889 matches
-
Caragiale și "Podul de piatră" de Dumitru Radu Popescu. Și-a continuat activitatea publicistică în Israel, colaborând, sub pseudonimele I. Eban, I. Stern și F. Talla, cu cronici literare și artistice în revistele în limba română "Viața noastră", "Adevărul", "Izvoare", "Facla", "Revista mea" și "Orient Expres". A îndeplinit o perioadă și funcția de redactor-șef la "Revista mea", după ce Adrian Zahareanu a vândut revista unui anume Himmelfarb. Într-o recenzie a cărții "Holocaustul uitat" de Ion C. Butnaru, intitulată „Să nu
Iosif Petran () [Corola-website/Science/336994_a_338323]
-
memorii de călătorie în ziarele și revistele "Opinia", "Convorbiri critice", "Gândul nostru", "Însemnări ieșene", "Umanitatea", "Adevărul literar și artistic", "Lumea evree", "Lumea-bazar", "Curierul israelit", "Mântuirea", "Egalitatea", "Adam", "Versuri și proză", "Vitrina literară", "Cultura", "Pagini libere", "Floare albastră", "Hatikvah", "Absolutio", "Hasmonaea", "Facla literară", "Israelitul", "Almanahul ziarului «Tribuna evreiască»" etc. a emigrat în Israel în 1944, dar s-a întors în România după doi ani. A părăsit România pentru a doua oară în 1958, stabilindu-se în Brazilia. Moare la Săo Paulo. A
Enric Furtună () [Corola-website/Science/337001_a_338330]
-
Clipa", "Universul", "Dimineața", "Cultura poporului", "Țara noastră", "Ecoul", "Orizonturi". A condus revista "Pan" și a fost, între 1926 și 1930, secretar al cenaclului literar de pe lângă Institutul de literatură și bibliografie condus de Mihail Dragomirescu. A fost corector la "Chemarea" și "Facla"și secretar de redacție la "Ilustrațiunea română". A debutat editorial cu romanul "Piatra neagră" în 1930, prefațat de Liviu Rebreanu. În deceniul al patrulea a publicat mai multe volume de proză. A dus o viață agitată, cu practicarea unor meserii
George Acsinteanu () [Corola-website/Science/335176_a_336505]
-
de medici și avocați și, în afară de stingerea incendiilor, aveau sarcini în cazul demolărilor și pentru salvarea oamenilor și a bunurilor. La 24 august 1870 poliția elaborează instrucțiuni prin care interzicea depozitarea lemnelor și a paielor în poduri, trecerea străzilor cu facle, aprinderea țigărilor în incinta teatrului, pârlitul porcilor, aprinderea focurilor de paie și iarbă uscată, lăsarea lumânărilor aprinse în case. Atelierele de meseriași trebuiau dotate cu pompe, butoaie de apă, scări, găleți și căngi, iar participarea cetățenilor la stingerea incendiilor era
Cazarma pompierilor din Iosefin () [Corola-website/Science/335687_a_337016]
-
Piatră Neamț), etc. De asemenea, a fost colaborator al unor revistelor de cultură în format electronic: Prăvălia culturală , Omniscop , Egophobia , Orizonturi Culturale Româno Italiene, ș.a. Deși a fost o prezență culturală activă în mediile timișorene între anii 1984-1989, edituri precum Facla (Timișoara) sau Scrisul Românesc (Craiova) i-au refuzat la vremea respectivă ofertele editoriale. Debutul editorial s-a petrecut abia în anul 1994, cu volumul de proze "Femeia lui Ghidirmic", apărut la editură Ramuri din Craiova, cu sprijinul unei burse a
Horia Dulvac () [Corola-website/Science/332535_a_333864]
-
cunoscut în presă de stânga că un pamfletar de temut. Este redactor la ziarele "Cuvântul" (1926 - 1927), "Curentul "(1928 - 1934), "ABC", "Zorile" (cu Emanoil Socor), "Lumea Românească" (editat de Zaharia Stancu), coordonator al oficiosului "România". Colaborează la "Mișcarea" (1931 - 1932), "Facla" (directori Ion Vinea și Nicolae Carandino), "Adevărul" și "Dimineață". La 17 iunie 1933 se căsătorește cu Iza Dora Aronovici (născută Finchelstein pe 3 iunie 1899 la Vaslui). În anul 1938 Leon Kalustian părăsește din proprie inițiativă presa scrisă, ca protest
Leon Kalustian () [Corola-website/Science/333720_a_335049]
-
Fără Tine, nicio floare să nu prindă viață! Și de-o prinde, nimeni să nu soarbă-a ei dulceață!" Fără Tine, de-ar începe inima-mi să râdă," Nimeni să nu vrea să-i șteargă sângerânda față! ... 42.(52) O faclă sunt, plângând cu lacrime de foc. La fel plâng inimile fără de noroc. De dorul Tău ard noaptea, ziua-ntreagă gem." Acest e-al zilelor și-al nopților soroc. 44.(54) În doliu-s de când mi Te-ai smuls vederii. De-
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
Cluj-Napoca, în 1972. Este profesoară de limba și literatura română. A debutat în revista literară "Echinox" din Cluj-Napoca, în ianuarie-februarie 1970, nr. 1-2, cu poezia „În amurgul roșcat”. A debutat în volum cu „Primăvara casei”, publicat în 1984 la editura Facla din Timișoara. A fost admisă în Uniunea Scriitorilor din România în 1990 și este membru în Filiala Timișoara. A colaborat la revistele Tribuna, Steaua, Romania literară, Luceafărul, Contemporanul, Viața Studențească ,Orizont ( majoritatea colaborărilor din vremea studenției și până în decembrie 1989
Ana Pop Sîrbu () [Corola-website/Science/337641_a_338970]
-
în Uniunea Scriitorilor din România în 1990 și este membru în Filiala Timișoara. A colaborat la revistele Tribuna, Steaua, Romania literară, Luceafărul, Contemporanul, Viața Studențească ,Orizont ( majoritatea colaborărilor din vremea studenției și până în decembrie 1989 ) 1. Primăvara casei, versuri, editura Facla,Timișoara, 1984 2. Îngerul din zid, Versuri, Coperta și Ilustrațiile de Septimiu Sîrbu, Cuvînt Înainte de Înalt Mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu, editura Brumar, Timișoara,2011 3. Exod interior, versuri, coperta și ilustrațiile de Vlad Corban, editura Brumar, Timișoara ,2012 ,94 de
Ana Pop Sîrbu () [Corola-website/Science/337641_a_338970]
-
Eudaemonia, versuri, volum bilingv ,român-englez, traducere, postfață și editare de lector dr. Aba-Carina Pârlog ,coperta și ilustrațiile de sculptorul Szakats Bela,editura David Press Print,Timișoara ,2016 1.Popas între poeții tineri, editura Dacia ,Cluj,1975 2.Timp interior ,editura Facla ,Timișoara ,1984 1.Eudemonie /Eudaemonia ,versuri ,vol.bilingv,rom-englez, traducere , postfață ,editare de lect.dr. Aba - Carina Pârlog ,coperta și ilustrațiile de sculptorul Bela Szakats ,editura David Press Print ,Timișoara ,2016 , 153 de pag. 2.La trama del fuoco,dieci
Ana Pop Sîrbu () [Corola-website/Science/337641_a_338970]
-
în revista Tribuna, Cluj,20 mai ,1971,pag.5 2.Cornel Ungureanu, Prezentarea unui grupaj de versuri de Ana Pop Sîrbu ,în revista literară Orizont, nr 19,11 mai ,1978, pag.4 3.Constanța Buzea, Timp interior ,volum colectiv, editura Facla ,1983, cu trimitere la secțiunea , ”Ana Pop Sîrbu ,Singurătatea portretului ” în revista Amfiteatru, mai,1984 ,pag.5 4.Dan Cristea, Tineri debutanți timișoreni, din volumul colectiv ”Timp interior ”, cu referire la ”Ana Pop Sîrbu, Singurătatea portretului, în Luceafărul ,din 28
Ana Pop Sîrbu () [Corola-website/Science/337641_a_338970]
-
portretului, în Luceafărul ,din 28 iulie ,1984 ,pag.3 5.Costin Tuchilă, Prezentarea unui grupaj de versuri de Ana Pop Sîrbu, în revista Luceafărul din 8 octombrie,1983 ,pag 7 6.Ion Pachia Tatomirescu, Ana Pop Sîrbu, Primăvara casei ,editura Facla,1984 ,în revista Luceafărul,31 octombrie, 1987 , pag.44 7.Ion Arieșeanu, Ana Pop Sîrbu, Primăvara casei în revista Orizont din iunie 1987 8.Victor Felea, cronică literară la volumul ”Ana Pop Sîrbu , Primăvara casei ” ,editura acla ,1984 ,în revista
Ana Pop Sîrbu () [Corola-website/Science/337641_a_338970]
-
Colegiul Național Sfântul Sava din orașul natal, apoi Facultatea de Litere și Filozofie a Universității București (1931-1936). Debutul editorial a avut loc în revista Liceului "Sf. Sava", în anul 1927. Publicații în care au fost incluse articole semnate de : "Cronica", "Facla", "Viața literară" and "Reporter" și "Reporter", iar după lovitura de stat de la 23 august 1944, a publicat în "România literară, "Luceafărul și "Tribuna. In anul 1931, a fondat revista "XY.Literatură și artă", cu colaborările lui N. Crevedia, Ilarie Voronca
Neagu Rădulescu () [Corola-website/Science/336370_a_337699]
-
dedică pamfletului lui Tudor Arghezi îl constituie constatarea că scriitorul, înainte de-a se impune "ca un poet de mare forță și certă originalitate", prin Cuvinte potrivite (1927), și-a șocat contemporaneitatea datorită prestației de pamfletar. După debutul "fulminant" din Facla (1911), își continuă discursul de specifică incisivitate în Cronica, Seara, Viața socială, Hiena, Cugetul românesc, Națiunea, Lumea, Țara noastră, Adevărul literar și artistic, seriile succesive ale Biletelor de papagal etc., "diversificîndu-și (...) aria tematică și făcînd din pamflet un veritabil gen
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]