2,274 matches
-
Vo) + fi (VkIjk) V = Ve + VmImp + VfIpf + VpIpp + VsIps + VgIpg Valența unui rezultat (Vj) este o funcție a valenței dobândite prin internalizarea motivației (Vo), iar instrumentalitatea percepută a unui rezultat j mediază obținerea rezultatelor. Performanța este o funcție a recompenselor extrinseci și intrinseci: implicarea Ego-ului (Ve), banii (Vm), stimulentele (Vf), promovarea (Vp), suportul (Vs), acceptarea din partea grupului (Vg) și instrumentalitatea corespunzătoare acestora. House (1971) M = IVb + E1 (IVa + Σn i=1 (E2i Evi) i = 1, ...n Motivația pentru muncă (M) este
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
și instrumentalitatea corespunzătoare acestora. House (1971) M = IVb + E1 (IVa + Σn i=1 (E2i Evi) i = 1, ...n Motivația pentru muncă (M) este o funcție a valenței intrinseci asociată cu îndeplinirea sarcinii (IVa), a performanței în sarcină (IVb), a valenței extrinseci (Vi) și a expectanțelor corespondente (E2i Evi) Până în anii '90 cercetarea empirică ce urmărea testarea teoriei expectanței a avut proporții impresionante, fiind identificate 77 de studii care au avut acest obiect, în perioada 1990-1997 interesul scăzând semnificativ, fiind publicate doar
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
primare prin faptul că nu sunt rezultate din deficitul celular și nu acționează ciclic. (Deci și Ryan, 1985, p. 32) Motivația intrinsecă există în mod natural, avându-și originea în structurile psihologice umane și poate motiva comportamentul fără intervenția recompenselor extrinseci sau a elementelor de control venite din mediu. Comportamente precum învățarea, adaptarea, dezvoltarea competențelor sunt în cea mai mare parte motivate intrinsec. Deși acest tip de motivație este puternică și persistentă, poate fi erodată și influențată de elementele venite din
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
evaluation theory CET), teoria integrării organice (organismic integration theory), teoria orientărilor cauzale (causality orientations theory) și teoria nevoilor primare (basic needs theory). Teoria evaluării cognitive, cea mai cunoscută dintre cele patru "mini-teorii", postulează diminuarea motivației intrinseci ca urmare a recompensei extrinseci, mai ales atunci când recompensele sunt explicit atribuite mediului extern. Oamenii au nevoia de a se simți autonomi și competenți, iar contextele sociale care favorizează sentimentele de competență și autonomie conduc la creșterea motivației intrinseci. Factorii care diminuează aceste sentimente subminează
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
această aparență, principiile CET nu se aplică pentru că aceste comportamente nu pot fi inițiate prin motivare intrinsecă. (Ryan și Deci, 2000, p. 71) Deși teoria autodeterminării este dezvoltată pe baza conceptului de motivație intrinsecă, autorii au studiat și mecanismele motivației extrinseci, definită ca "realizarea unei activități pentru obținerea unor rezultate, în contrast cu motivația intrinsecă care presupune realizarea unei activități pentru satisfacția obținută din realizarea activității în sine" (Ryan și Deci, 2000, p. 71). Spre deosebire de alte teorii ce consideră că cele două forme
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
activități pentru obținerea unor rezultate, în contrast cu motivația intrinsecă care presupune realizarea unei activități pentru satisfacția obținută din realizarea activității în sine" (Ryan și Deci, 2000, p. 71). Spre deosebire de alte teorii ce consideră că cele două forme ale motivației (intrinsecă și extrinsecă) sunt aditive, conducând la obținerea satisfacției integrale, teoria evaluării cognitive operează distincția clară între cele două concepte. Similar formei intrinseci, și motivația extrinsecă poate cuprinde diferite grade de autonomie, pe un continuum ce variază de la absența totală a acesteia, stare
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Deci, 2000, p. 71). Spre deosebire de alte teorii ce consideră că cele două forme ale motivației (intrinsecă și extrinsecă) sunt aditive, conducând la obținerea satisfacției integrale, teoria evaluării cognitive operează distincția clară între cele două concepte. Similar formei intrinseci, și motivația extrinsecă poate cuprinde diferite grade de autonomie, pe un continuum ce variază de la absența totală a acesteia, stare numită amotivare (caracterizată prin absența acțiunii sau a acțiunii realizate fără intenție), până la un nivel ridicat de autonomie, apropiat motivației intrinseci. Între aceste
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
ce variază de la absența totală a acesteia, stare numită amotivare (caracterizată prin absența acțiunii sau a acțiunii realizate fără intenție), până la un nivel ridicat de autonomie, apropiat motivației intrinseci. Între aceste limite ale continuumul sunt identificate patru forme de motivație extrinsecă: 1. motivație reglată extern: comportamentul este realizat pentru a satisface o solicitare externă cum este cazul recompensării condiționate de îndeplinirea sarcinilor; 2. motivație reglată introvert: introversiunea implică un anumit nivel de control, fără ca persoana să resimtă activitatea drept una personală
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
plan personal; 4. motivația reglată integrat: are multe similarități cu motivația intrinsecă și implică identificarea cu valorile și nevoile care conduc la acțiune, dar spre deosebire de motivația intrinsecă, urmărește obținerea unor rezultate externe. Prin procesele de internalizare și integrare, persoanele motivate extrinsec pot deveni devotate și pot desfășura acțiuni autentice, dacă nevoile de competență, auto-determinare și apartenență sunt dezvoltate. Figura 8 prezintă continuumul autodeterminării, în funcție de tipurile de motivație. Fig. 8. Continuumul autodeterminării (după Ryan și Deci, 2000, p. 237) Teoria autodeterminării este
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
4.4.2. Limite, critici, dezvoltări teoria evaluării cognitive Teoria autodeterminării a primit o serie de critici atât sub aspect conceptual, cât și în ceea ce privește metodologia utilizată pentru măsurarea motivației intrinseci. Cele mai controversate aspecte sunt cele care postulează diminuarea motivației extrinseci ca urmare a aplicării recompenselor financiare. Încă de la primele cercetări realizate de Deci în anul 1971, motivația intrinsecă și dinamica acesteia au fost măsurate prin persistența acțiunii (a comportamentului) după eliminarea recompenselor. Latham și Locke (Latham, 2007) sintetizează limitele acestei
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
negative, pozitive sau pentru a nu determina nici un efect asupra motivației intrinseci". Angajații așteaptă în organizații să fie recompensați pentru munca depusă. Relația de inversă proporționalitate dintre nivelul recompensei financiare și cel al motivației intrinseci, precum și diferitele forme ale motivației extrinseci, prezentate de modelul autodeterminării, conduce la ideea că în organizații majoritatea angajaților sunt motivați extrinsec. De asemenea, emoțiile negative, cum este nemulțumirea, conduc frecvent la inițierea comportamentelor ce urmăresc îmbunătățirea activității (eliminarea sursei de nemulțumire). Contrar acestui aspect, teoria autodeterminării
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
organizații să fie recompensați pentru munca depusă. Relația de inversă proporționalitate dintre nivelul recompensei financiare și cel al motivației intrinseci, precum și diferitele forme ale motivației extrinseci, prezentate de modelul autodeterminării, conduce la ideea că în organizații majoritatea angajaților sunt motivați extrinsec. De asemenea, emoțiile negative, cum este nemulțumirea, conduc frecvent la inițierea comportamentelor ce urmăresc îmbunătățirea activității (eliminarea sursei de nemulțumire). Contrar acestui aspect, teoria autodeterminării consideră că pentru motivația intrinsecă, tipice sunt sentimentele de plăcere, angajament și satisfacție. Teoria audo-determinării
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
vieții cotidiene" (Deci și Ryan, 2008, p. 182). Conceptele teoriei au fost și ele transformate, recent fiind impuse cele de motivație autonomă și motivație exercitată prin control (Deci și Ryan, 2008). Prima formă cuprinde motivația intrinsecă și tipurile de motivație extrinsecă ce presupun identificarea subiectului cu activitatea desfășurată. Când oamenii sunt motivați autonom, atunci experimentează actul volitiv sau auto-susținerea propriilor acțiuni. Motivația exercitată prin control se referă la comportamentele determinate extern (prin recompense sau pedepse), dar și la comportamentele reglate intern
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
valorilor, fiecare persoană alegând acele conduite care conduc la consolidarea conceptului de sine și totodată sunt consistente cu sinele ideal. Propoziția de bază a metateoriei celor trei autori afirmă că "există cinci surse de bază ale motivației: procesele intrinseci, recompensele extrinseci/instrumentale, conceptul de sine extern, conceptul de sine intern și internalizarea obiectivelor" (Leonard, Beauvais și Scholl, 1999, p. 988). Studiile privind factorii dispoziționali resemnifică un câmp al cercetării extrem de prolific. Relația dintre performanță și trăsăturile de personalitate pun într-un
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
sub forma unui model combinat, care măsoară agregat factorii igienici și nevoile primare ale ierarhiei nevoilor, respectiv factorii motivaționali și nevoile superioare din teoria lui Maslow. Aceștia au fost reuniți în două categorii de factori: factori intrinseci postului și factori extrinseci postului. Teoria elaborată de McClelland permite identificarea profilelor motivaționale determinate de tipul nevoii dominante: nevoia de realizare, nevoia de putere și nevoia de afiliere. Teoria echității implică identificarea contribuțiilor, a rezultatelor și a grupului de referință pentru măsurarea percepției asupra
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
realizările proprii unor factori intrinseci, în timp ce sursele de insatisfacție să fie proiectate asupra factorilor externi, contextuali. Cele două teorii se înscriu în schema tradițională ce clasifică motivația după poziționarea sursei producătoare (locus-ul cauzalității) în două categorii: motivație intrinsecă și motivație extrinsecă. În cadrul motivației extrinseci pot fi incluse primele trei nivele din ierarhia nevoilor (nevoi fiziologice, nevoi de siguranță, nevoi de afiliere) și factorii igienici sau de context ai modelului bifactorial. În cadrul motivației intrinseci pot fi incluse ultimele două nivele ale piramidei
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
factori intrinseci, în timp ce sursele de insatisfacție să fie proiectate asupra factorilor externi, contextuali. Cele două teorii se înscriu în schema tradițională ce clasifică motivația după poziționarea sursei producătoare (locus-ul cauzalității) în două categorii: motivație intrinsecă și motivație extrinsecă. În cadrul motivației extrinseci pot fi incluse primele trei nivele din ierarhia nevoilor (nevoi fiziologice, nevoi de siguranță, nevoi de afiliere) și factorii igienici sau de context ai modelului bifactorial. În cadrul motivației intrinseci pot fi incluse ultimele două nivele ale piramidei nevoilor (nevoile de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
modelului bifactorial. În cadrul motivației intrinseci pot fi incluse ultimele două nivele ale piramidei nevoilor (nevoile de stimă și autorealizare) și factorii motivaționali sau de conținut ai modelului bifactorial. Modelul combinat Maslow-Herzberg se întemeiază pe măsurarea agregată a factorilor specifici motivației extrinseci (factori de nivel inferior Maslow cu factori igienici Herzberg) și a factorilor specifici motivației intrinseci (factori de nivel superior Maslow cu factori motivaționali Herzberg). Spre deosebire de modelul lui Herzberg, care include relațiile interpersonale în clasa factorilor igienici, modelul combinat include această
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de nevoi. De asemenea, satisfacerea integrală a nevoilor de nivel superior nu este posibilă, mulțumirea maximală exprimând neactivarea nevoii de autorealizare. Pentru elaborarea rapoartelor individuale de evaluare s-au aplicat următoarele principii: 1. Creșterea productivității prin acțiunea la nivelul factorilor extrinseci poate fi obținută doar dacă s-a identificat nesaturarea lor. Este de așteptat ca efectele de randament obținute prin intervenții corective la nivelul factorilor extrinseci să se manifeste pe o perioadă scurtă de timp. 2. Dacă saturarea factorilor extrinseci se
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de evaluare s-au aplicat următoarele principii: 1. Creșterea productivității prin acțiunea la nivelul factorilor extrinseci poate fi obținută doar dacă s-a identificat nesaturarea lor. Este de așteptat ca efectele de randament obținute prin intervenții corective la nivelul factorilor extrinseci să se manifeste pe o perioadă scurtă de timp. 2. Dacă saturarea factorilor extrinseci se află la un nivel considerat tolerabil de către angajați, suplimentările realizate în această direcție nu atrag după sine modificări ale conduitei de lucru. 3. Intervențiile exclusive
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
factorilor extrinseci poate fi obținută doar dacă s-a identificat nesaturarea lor. Este de așteptat ca efectele de randament obținute prin intervenții corective la nivelul factorilor extrinseci să se manifeste pe o perioadă scurtă de timp. 2. Dacă saturarea factorilor extrinseci se află la un nivel considerat tolerabil de către angajați, suplimentările realizate în această direcție nu atrag după sine modificări ale conduitei de lucru. 3. Intervențiile exclusive la nivelul factorilor igienici (creșterea salariului, îmbunătățirea condițiilor fizice de muncă) nu atrag după
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
se vor putea obține și modificări ale conduitei de muncă. Pentru a suplimenta rezultatele obținute prin aplicarea modelului Herzberg-Maslow s-a folosit o secvență de interviu ce utilizează modelul combinat ca model proiectiv. Astfel, pentru jumătate din factorii intrinseci, respectiv extrinseci s-au formulat aceleași întrebări, subiecții fiind solicitați să dea răspunsuri despre gradul de mulțumire/nemulțumire al "celorlalți" (în cazul managerilor s-a utilizat proiecția la nivelul muncitorilor). Această secvență a urmărit diminuarea limitei modelului lui Herzberg, exprimată în apariția
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
și a rapoartelor manageriale destinate directorilor generali și/sau acționarilor companiilor. Rapoartele individuale au cuprins rezultatele evaluării, rubrica "recomandări pentru șeful direct" și transcrierile secvențelor de interviu care au instrumentat modele teoretice. Aplicarea modelului combinat Herzberg-Maslow a evidențiat lista factorilor extrinseci (igienici Herzberg, respectiv de nivel I-III Maslow) care impuneau saturări pentru diminuarea insatisfacției în muncă precum și lista factorilor intrinseci (motivaționali Herzberg, respectiv de nivel IV-V Maslow) care puteau genera activarea nivelelor superioare, cu beneficii privind randamentul muncii. Pentru
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
intervențiilor la nivelul factorilor motivaționali. În concluzie, evaluarea motivației în muncă este adecvată în condițiile în care managementul unei organizații are o strategie de investiție în resursa umană, dorește dezvoltarea acesteia și este pregătită să facă corecții în sfera factorilor extrinseci. 6.6. Limite privind evaluarea motivației în muncă Elaborarea unui plan de motivare a angajaților, și în general pragmatica motivării, ridică două seturi de probleme. Primul set este derivat din psihosociologia industrială/organizațională care afirmă configurația unică și individuală a
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de-a doua limită, cea pragmatică. Succesiunea satisfacerii nevoilor angajaților limitează capacitatea de intervenție a organizațiilor, blocându-le la nivelul investițiilor financiare. Dacă doresc să activeze nevoile superioare, să determine motivația intrinsecă, managerii trebuie mai întâi să investească în factorii extrinseci: condiții fizice, recompense, echipamente de lucru etc. Limitele metodologice au rezultat din operaționalizarea conceptelor și din tehnicile de culegere a datelor. Interviul individual semi-structurat, face to face a pus respondentul în fața unui set prestabilit de itemi față de care acesta și-
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]