1,796 matches
-
adaugă la această interpretare pozitivă și noțiunile de degradare și impuritate. În vis, exprimă adesea pulsiunile percepute ca murdare sau amenințătoare, adică poluția fizică, afectivă sau psihică. Din acest punct de vedere, este asociat cu excrementele (vezi acest cuvânt). Lumânare, făclie, sfeșnic La fel ca toate sursele de lumină, lumânarea simbolizează adevărul și cunoașterea. Deoarece trimfă asupra tenebrelor, exprimă ieșirea din obscurantism. Cel ce visează are o viziune luminoasă asupra lui însuși și asupra vieții sale. Oferă o privire avizată asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
tenebrelor, exprimă ieșirea din obscurantism. Cel ce visează are o viziune luminoasă asupra lui însuși și asupra vieții sale. Oferă o privire avizată asupra lumii înconjurătoare. Poate, prin urmare, să aibă încredere în corectitudinea opiniilor sale sau în pertinența intuițiilor. Făclia are, în plus, o semnificație spirituală. Constituie mediatorul dintre umanitate și divinitate, între pământ și cer. Exprimă idealurile înalte și noblețea ambițiilor subiectului, dar se referă și la rugăciune, adică atât la cerere, cât și la recunoștință. Cele trei elemente
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Hai să mai așteptăm un an, ca să nu plângă mititica după tatăl și după mama ei”. „Să mai așteptăm”, Încuviință Ioachim. Când Maria Împlini trei ani, Ioachim zise: „Chemați pe fiicele neîntinate ale evreilor. Fiecare să țină În mână o făclie aprinsă, pentru ca pruncul să nu tânjească după ce lasă În urmă, iar inima să nu‑i fie răpită de vreun lucru străin de Templul Domnului”. Fecioarele merseră cu făclii În mâini până la Templul Domnului. Aici preotul o Întâmpină pe Maria și
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Chemați pe fiicele neîntinate ale evreilor. Fiecare să țină În mână o făclie aprinsă, pentru ca pruncul să nu tânjească după ce lasă În urmă, iar inima să nu‑i fie răpită de vreun lucru străin de Templul Domnului”. Fecioarele merseră cu făclii În mâini până la Templul Domnului. Aici preotul o Întâmpină pe Maria și, sărutând‑o, o binecuvântă, zicând: „Domnul a preamărit pe veci numele tău. La sfîrșitul veacurilor El Își va arăta prin tine răscumpărarea fiilor lui Israel”. Și a așezat
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
literatură comparată și universală, limbi romanice și limba latină. În 1975 își susține teza de doctorat despre opera lui Ugo Foscolo, poet din care a dat cele mai bune traduceri în limba română. Debutase publicistic în 1960 în revistele clujene „Făclia” și „Tribuna” cu traduceri și articole despre literatura universală. Editorial, debutează cu piesa Stupii cu pricina (1962), între 1962 și 1969 continuând să scrie teatru (nu totdeauna foarte reușit) pentru amatori și profesioniști. Piesele sale au fost jucate pe scene
BOSCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285821_a_287150]
-
peisajul marin și exotic. Scurte povestiri de dragoste și de moarte ale haremului, poeziile aduc, în ciuda accentelor dulcege, o autentică voluptate a peisajului, decorul oriental bogat colorat, marea în lumină mereu schimbătoare: „E oara când s-aprinde a lui Lial făclie / Și varsă valuri d-aur pe marea azurie, / Lăsând ca să se vază mișcând din aripiori / O pulbere-argintoasă de mii de peștișori; / Frumoase mozaice, divine, infinite...” B. prinde irizări, imaginea dobândește uneori, în mod fericit, o transparență luminoasă, somptuozitate, versul are
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
și de Scriitor al Poporului (1982). B. a colaborat la reviste de stânga ori de avangardă debutând, probabil, la „Herald” (1933), cu o traducere din rusește. Continuă apoi să publice versuri și proză la „Adevărul literar și artistic”, „Cuvântul liber”, „Făclia” și „Societatea de mâine”, semnând fie Bâcov, fie Bucov. Lirica este a unui insurgent gălăgios, care anunță „apusul Parnasului” și respinge poezia „burgheză” (în care include și „hârdăul eminescian”), cultivând programatic o tematică ostentativ proletară. Modelul era poezia sovietică a
BUCOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285894_a_287223]
-
debutează foarte precoce în presă (în 1949, la doisprezece ani), cu o poezie ocazională (în revista „Pionierul”). Urmează Facultatea de Filologie-Istorie- Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, secția română-istorie, absolvind în 1959. Din 1958, încă student, intră corector la ziarul „Făclia” din Cluj, iar în 1959 devine șef al secției culturale la același ziar. Din 1961, e funcționar în Ministerul Afacerilor Externe. În 1963 obține, prin concurs, gradul diplomatic de atașat; devine diplomat de carieră, cu însărcinări privind domeniul cultural. Funcționează
BALAJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285567_a_286896]
-
la față, București, 1970; Autografe pariziene, Cluj, 1972; România se prezintă, București, 1972; Franța, București, 1976; Inima cuvintelor, Cluj-Napoca, 1979; Carte de citire, București, 1983; Cântec de mai, București, 1989; Secunda câștigată, București, 1996. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, „Fructul oprit”, „Făclia”, 1968, 13 decembrie; Aurel Martin, „Fructul oprit” de Teofil Bălaj, RMB, 1969, 7545; Petru M. Haș, „Fructul oprit”, ST, 1969, 1; Zaharia Sângeorzan, Debuturi: Teofil Bălaj, Paul Drumaru, Marin Mincu, CRC, 1969, 9; Ion Lungu, „Fructul oprit”, TR, 1969, 15
BALAJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285567_a_286896]
-
Civilizația Indusului și enigmele sale, pref. Constantin Daniel, București, 1987 (în colaborare cu Rodica Baconsky); Maurice Rheims, Infernul curiozității, pref. trad., I-II, București, 1987 (în colaborare cu Rodica Baconsky). Repere bibliografice: Mircea Muthu, Leon Baconsky, „Marginalii critice și istorico-literare”, „Făclia”, 1969, 6910; Const. Ciopraga, Critică și istorie literară: Dinu Pillat, Leon Baconsky, CRC, 1969, 35; Gh. Jurma, Trei cărți de cercetare literară, O, 1969, 9; Viorica Guy Marica, Artă și livresc, ST, 1989, 9: Doina Uricariu, Erudiție și pasiune, VR
BACONSKY-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285527_a_286856]
-
Ciornei, Darie, Dobre, Balaur, Bănucu, Bucur, Trăsnea și ceilalți) cu al lor căpitan, care luptă în numele unui cod al onoarei, la început de secol XIX, împotriva boierilor și a turcilor. Autorul se folosește cu fantezie narativă de lexicul epocii. Romanul Făclia s-a aprins (1957) înseamnă începutul unor concesii pe care autorul le face comandamentelor noului regim politic: acțiunea e plasată în mediu rural, personajele - unele, totuși, abil conturate - conlucrând la alfabetizarea și comunizarea celor mulți (există aici și pagini de
ALMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285308_a_286637]
-
legate de zugrăvirea Mănăstirii Sucevița (Necunoscuta de la Sucevița, 1982). SCRIERI: Miron Costin, I-II, București, 1939; Meșterul Manole, București, 1940; Acolo, în Filioara, București, 1943; Ne cheamă primăvara, București, 1946; Neculai Milescu Spătarul, București, 1954; Alei, codrule fârtate, București, 1956; Făclia s-a aprins, București, 1957; Freamătul luminii (în colaborare cu Mihai Mancaș), București, 1958; Căderea Bastiliei, pref. Mihai Ralea, București, 1959; Cetatea de pe stânca verde, București, 1959; N. Bălcescu-revoluționar, București, 1959; Fluierașul și alămâia, București, 1962; Trandafirul roșu, București, 1963
ALMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285308_a_286637]
-
că poate trezi în adâncul sufletelor vicii și ambiții nebănuite, șușotește tainic. Augustus se oprește din mers și o măsoară lung din ochi. Doar n-am ajuns să mă tem de niște bieți smintiți care se folosesc de apă, aer, făclii, ligheane și mai știu eu ce alte parascovenii pentru prorociri, chipurile, răspunde după un timp cu iritare în glas. Ironizează: — Ar fi mai folositor, pentru sănătatea lor fizică și mintală, dacă și-ar îndrepta atenția spre bordeluri și prostituate. Ofensată
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
viața de zi cu zi. Astfel, artistul recreează realitatea dintr-o perspectivă ideal artistică; intenția sa nu este de a generaliza un anumit defect, ci de a atrage atenția celor care se regăsesc în rolurile din texte. Nuvela psihologică O făclie de Paște, a aceluiași autor, propune o analiză asupra relațiilor simbolice stabilite între aspecte ale fizionomiei umane și instinctualitatea/ bestialitatea ființei, ocultată după principiul echilibrului în inconștient, prin intermediul etalării acțiunilor și structurii socio-psihice a personajului Lombroso. În aceeași categorie conceptuală
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
astă lume de noroiu; Noi reducem tot la pravul azi în noi, mâni în ruină, Proști și genii, mic și mare, sunet, sufletul, lumină - Toate-s praf... Lumea-i cum este... și ca dânsa suntem noi. {EminescuOpI 37} MORTUA EST! Făclie de veghe pe umezi morminte, Un sunet de clopot în orele sfinte, Un vis ce își moaie aripa-n amar, Astfel ai trecut de al lumii otar. Trecut-ai când ceru-i câmpie senină, Cu râuri de lapte și flori
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
moarte. Pentru mine e tot una: De-oiu petrece-ncă cu mîțe și cu pureci și cu luna, Ori de nu - cui ce-i aduce? - Poezie - sărăcie! {EminescuOpI 50} ÎNGER ȘI DEMON Noaptea-n Doma întristată, prin lumini îngălbenite A făcliilor de ceară care ard lângă altare - Pe când bolta-n fundul Domei stă întunecoasă, mare, Nepătrunsă de-ochii roșii de pe mucuri ostenite, În biserica pustie, lângă arcul în părete, Genunchiată stă pe trepte o copilă ca un înger; Pe-a altarului
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Nepătrunsă de-ochii roșii de pe mucuri ostenite, În biserica pustie, lângă arcul în părete, Genunchiată stă pe trepte o copilă ca un înger; Pe-a altarului icoană în de raze roșii frângeri, Palidă și mohorâtă maica Domnului se vede. O făclie e înfiptă într-un stâlp de piatră sură; Lucii picături de smoală la pământ cad sfârâind Și cununi de flori uscate fîșîesc amirosind Ș-a copilei rugăciune tainic șopotit murmură. Cufundat în întuneric, lîng-o cruce mărmurită, Într-o umbră neagră
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
doua zi în spume, Dar frumoasa lui stăpână A rămas pierdută-n lume. {EminescuOpI 69} MELANCOLIE Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă, Prin care trece albă regina nopții moartă. O dormi, o dormi în pace printre făclii o mie Și în mormânt albastru și-n pânze argintie, În mausoleu-ți mândru, al cerurilor arc, Tu adorat și dulce al nopților monarc! Bogată în întinderi stă lumea-n promoroacă, Ce sate și câmpie c-un luciu văl îmbracă
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
de albine Curg în râuri sclipitoare peste flori de miere pline, Împlu aerul văratic de mireasmă și răcoare A popoarelor de muște sărbători murmuitoare. Lângă lacul care-n tremur somnoros și lin se bate, Vezi o masă mare-ntinsă cu făclii prea luminate, Căci din patru părți a lumii împărați și-mpărătese Au venit ca să serbeze nunta gingașei mirese; Feți-frumoși cu păr de aur, smei cu solzii de oțele, Cititorii cei de zodii și șăgalnicul Pepele. Iată craiul, socru mare, rezemat
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
noi alături". {EminescuOpI 88} STRIGOII I ... că trece aceasta ca fumul de pre pământ. Ca floarea au înflorit, ca iarba s-au tăiat, cu pânză se înfășură, cu pământ se acopere. Sub bolta cea înaltă a unei vechi biserici, Între făclii de ceară, arzând în sfeșnici mari, E-ntinsă-n haine albe cu fața spre altar Logodnica lui Arald, stăpân peste Avari; Încet, adânc răsună cântările de clerici. Pe pieptul moartei luce de pietre scumpe salbă Și păru-i de-aur
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
eu cercam un vad Să ies la lumea largă... și fost-ar fi mai bine Ca niciodată-n vieață să nu te văd pe tine - Să fumege nainte-mi orașele-n ruine, Să se-mplinească visu-mi din codrii cei de brad! Făcliile ridică - se mișc-în line pasuri, Ducând la groapă trupul reginei dunărene, Monahi, cunoscătorii vieții pământene, Cu babele lor albe, cu ochii stinși sub gene, Preoți bătrâni ca iarna, cu gângavele glasuri. O duc cântând prin tainiți și pe sub negre bolți
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
de voie bună, Pîn-ce-un fior de moarte îl prinde dimineața. {EminescuOpI 97} Arald, ce însemnează pe tine negrul port Și fața ta cea albă ca ceara, neschimbată? Ce ai, de când pe sînu-ți tu porți o neagră pată, De-ți plac făclii de moarte, cîntare-ntunecată? Arald! de nu mă-nșală privirea, tu ești mort! Și azi el se avântă pe calul său arab Și drumul, ca săgeții, îi da peste pustie, Care sub luna plină lucește argintie - El vede de departe pe mândra
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Va geme de patemi Al mării aspru cânt... Ci eu voiu fi pământ În singurătate-mi. {EminescuOpI 219} DE-OIU ADORMI... (VARIANTĂ) De-oiu adormi curând În noaptea uitării, Să mă duceți tăcând La marginea mării. Nu voiu sicriu bogat Făclie și flamuri, Ci-mi împletiți un pat Din tinere ramuri. Să-mi fie somnul lin Și codrul aproape, Luceasc-un cer senin Pe-adîncile ape, Care-n dureri adânci Se-nalță la maluri, S-ar atârna de stânci Cu brațe de valuri
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
va face Domnul, Dumnezeu, să răsară mîntuirea și lauda, în fața tuturor neamurilor." $62 1. "De dragostea Sionului nu voi tăcea, de dragostea Ierusalimului nu voi înceta, pînă nu se va arăta mîntuirea lui, lumina soarelui și izbăvirea lui, ca o făclie, care s-aprinde. 2. Atunci neamurile vor vedea mîntuirea ta, și toți împărații slava ta și-ți vor pune un nume nou, pe care-l va hotărî gura Domnului. 3. Vei fi o cunună strălucitoare în mîna Domnului, o legătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
de altfel, nimeni nu avea nici o nevoie. Era momentul potrivit să-și deschidă Coradino panarama, relansând vârtejul iarmarocului, făcând din nou mulțimea să se agite și să colcăie ca un mușuroi de furnici în panică. De cu seară, la lumina făcliilor, nomazii înălțaseră de la pământ un soi de schelet de pasăre răpitoare din scânduri și stâlpi priponiți cu lanțuri și odgoane. Acoperiseră apoi eșafodajul cu o pânză de cort murdară, peticită și subțiată de vreme. Copii chilugi, veniți în zori, îi
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]