957 matches
-
Advanced Industrial Democracies (1984) Princeton, NJ: Princeton University Press, pp. 240-66. F.P. Belloni și D.C. Beller, ed., Faction Politics (1978) Oxford: ABC Clio. J. Bernard, A Guide to Latin American Parties (1973) Harmondsworth, Middlesex: Penguin K. von Beyme, ed., Right-wing Extremism in Western Europe (1988) London: Cass. J. Blondel, "Party systems and patterns of government in western democracies", Canadian Journal of Political Science (iunie 1968), pp. 180-203. J. Blondel, Political Parties (1981) London: Wildwood. V. Bogdanor, What is Proportional Representation? (1984
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
la o lume rurală încă apropiată, în care afirmarea absolută a noțiunii de proprietate era departe de a se impune și în care îndeosebi anumite forme colective de exploatare a pămîntului erau, de asemenea, mai mult sau mai puțin practicate. Extremismul revoluționar și fidelitatea față de o amintire deformată, dar amplificată, sacralizată, aceea a unei anumite vremi "de dinainte" sînt în cazul de față inseparabile. De asemenea, mișcările naționale care au zguduit laolaltă vechiul edificiu statal european se înfățișează de la început ca
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
De Toqueville, Emile Zola. Numai că atunci ideea europeană era mai mult o reacție la diverse hegemonii, un element de echilibru, o aspirație compensatorie. Protagoniștii săi erau mai mult scriitori, filosofi cu procupări sociale, publiciști. Ideea aceasta, când compromisă de extremisme, când susținută cu profunzime, va primi tot felul de conotații în secolul nostru. Între un "europocentrism" agresiv și o insidioasă culpabilizare a sistemului european (A. Reszler, L'intellectuel contre l'Europe, 1976), intelectualitatea a ezitat mereu, cu argumente aproape egale
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
anumiți stimuli sunt exagerați artificial până devin stimuli supernormali, efectul poate fi sporit și mai mult prin reducerea altor stimuli (irelevanți sau omiși intenționat). Creând simultan stimuli subnormali în acest fel, stimulii supernormali vor părea mai puternici. Acesta este principiul extremismului stimulilor. Atunci când vrem să ne bucurăm de lectură, piese de teatru, filme sau muzică, ne supunem automat acestei proceduri. Este însăși esența a ceea ce numim dramatizare. Activitățile zilnice, executate așa cum se petrec în viața reală, nu au destul suspans. Ele
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de lectură, piese de teatru, filme sau muzică, ne supunem automat acestei proceduri. Este însăși esența a ceea ce numim dramatizare. Activitățile zilnice, executate așa cum se petrec în viața reală, nu au destul suspans. Ele au nevoie să fie exagerate. Principiul extremismului stimulilor acționează pentru a ne asigura că detaliile irelevante sunt eliminate, iar cele importante sunt intensificate și făcute mai extravagante". (Morris, 2010, pp. 300-301) Conformismul social, ca efect al puterii disciplinare, de care vorbea Michel Foucault, epuizează repede potențialul de
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
conținut într-o tendință creată în concordanță cu principiul contradicției stimulilor, mai ales că hedonismul consumist a consacrat dictonul ceea ce este nou este mai bun; așa s-a ajuns la combinarea celor două exigențe, rezultatul fiind producerea noutății în conformitate cu principiul extremismului stimulilor: "[...] deoarece stimulii supernormali sunt atât de puternici și răspunsul nostru ne poate epuiza, e nevoie ca, din când în când, să diversificăm elementele pe care alegem să le amplificăm. Cu alte cuvinte, introducem schimbarea. Atunci când intervine o modificare de
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
exemplu) sunt ignorate. Desenele animate și caricatura sunt două forme de exagerare extremistă a stimulilor. Caricatura exagerează trăsăturile normale ale personajului până la a crea diformități. Revoluțiile în artă (în secolul XX și nu numai) au vizat aceeași libertate în concretizarea extremismului stimulilor, ignorând reproducerea de tip fotografie. Arta este o formă de implicare în goana după stimuli, consideră Desmond Morris. Apare o diferență esențială în ceea ce privește stimularea între mediul nostru consumist (care tinde să ne aducă în pragul epuizării) și ternul, cenușiul
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
critica, pe un alt palier de analiză, prin vocea lui Paul Virilio. Acesteia din urmă îi este rezervat un spațiu mai larg, în vederea zdruncinării optimismului exagerat al transumaniștilor, deși și critica sa este, la rândul ei, criticată și demascată de extremism retoric și speculativ, de la analiza crizei subiectului în contextul tehnoștiinței la teoria percepțională a mașinii viziunii, de la teoria bombei informaționale la teoria bombei genetice. Capitolul al patrulea începe cu prezentarea pluralității și a contradicțiilor mișcării cyberfeministe, mișcare conturată în special
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
clinic al noii virtualizări a acțiunii sau teleacțiunea electronică șterge, simultan cu responsabilitatea savantului, culpabilitatea pacientului” (Virilio, 1998, p. 15Ă. Eseistul observă de asemenea că, în cadrul performanțelor-limită din domeniile roboticii și geneticii actuale, se ajunge la un punct maxim de „extremism postștiintific” deoarece prin „știința excesului”, conceptul însuși de știință este ambiguizat: știința-limită sau limita-științei este știința extremei, cibernetica, echivalată cu riscul dispariției științei înseși și cu „vertijul accelerării realității” (Virilio, 1998Ă. Întrucât realitatea obiectivă este respinsă în demersul cibernetic, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
asumarea acestui risc în vederea adoptării unei strategii politice de către femei. Feminista reușește să racordeze proiectul politic al subiectivității nomadice la dimensiunea diferenței sexuale și să propună o contrapoziție pozitivă și constructivă la discursul „falogocentric”. Dacă discursul teoreticienei suferă de același extremism conceptual specific feminismului, modelele practice oferite par mult mai bine ancorate în pragmatica existenței actuale. Aceste modele practice sunt viabile și utile, păstrând în același timp și figuralitatea metaforică a nomadismului tehnocultural. Alte autoare critică cyberfeminismului din interiorul mișcării. De
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
direcții noi în cultura română”, Observator cultural gândit și condus de Ion Bogdan Lefter, mi-au părut prea marcate de idiosincrazii personale și prea eterogene pentru a putea fi formulate analitic ori subsumate unui program. Ludica Dilema, inițiată sub semnul „extremismului de centru” (ca să preiau titlul rubricii lui Radu Cosașu, potrivit pentru întreaga publicație), a fost multă vreme blocată în acel spirit, deși atingea adesea cu inteligență și talent chestiuni publice preocupante, dar nu întotdeauna suficient pentru a contribui la dezbateri
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
lui Bellow: diabolizarea lui Eliade. „Grielescu”, aflăm când de la „Abe”, când de la „Chick”, a fost „nazist”, „fascist”, „hitlerist”, a fost cineva (nu e clar ce anume) la Lisabona, tocmai sub Salazar - acest din urmă detaliu nu înseamnă totuși solidaritate cu extremismul nazist. În privința atitudinii lui „Grielescu” față de evrei, ultima remarcă a lui „Chick”, în ultimul pasaj în care vorbește de altminteri pitorescul savant român, sugerează oportunismul, ceea ce poate nici nu este incorect: „Grielescu” nu era un malign antisemit, ci doar a
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în ciuda ascensiunii considerabile a opoziției democratice, grupată în jurul candidatului Emil Constantinescu, geolog, rector al Universității din București. Iliescu va fi reales pentru ultima dată în 2000, ca o garanție a continuității "liniștite" în fața candidatului partidului România Mare, Vadim Tudor, reprezentând extremismul naționalist al vechilor nostalgici ai epocii Ceaușescu, dar și aspirațiile justițiare ale tinerilor, cărora nu le displace limbajul său de violență populistă. În 1990/1991, odată cu restaurarea timidă a dreptului la proprietate privată, prin legea din 18/1991 care anunță
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
reușește să creeze o vastă panoramare a ceea ce am numit "fanaticism naționalistic", poziția înspre care a evoluat gândirea autohtonismului românesc în perioada interbelică. Anii treizeci au cunoscut irumpția gândirii socio-politice românești într-o adevărată deflagrație intelectuală de extrema dreaptă. Filonul extremismului de dreapta, propunător de soluții politice radicale, este reperabil încă din perioada antebelică. Cuzismul - doctrina socio-politică închegată de A.C. Cuza a cărei forță motrică era alimentată exclusiv de ideea antisemitică - inaugurează discursul extremist pe scena ideilor politice românești. Însă nici
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mișcarea legionară luptă pentru crearea statului totalitar, sculptat politic, social și economic în fondul național. [...] Mișcarea legionară este o concepție totală a vieții naționale" (Marin, 1977, p. 208). Au existat, desigur, și curente filodemocratice care au configurat antipodul ideologic al extremismului naționalist al interbelicului românesc. Suficient este de menționat numele lui Eugen Lovinescu, a cărui Istoria civilizației române moderne (1997) [1924-1925, 3 vol.] constituie o viguroasă pledoarie pentru necesitatea sociologică a europenizării ca efect al legii inexorabile a sincronizării. Pe aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
UDMR, înființată la 25 decembrie 1989), etnicii români s-au contra-mobilizat creând propria lor organizație politică cu caracter exclusivist etnic. La 1 februarie 1990 este înființată la Târgu Mureș Vatra Românească, organizația care a deschis drumul naționalismului etnic și a extremismului de dreapta în politica postdecembristă. Prin oficiosul său Cuvântul Liber, Vatra Românească a difuzat public pe plan local anti-maghiarismul ca ideologia sa fundațională. Demn de menționat este că Ion Iliescu, autocaracterizat drept "emanația revoluției" din 1989, s-a numărat printre
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pericolul maghiar la adresa unității naționale. Etnicizarea politicii postdecembriste începută prin regrupările etnice în jurul UDMR și Vatra Românească au antamat tensiunile interetnice care vor răbufni în sângerosul conflict consumat pe străzile orașului Târgu Mureș în martie 1990. Devenită un incubator al extremismului naționalist, politica românească se îmbogățește în iunie 1991 cu Partidul România Mare, care extinde alonja discursului xenofob pentru a-i cuprinde și pe evrei și țigani (rromi). Antimaghiarismul brevetat de PUNR i se alătură antiseminismul și anti-țiganismul, rezultatul fiind triada
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ideology.htm, accesat în 10 octombrie 2013. Anderson, B. (2000). Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului. București: Integral. Anderson, N. (1923). The Hobo: The Sociology of the Homeless Man. Chicago: The University of Chicago Press. Andreescu, G. (2003). Extremismul de dreapta în România. Cluj-Napoca: Centrul de resurse pentru diversitate etnoculturală. Austin, J.L. (2005). Cum să faci lucruri cu vorbe. Pitești: Paralela 45. Babu-Buznea, O. (1979). Dacii în conștiința romanticilor noștri: schiță la o istorie a dacismului. București: Minerva. Balibar
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și informaționale care le pot îmbunătăți capabilitățile militare. Experții ONU consideră că în prezent sunt evidente două categorii de riscuri general valabile la adresa securității internaționale: cele de tip soft (exemple ar fi: sărăcia extremă, incultura, șomajul, bolile contagioase, degradarea mediului, extremismul religios, violarea drepturilor omului etc.) și de tip hard (terorismul internațional, proliferarea armelor de distrugere în masă, conflictele intra și interstatale etc.).101 O parte din analiști împărtășesc ideea conform căreia secolul al XXI-lea a început la 11 septembrie
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
care pot genera crize regionale sau internaționale pot rezultă din apariția și proliferarea unor tendințe de revizuire a teritoriilor/frontierelor unor state (a se vedea conflictul israeliano-palestinian), emigrația masivă spre țări puternice,200 amploarea traficului de droguri, mărfuri, crimă organizată, extremism politic și etnic, fundamentalism religios, terorism internațional etc. Conform teoreticienilor se pot identifica trei categorii de zone de crize: zone anacronice (sau tradiționale), zone de crize induse, zone de crize aleatorii (sau în mozaic).201 Toate aceste zone sunt periculoase
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
baza unei cooperări cu statele arabe. Minimalizarea riscurilor la adresa păcii s-au evidențiat prin reducerea mijloacelor militare și economice de influențare a evenimentelor, av(ndu-se (n vedere eforturile (mpotriva proliferării rachetelor balistice, a armamentului, (n general, și prin răsp(ndirea extremismului. O dimensiune fundamentală a contribuției SUA (n sfera orientala este dimensiunea securității, conlucr(nd pentru o viziune pozitivă a viitorului securității zonei; acțiunile acestora au vizat o dublă securitate: securitatea statului Israel și securitatea (n lumea statelor arabe, ca p
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
253.254. Caracteristică principala a crizelor specifice Orientului Mijlociu rămâne orientarea conservatoare a societății arabo-islamice marcată de acea filosofie revanșarda, o filosofie a răzbunării care în timp a dat naștere unui terorism fundamentalist, care nu se află numai în dimensiunea extremismului islamic, ci și în cea a altor cercuri extremiste, de sorginte politică, etnică sau religioasă; simbol al interferentei între sfera politicului și cea a religiei acest lucru amplifica impresia că omenirea se apropie de un conflict intercivilizațional, de un război
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
pacificata și raporturile de forțe se vor schimba, este posibilă angrenarea puterilor occidentale (de exemplu: UE) în procesul de democratizare a vietii interne a statelor din regiune. Se ridică totuși întrebarea: climatul democratic pluralist va fi soluția pentru bararea ascensiunii extremismului islamic fundamentalist de tip ISIS? Rezultate posibile pentru Scenariul 3: Scenariul propus este posibil, însă pentru instaurarea unei ordini în Orientul Mijlociu soluția pacificării zonei trebuie să vină, în primul rând, din interiorul regiunii, aceasta neputând fi impusă în mod artificial
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
arabi, este primul cerc al răspunderii, al doilea cerc poate fi reprezentat de Uniunea Europeană, al treilea cerc al răspunderii revenind întregii comunități internaționale, aceasta fiind considerată un garant al păcii și securității internaționale. Care va fi oare dominantă în Orientul Mijlociu: extremismul sau calea compromisului? Este posibil ca Uniunea Europeană alături de comunitatea internațională să contribuie la instaurarea unei păci durabile, juste și cuprinzătoare? Răspunsurile la aceste întrebări, cu siguranta, vor folosi la prefigurarea viitorului Orientului Apropiat și Mijlociu. Deznodământul acestui conflict secular nu
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Mitul lui Sisif, consideră sinuciderea drept singura problemă veritabilă a filozofiei, până la Jankélévitch și ale sale marginalii În care nostalgia, ireversibilul, imprecizia „nu-știu-ce”-ului se amalgamează insesizabil, s-a deschis un evantai policrom. Pozițiile acestea, deși contrare, reușesc să evite extremismele: În procesul analizei, nuanțările alterează inevitabil rigiditatea ipotezelor. Însuși faptul că această chestiune e discutată, interpretată, supusă - măcar din rațiuni de „tehnică a demonstrației” - dubiului arată că implicațiile ei nu au Încetat să seducă nici moraliștii, nici teologii și nici
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]