992 matches
-
comunei Breaza funcționa și comuna Vispești, desprinsă în perioada 1862-1864 din Breaza, și formată din satele Văleanca, Vispești, Vârfu și Fântânele, cu 1250 de locuitori, dintre care jumătate în satul de reședință. În comună funcționau 2 biserici (la Vispești și Fântânele) și o școală la Vispești. În 1925, în comuna Breaza este consemnat și satul Istrița de Jos, iar comuna avea 4525 locuitori. Comuna Vispești fusese atunci, însă, desființată, satele ei fiind incluse în comuna Năeni. În 1931, s-a înființat
Comuna Breaza, Buzău () [Corola-website/Science/300797_a_302126]
-
Mărgăritești (denumită temporar în perioada interbelică și Câlnău) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Câmpulungeanca, Fântânele și Mărgăritești (reședința). Comuna se află în zona Subcarpaților de Curbură, în nordul județului, pe valea Câlnăului și pe cea a pârâului Hârboca (un alfuent al acestuia). Principala cale de comunicație ce leagă satele comunei este DJ203A, un drum județean
Comuna Mărgăritești, Buzău () [Corola-website/Science/300827_a_302156]
-
și Șchiopeni. În 1950, județul Râmnicu Sărat a fost desființat, iar comuna (denumită din nou "Mărgăritești") a fost arondată raionului Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. Satul Șchiopeni a luat în 1964 numele de "Fântânele". În 1968, regiunile și raioanele au fost desființate, iar comuna, în alcătuirea actuală, a fost inclusă în județul Buzău. În comuna Mărgăritești se află biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din satul Fântânele (împreună cu clopotnița), datând din 1777, monument istoric de
Comuna Mărgăritești, Buzău () [Corola-website/Science/300827_a_302156]
-
Satul Șchiopeni a luat în 1964 numele de "Fântânele". În 1968, regiunile și raioanele au fost desființate, iar comuna, în alcătuirea actuală, a fost inclusă în județul Buzău. În comuna Mărgăritești se află biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din satul Fântânele (împreună cu clopotnița), datând din 1777, monument istoric de arhitectură de interes național. În rest, singurul monument din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Buzău și clasificat ca monument de arhitectură de interes local, este biserica „Sfântul Dimitrie” datând
Comuna Mărgăritești, Buzău () [Corola-website/Science/300827_a_302156]
-
Năeni (în trecut, și Năeni-Proșca) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Fântânele, Fințești, Năeni (reședința), Proșca și Vârf. Comuna se află pe versantul sudic al dealului Istrița, în vestul județului. Ea este deservită de șoseaua județeană DJ205, care o leagă spre sud de șoseaua națională DN1B, care leagă Buzăul de Ploiești, și
Comuna Năeni, Buzău () [Corola-website/Science/300833_a_302162]
-
și alta de fete, cu 30 de eleve. În aceeași perioadă, pe teritoriul actual al comunei Năeni funcționau și comunele Fințești și Vispești. Comuna Vispești, desprinsă în perioada 1862-1864 din comuna Breaza și formată din satele Văleanca, Vispești, Vârfu și Fântânele, avea 1250 de locuitori, dintre care jumătate în satul de reședință. În comună funcționau 2 biserici (la Vispești și Fântânele) și o școală la Vispești. Comuna Fințești, formată din satele Fințești și Tufele-Fințești, avea 1240 de locuitori, o biserică și
Comuna Năeni, Buzău () [Corola-website/Science/300833_a_302162]
-
Fințești și Vispești. Comuna Vispești, desprinsă în perioada 1862-1864 din comuna Breaza și formată din satele Văleanca, Vispești, Vârfu și Fântânele, avea 1250 de locuitori, dintre care jumătate în satul de reședință. În comună funcționau 2 biserici (la Vispești și Fântânele) și o școală la Vispești. Comuna Fințești, formată din satele Fințești și Tufele-Fințești, avea 1240 de locuitori, o biserică și o școală cu 62 de elevi, din care 6 fete. În 1925, comuna Vispești fusese desființată, iar satele ei transferate
Comuna Năeni, Buzău () [Corola-website/Science/300833_a_302162]
-
o așezare din epoca migrațiilor (secolele al IV-lea-al V-lea e.n.). În rest, alte cinci obiective sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice două la Fântânele și două la Proșca. Astfel, situl de pe dealul Colarea din satul Fântânele cuprinde o așezare și o necropolă de la mijlocul mileniului al III-lea î.e.n. (Epoca Bronzului) și o necropolă din perioada Halstatt (secolul al V-lea î.e.n.); un alt
Comuna Năeni, Buzău () [Corola-website/Science/300833_a_302162]
-
e.n.). În rest, alte cinci obiective sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice două la Fântânele și două la Proșca. Astfel, situl de pe dealul Colarea din satul Fântânele cuprinde o așezare și o necropolă de la mijlocul mileniului al III-lea î.e.n. (Epoca Bronzului) și o necropolă din perioada Halstatt (secolul al V-lea î.e.n.); un alt sit, de pe dealul Greabănu din același sat cuprinde o așezare din epoca
Comuna Năeni, Buzău () [Corola-website/Science/300833_a_302162]
-
satului este dependent de râul Someș , când acesta scade și nivelul apei din fântâni scade. Satul Nimigea de jos se află pe malul sudic al râului Someșul Mare. Este mărginit de pârâurile Bratoșa și Straua. Râurilea Între Hotare și La Fântânele se varsă în Someșul Mare la Nimigea, traversând centrul localității. De asemenea exista și un izvor cu apă minerală numit de localnici ""Henți"" Peisajul natural este specific zonei de Silvo-Stepa și luncii Someșului . Flora este compusă din: Fauna este compusă
Nimigea de Jos, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300885_a_302214]
-
Lacu Rezii este un sat ce aparține orașului Însurăței din județul Brăila, Muntenia, România. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul era reședința comunei Lacu Rezii, din plasa Balta, județul Brăila, formată din satele Lacu Rezii și Padina (Fântânelele), cu o populație totală de 886 de locuitori. În comuna Lacu Rezii funcționau o moară cu aburi, o școală de fete cu 5 eleve, o școală de băieți cu 60 de elevi și două biserici una în Lacu Rezii fondată
Lacu Rezii, Brăila () [Corola-website/Science/300970_a_302299]
-
grădini și livezi au fost înregistrați 188 de meri, 111 peri, 3 cireși, 25 piersici, 6 caiși, 1504 pruni și 55 nuci. Hotarul satului cuprindea în jurul anului 1900 următoarele locații: "Ulița Poptelecului, Ulița Cigleanului, Ulița Turecescilor, Cătră Vii, Dealul Crucilor, Fântânele, Șuri, Dealuri, La Monastire, Mazeri, Sortii, Lunci, Tufele peleșului, Între șuri, Poiana Anesii, Ana, Dâmbul Horincarului, La sboriște, Valea lui Jurj, Părăul lui Văsâi, Fundătură, Dumbrăvița, La Curmătură, Fântâna la Stogurele, Fagului, Cigleanului" (Petri Mor, Szilagyi varmegye monographiaja). 1900: 218
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
Fântânele este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna Fântânele a fost înființată la 13 iunie 1588, când Mihnea Turcitul întărește lui Nică, fost mare armaș și jupâniței lui, Maria, această
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
Fântânele este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna Fântânele a fost înființată la 13 iunie 1588, când Mihnea Turcitul întărește lui Nică, fost mare armaș și jupâniței lui, Maria, această așezare, fostă a Craioveștilor, în urma unor judecăți. Satul este cu mult mai vechi, el existând în secolul al XV
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
lui Nică, fost mare armaș și jupâniței lui, Maria, această așezare, fostă a Craioveștilor, în urma unor judecăți. Satul este cu mult mai vechi, el existând în secolul al XV-lea și chiar mai înainte, întrucât același document mai precizează că Fântânele ”este veche și dreapta ocina și de moștenirea lor, agonisită și cumpărată de răposatul Pârvu ban”. Numele comunei Fântânele vine de la numărul mare de izvoare ce țâșneau de la poalele malului ce formează valea Dunării, cunoscute sub numele de fântânițe/fântânele
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
cu mult mai vechi, el existând în secolul al XV-lea și chiar mai înainte, întrucât același document mai precizează că Fântânele ”este veche și dreapta ocina și de moștenirea lor, agonisită și cumpărată de răposatul Pârvu ban”. Numele comunei Fântânele vine de la numărul mare de izvoare ce țâșneau de la poalele malului ce formează valea Dunării, cunoscute sub numele de fântânițe/fântânele. Mai târziu aceste izvoare, care țâșneau în mod natural de sub mal, au fost amenajate prin canalizării și bazine de
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
Fântânele ”este veche și dreapta ocina și de moștenirea lor, agonisită și cumpărată de răposatul Pârvu ban”. Numele comunei Fântânele vine de la numărul mare de izvoare ce țâșneau de la poalele malului ce formează valea Dunării, cunoscute sub numele de fântânițe/fântânele. Mai târziu aceste izvoare, care țâșneau în mod natural de sub mal, au fost amenajate prin canalizării și bazine de piatră, dându-le diferite denumiri: ”la țuțurcă”, sau „fântâna lui Tudorce”, după numele celui care a amenajat-o, ceea ce a contribuit
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
ale vetrei satului, locuitorii mutându-se la șes, în câmpie de-a lungul șoselei Zimnicea -Tr.Măgurele. În perioada 1960-2004, comuna a fost transformată în sat, aparținând de comuna Suhaia. La data de 18 aprilie 2004 s-a înființat comuna Fântânele, prin Legea nr.84/2004. În prezent comuna se află așezată în întregime la șes, pe o lungime de 3 km și o lățime ce variază între 200 și 300 m. Situat la intersecția paralelei 44°N cu meridianul de
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
37`07”) și 1°9` longitudine (între punctele extreme: estic, comuna Bujoreni, 25°48`; vestic, comuna Plopii Slăvești, 24°39`). Aproximativ în partea sudică a județului, în zona comunei Troianul, se intersectează paralela de 44°, cu meridianul de 25°. Comuna Fântânele este situată în partea de sud a județului Teleorman, legătura comunei cu exteriorul realizându-se prin DN 51 A Zimnicea -Turnu Măgurele care străbate localitatea de la est la vest. Localitatea beneficiază de legături rutiere permanente și rapide cu toate centrele
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
sud a județului Teleorman, legătura comunei cu exteriorul realizându-se prin DN 51 A Zimnicea -Turnu Măgurele care străbate localitatea de la est la vest. Localitatea beneficiază de legături rutiere permanente și rapide cu toate centrele urbane importante din zonă. Comuna Fântânele se învecinează cu următoarele teritorii administrative: Condițile geologice se pot caracteriza prin depozite de câmpie cuaternare în stratificație tubulară acoperite cu loessuri. Clima este temperat - continentală și se caracterizează printr-un potențial caloric ridicat, prin amplitudini mari ale temperaturii aerului
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
frecvență și o intensitate mult mai reduse decât „Crivățul”. Precipitații medii anuale: 530 mm. Din punct de vedere morfologic comuna se află într-o regiune de șes. Suprafața comunei este de 4100 ha. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fântânele se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,71%). Pentru 1,29% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
a infrastructurii fizice și sociale, de protecție a mediului, pentru promovarea zonei. Echipa de handbal a școlii condusă de Prof. Piele Stelian a participat la numeroase concursuri obținând premii importante, atât în județ cât și pe plan național. În comuna Fântânele își desfășoară activitatea Școala cu clasele I-VIII, clădire construită în anul 1985. Numărul cadrelor didactice este de 21 din care titulari 10, iar numărul elevilor este de 106, din care 47 în învățământul primar și 59 în cel gimnazial
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
desfășoară activitatea Școala cu clasele I-VIII, clădire construită în anul 1985. Numărul cadrelor didactice este de 21 din care titulari 10, iar numărul elevilor este de 106, din care 47 în învățământul primar și 59 în cel gimnazial. Grădinița Fântânele are un număr de trei educatoare și un număr de 48 copii, grupați pe trei grupe. Biserica Fântânele poartă hramul Adormirea Maicii Domnului, fiind construită între anii când biserica era condusă de preotul Niță Gheorghe. La construcția bisericii au participat
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
din care titulari 10, iar numărul elevilor este de 106, din care 47 în învățământul primar și 59 în cel gimnazial. Grădinița Fântânele are un număr de trei educatoare și un număr de 48 copii, grupați pe trei grupe. Biserica Fântânele poartă hramul Adormirea Maicii Domnului, fiind construită între anii când biserica era condusă de preotul Niță Gheorghe. La construcția bisericii au participat toți locuitorii comunei, atât cu forță de muncă cât și cu alte materiale necesare. Comuna Fântânele a avut
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
grupe. Biserica Fântânele poartă hramul Adormirea Maicii Domnului, fiind construită între anii când biserica era condusă de preotul Niță Gheorghe. La construcția bisericii au participat toți locuitorii comunei, atât cu forță de muncă cât și cu alte materiale necesare. Comuna Fântânele a avut onoarea ca la sfințirea bisericii să participe Preafericitul Teoctist Patriarhul României, cu un bogat sobor de preoți. Parohia Fântânele este condusă de preotul paroh Dumitru Mihai și de preotul Pirontea Stan
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]