roata „Venerii/ Inimii”), cunoașterea intelectuală (roata „capului/Mercur”) și cunoașterea extatică (roata „Soarelui/Marelui”), sugerează, prin succesiunea lor, și drumul pe care poezia barbiană însăși pășește - metamorfozându-se neîncetat, pentru a ajunge la țintă. Ținta fiind nunta supremă, sinteza dintre materie și spirit, în „Cămara Soarelui / Marelui / Nun și stea”. Lirismul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
Dumnezeieștii Scripturi, important e să se treacă dincolo de textul scris și de istorie către tainele duhovnicești din interiorul lor. În rugăciune, orientarea este ,,de la cuvinte la lipsa de cuvinte, de la complex la simplitatea externă, de la preocupările materiale la transcederea extatică a tuturor gândurilor”. În metoda rugăciunii neîncetate, întemeiată pe textul Bibliei, converg la Cassian rugăciunea și cunoașterea duhovnicească. În centrul învățăturii sale stă hristologia sa. Relația dintre Scriptură și rugăciune a luat diferite forme. Primii creștini luau în serios porunca
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
acestea, cea mai mare influență a sa în teologia occidentală va fi în altă parte și anume în teologia sa privitoare la rugăciune și în învățătura privitoare la cunoașterea duhovnicească și care se regăsește în așa-numita lectio divina. Rugăciunea extatică este una din temele interesante pe care Cassian le expune în opera sa însă, după cum spune și Columba Stewart: ,,definițiile ei sunt ambigue și aluzive, vocabularul experienței extatice folosit de Cassian e neobișnuit și sursa experienței sale este necunoscută
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
duhovnicească și care se regăsește în așa-numita lectio divina. Rugăciunea extatică este una din temele interesante pe care Cassian le expune în opera sa însă, după cum spune și Columba Stewart: ,,definițiile ei sunt ambigue și aluzive, vocabularul experienței extatice folosit de Cassian e neobișnuit și sursa experienței sale este necunoscută”. Cassian s-a folosit de tradiția evagriană a rugăciunii curate sau lipsite de imagini și a sugerat că rugăciunea desăvârșită e o întâlnire a minții cu o realitate mai
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
duhovnicească, și nevăzută. Cu toate acestea, el a descris o rugăciune mai aproape de extaz și care s-ar caracteriza ca o ,,ieșire a minții sau din minte” ori ca o ,,ieșire a inimii sau din inimă”. Învățătura privitoare la rugăciunea extatică sau de de foc e însoțită de evocări ale luminii. După cum spune Cassian în Convorbirea duhovnicească X, cântarea de psalmi din inimă sau metoda rugăciunii neîncetate pe care o învață, pot crea o predispoziție la monah pentru primirea unui har
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]