KorAP: Find »[drukola/base=făuri & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...35 36 37 ...81 >

2,023 matches

Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397

privești răcușorii vii cuibăriți pe „boneta“ aceea, îți vine sigur o asemenea idee, dacă nu cumva imaginația captată de termenul tehnic de „coroană“ te face să vezi în vajnicul monstru marin un rege încoronat al oceanului, căruia i-a fost făurită o cunună verde, într-un chip atît de miraculos. Dar, dacă monstrul e-un rege, mutra lui posomorîtă nu prea se potrivește cu o coroană. Uitați-vă la buza lui de jos, ce urît îi atîrnă și ce îmbufnat pare

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
Nantucket și Vineyard trimiseseră o mare flotă împotriva leviatanului, însă numai în Atlanticul de sud și de nord, nu și pe alte mări. Subliniez că nantucketezii au fost primii oameni din lume care au înfipt în marele cașalot un harpon făurit din oțelul civilizației moderne, rămînînd timp de o jumătate de secol singurii mînuitori ai acestei arme. în 1778 o corabie frumoasă, Amelia, echipată anume în acest scop, de către cutezătorii Enderby, pe propria lor cheltuială, a făcut ocolul Capului Horn și

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
domnule căpitan, fiți atent - asta sparge oase... Ă Fii pe pace. îmi place o strîngere zdravănă. îmi place să simt ceva trainic în lumea asta lunecătoare... Ce face acolo Prometeu - adică fierarul - cu ce se ocupă? Ă Pe semne că făurește cătărămi, domnule căpitan. Ă în regulă. Văd că lucrați în tovărășie. Dumnealui vine cu capitalul de mușchi. Dar ce vîlvătaie roșie a aprins acolo! Ă Da, domnule căpitan, pentru o piesă atît de gingașă, trebuie să încingă fierul pînă la

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
căci ceea ce e făcut cu focul îi aparține focului. De aceea, probabil că iadul există. Știi, cum mai zboară funinginea! Cu ea i-o fi făcut grecul pe africani... Dulgherule, după ce fierarul o să termine cu catarama aia, spune-i să făurească o pereche de epoleți de oțel - la bordul acestui vas se află un coropcar cu o povară prea grea. Ă Domnule... Ă Stai! Cît mai e Prometeu pus pe treabă, o să-i comand un om complet, după un model convenabil

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
cărui os e numai zbîrcituri!... Dar destul cu joaca asta de copii! Pentru astăzi, ajunge cu lănciile și țăpoaiele! Uite-aici! Și-i flutură pe la nas săculețul de piele, ca și cum ar fi fost doldora de galbeni. Ă Vreau să-mi făurești și mie un harpon, Perth, un harpon pe care să nu-l poată rupe nici o mie de demoni înlănțuiți în același jug! un harpon care să rămînă înfipt în balenă, ca osul propriei sale aripi. Ăsta-i materialul! exclamă Ahab

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
eu în foc. După ce fură gata cele douăsprezece tije, Ahab le încercă pe fiecare, încolăcindu-le în jurul unui drug lung și masiv. Ă Asta e crăpată! strigă el, aruncînd-o pe cea din urmă. Forjeaz-o din nou, Perth! După ce-o făuri și pe asta, Perth dădu să sudeze tijele, dar Ahab îl opri, spunîndu-i că vrea să-și sudeze singur harponul. Și, icnind, se apucă să ciocănească fierul pe nicovală; în vreme ce Perth îi întindea una după alta tijele înroșite, iar forja

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
s-o călească, o azvârli în butoiul cu apă de lîngă el; aburul șuierător țîșni spre fața înfierbîntată a lui Ahab. Ă Vrei să mă-nsemni cu fierul roșu, Perth? exclamă căpitanul, schimonosindu-se de durere, o clipă. Vasăzică, mi-am făurit un fier roșu ca să mă înfierez doar pe mine însumi? Ă Nu, zău că nu! Mă tem, însă, căpitane Ahab, mă tem de ceva. Harponul ăsta nu e pentru Balena Albă? Ă Pentru demonul alb! Și acum, vîrful harponului! Trebuie

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
voi îngenunchia și te voi săruta; dar sub forma ta supremă, vino ca putere divină! Cu toate că tu lansezi flote întregi de universuri, în mine rămîne ceva ce nu se lasă impresionat! O, tu, duh limpede, din flacăra ta m-ai făurit, iar eu, ca un adevărat fiu al focului, îți întorc flacăra cu răsuflarea mea. îDeodată, sub fulgerele care cad din nou, cele trei flăcări se lungesc, devenind de trei ori mai înalte ca înainte; Ahab închide ochii, odată cu ceilalți, dar

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
descifrez tatăl și stăpînul. Sări, sări și linge cerul! Eu sar cu tine-odată, ard cu tine, m-aș contopi cu tine! Te sfidez și mă închin ție! Ă Ambarcațiunea, ambarcațiunea! strigă Starbuck. Privește-ți ambarcațiunea, bătrîne! Harponul lui Ahab - cel făurit în forja lui Perth - rămăsese bine înfipt la prova ambarcațiunii, prelungindu-se dincolo de ea, dar talazul care sfărîmase fundul ambarcațiunii smulsese teaca de piele a harponului; din vîrful dezvelit al acestuia, țîșni deodată o flacără lividă, ca o limbă de

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
dar în care ei ar fi văzut negreșit un semn rău. Ă Băieți, zise el întorcîndu-se cu fața spre echipaj, după ce secundul îi dădu lucrurile pe care le ceruse. Băieți, fulgerul a răsucit acele bătrînului Ahab, dar Ahab își poate făuri din această bucățică de oțel un ac în stare să arate direcția adevărată, la fel ca oricare ac de busolă. Auzind cuvintele bătrînului, marinarii schimbară între ei priviri uimite și slugarnice, în așteptarea miracolului făgăduit; ochii lor păreau fascinați. Numai

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
să se-apuce de-o astfel de treabă. Eu, însă, mi-s făcut din brad noduros de Aroostock, nu mă sperii cu una cu două! Să îplutești legat de-un coșciug! pe-o ladă de cimitir! Treaba lor! Noi, lemnarii, făurim paturi pentru mirese și mese de joc, dar și sicrie și dricuri. Muncim cu luna sau cu bucata, ca să cîștigăm un ban, nu-i treaba noastră să întrebăm ce și cum, decît dacă ni se cere să facem o cîrpăceală

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
de salvare, domnule căpitan. Ordinul domnului Starbuck. Atenție la bocaport, domnule! Ă îți mulțumesc, omule. Sicriul tău stă aproape de groapă. Ă Cum adică, domnule? Aha, bocaportul. Așa e, domnule căpitan, așa e! Ă Nu ești tu cel ce mi-ai făurit piciorul? Nu tu mi-ai meșterit ciotul ăsta? Ă Ba, cred că da. Catarama se ține bine, domnule? Ă Destul de bine. Dar ia spune-mi, ești și antreprenor de pompe funebre? Ă Sînt, domnule. I-am făcut coșciugul ăsta lui

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
Ă Ai zărit-o pe Balena Albă? Ă Privește! răspunse căpitanul corabiei străine, un bărbat cu obrajii scofliciți, proțăpit lîngă parapetul de la pupa. Și, cu pîlnia portavocei, arătă spre ambarcațiunea sfărîmată. Ă Ai ucis-o? Ă încă n-a fost făurit harponul care-ar putea s-o ucidă! răspunse căpitanul corabiei străine aruncînd o privire melancolică spre un sac rotund de pe punte, pe care niște marinari îl înnădeau în tăcere, cosîndu-i capetele desfăcute. Ă N-a fost făurit, zici? exclamă Ahab

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
n-a fost făurit harponul care-ar putea s-o ucidă! răspunse căpitanul corabiei străine aruncînd o privire melancolică spre un sac rotund de pe punte, pe care niște marinari îl înnădeau în tăcere, cosîndu-i capetele desfăcute. Ă N-a fost făurit, zici? exclamă Ahab, smulgînd din furcă harponul făurit de Perth și întinzîndu-l spre străin. Ia privește, nantucketezule! în mîna asta, țin moartea Balenei Albe! Fierul acesta e călit în sînge și în fulgere și jur să-l mai călesc o dată

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
s-o ucidă! răspunse căpitanul corabiei străine aruncînd o privire melancolică spre un sac rotund de pe punte, pe care niște marinari îl înnădeau în tăcere, cosîndu-i capetele desfăcute. Ă N-a fost făurit, zici? exclamă Ahab, smulgînd din furcă harponul făurit de Perth și întinzîndu-l spre străin. Ia privește, nantucketezule! în mîna asta, țin moartea Balenei Albe! Fierul acesta e călit în sînge și în fulgere și jur să-l mai călesc o dată, înfigîndu-l adînc în locul acela fierbinte de dinapoia aripii

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
părții celei mai înguste a cozii, în punctul unde se întîlnesc cele două limbi ale ei în.a.). Oraș în statul Virginia îS.U.A.). Mînăstire dintr-un orășel scoțian, unde sînt îngropați mulți regi ai Scoției. „Sapa de balenă“, făurită din cel mai bun oțel, e mare cam cît mîna desfăcută a unui om; forma ei seamănă cu aceea a uneltei de grădinărit care i-a dat numele; doar marginile îi sunt perfect plate, cea de sus fiind considerabil mai

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368

putea să facă pași Înainte pe drumul pe care a pornit În ultimii ani. În fața organizației scriitorilor din R.P.R. stau sarcini mari, a căror Îndeplinire va asigura avântul creator al literaturii noastre, dezvoltarea largă a inițiativelor scriitorilor, posibilitatea de a făuri o literatură demnă de poporul nostru muncitor, de lupta și munca pentru construirea socialismului”. Denumirea de Uniune a Scriitorilor din R.P.R. a fost adoptată la respectiva conferință. Interesant, căci exprimă punctul oficial de vedere, este raportul lui Zaharia Stancu 22

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Revoluții Socialiste din Octombrie. (Ă). Aniversarea acestei glorioase date istorice este o potrivită ocazie de a reaminti, prin glasul poeților noștri, cui datorează țara noastră libertatea și independența ei, cui datorează poporul nostru muncitor exercitarea dreptului său de a-și făuri o viață fericită (Ă). Partidul clasei muncitoare, Partidul Comunist Român, mobilizatorul, conducătorul și organizatorul luptei de eliberare era ținut În afara protecției legilor și supus celor mai violente prigoane. Lovind partidul, guvernele de capitaliști și moșieri, slugi plecate ale capitalismului internațional

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
un iatagan sortit să taie tocmai ceea ce clasa muncitoare apără și caută să dezvolte. (Ă). Atingând problema calității de pe o astfel de poziție tipic burgheză, era firesc ca autorul studiului să alunece pe o pantă dușmănoasă literaturii noi, care se făurește astăzi În țara noastră. Astfel se explică faptul că autorul studiului desființează 95 la sută din tinerii noștri scriitori și din nuvelele apărute În ultima vreme, pe motivul că toți aceștia scriu despre Întreceri socialiste și despre lupta dintre țărănimea

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
n-au putut exista În trecut. Creați opere de Înaltă valoare artistică, care să oglindească fidel năzuințele poporului nostru, ziditor al socialismului!». Articolul amintit a Încercat de fapt să minimalizeze nu numai literatura noastră tânără, militantă, dar Însăși ceea ce este făurit de lupta clasei muncitoare În Patria noastră. Aceasta s-a Întâmplat pentru că criticul literar n-a cercetat efortul pe care-l fac tinerii scriitori În zugrăvirea luptei pentru socialism, ci s-a apropiat cu mâini de gheață de mlădițele plăpânde

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
ș.a. membri ai Partidului clasei muncitoare Împotriva chiaburului Eftimie și a finului său Vasile Cotulbea, fost combatant pe frontul antihitlerist, membru de partid și dânsul, care nu este Însă altceva decât o unealtă a chiaburimii În mijlocul țărănimii năzuind să-și făurească o viață mai bună. (Ă). Problema centrală a nuvelei sale era lupta de clasă la țară, din ce În ce mai violentă, Într-un moment istoric bine precizat. (Ă). Este neîndoielnic că Petru Dumitriu a dorit să evoce În mod realist faptele prezentate În

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Setos să Își deschidă drum Prin caerul de ceață;/Și despicând Într-un târziu Însingurării zidul,/În minte Îi pătrunse viu Cu torțe mii - Partidul,/În rând cu trudnicii, porni Cătușele să sfarme/ Și tăinuit, el zi cu zi Le făurește arme. (Ă)”./(St. CAZIMIR. - În rând cu trudnicii porniă Lui A. Toma la a 75-a aniversare). PROZA - VEDERE GENERALĂ Anul 1950 marchează revirimentul romanului; spre deosebire de anul precedent, numărul romancierilor este mult mai mare; orientarea tematică este Încă preponderent istorică

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
unii scriitori Îl dau personajelor care aduc cuvântul P.M.R., Marin Preda a făcut din Pavel Vasile, din Vișan, din Ierulescu, oameni Însuflețiți de căldura vieții omenești. În felul acesta, deși autorul nu a subliniat cu destulă tărie că partidul a făurit printr-un ajutor direct, un om nou, totuși prezența partidului s-a făcut simțită În Întreaga nuvelă.» «Se poate spune - scrie Horia Bratu În Contemporanul - că Marin Preda a prezentat veridic și cu mijloace realiste ridicarea unui element muncitoresc chiar dacă

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
socotită exemplară pentru ceilalți scriitori. (Ă). Influența celor trei recenzii care au recomandat din ce În ce mai călduros cartea s-a concretizat În aceea că tot mai mulți oameni din massele muncitoare au căutat să citească nuvela, să Învețe din ea cum se făurește omul nou, omul socialist, pe care trebuie să se străduiască să-l realizeze fiecare dintre cei care luptă pentru o viață mai bună. Ecoul pe care l-a avut nuvela În masele de cititori a fost deosebit de concluziile criticii literare

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
format la școala decadentismului poetic burghez ci În spiritul tradiției vechilor poeți militanți ai clasei muncitoare (Ion Păun-Pincio, Beldiman, Traian Demetrescu, Neculuță, etc.), la școala poeziei noastre populare și a marilor noștri clasici (Eminescu, Coșbuc). Poezia noastră progresistă s-a făurit În luptă, cu sprijinul de neprețuit al partidului, clasei muncitoare, Împotriva poeziei decadente, reacționare, ermetice și mistice a lui Arghezi, Blaga, Barbu. Dar Radu Petrescu nu se mărginește la atât. El insinuează că poezia aceasta, care oglindește lupta poporului muncitor

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]