1,090 matches
-
mișcarea separatist basca ETA. După 1974, franchiștii nu s-au împăcat cu politica premierului Carlos Arias Navarro. Franco a murit pe 20 noiembrie 1975. Spania fiind exlusă de la distribuirea ajutoarelor prin planul Marshall, programul economic autarhic al partidului de stat, Falanga, a continuat în forță după 1945. S-a pus accent pe reconstructive. Abia în 1950 producția industrială a ajuns la nivelul de producție din 1929. Spania era o țară agrara, desi marea majoritatea populației flămânzea. 4/5 din populatie era
Istoria Spaniei () [Corola-website/Science/298458_a_299787]
-
oferiseră voluntari, 2.612 ofițeri și 15.492 soldați, suficienți pentru a forma o divizie. Aproape jumate dintre ofițerii și subofițerii erau soldați profesioniști, mulți dintre ei veterani ai războiului civil. Ceilalți erau ofițeri și subofițerii de rezervă, membri ai Falangei (Partidul Fascist Spaniol). Unii dintre voluntari s-au simțit obligați să participe la război datorită fostelor legături cu Republica, ori - așa cum este cazul viitorului regizor de cinema Luis García Berlanga - pentru a-și ajuta rudele din pușcăriile franchiste. Generalul Agustín
Divizia Albastră Spaniolă () [Corola-website/Science/307656_a_308985]
-
o periniță elastică (un țesut elastic) sub degete, plină cu grăsime, pe care calcă și care ușurează mersul pe nisipul dur și fierbinte al pustiurilor, pe unde trăiesc cămilele, sau pe pantele stâncoase ale munților, pe unde trăiesc lamele. Primele falange au capătul distal lățit, iar falangele mijlocii sunt turtite și înconjurate de o perniță cutanată care formează talpa piciorului. Falangele distale sunt mici, neturtite și nu sunt înconjurate de copite; au numai unghii pe partea superioară. Din scheletul degetelor II
Camelide () [Corola-website/Science/306689_a_308018]
-
sub degete, plină cu grăsime, pe care calcă și care ușurează mersul pe nisipul dur și fierbinte al pustiurilor, pe unde trăiesc cămilele, sau pe pantele stâncoase ale munților, pe unde trăiesc lamele. Primele falange au capătul distal lățit, iar falangele mijlocii sunt turtite și înconjurate de o perniță cutanată care formează talpa piciorului. Falangele distale sunt mici, neturtite și nu sunt înconjurate de copite; au numai unghii pe partea superioară. Din scheletul degetelor II și IV n-a rămas nici
Camelide () [Corola-website/Science/306689_a_308018]
-
dur și fierbinte al pustiurilor, pe unde trăiesc cămilele, sau pe pantele stâncoase ale munților, pe unde trăiesc lamele. Primele falange au capătul distal lățit, iar falangele mijlocii sunt turtite și înconjurate de o perniță cutanată care formează talpa piciorului. Falangele distale sunt mici, neturtite și nu sunt înconjurate de copite; au numai unghii pe partea superioară. Din scheletul degetelor II și IV n-a rămas nici urmă. Membrele, groase la cămile și subțiri la lame, au cele două oase (radiusul
Camelide () [Corola-website/Science/306689_a_308018]
-
pentru a forma cotul. Acestea din urmă sunt unite cu osul carpometacarpus, prin intermediul oaselor radiale și ulnare, care formează un fel de mână a păsării. Aceasta are 3 degete, dintre care 2 sunt nedezvoltate, fiecare deget constând din câte 2 falange. Pelvisul păsărilor este format din 4 oase și formațiuni osoase: Partea superioară a membrelor constă din osul femur lung. La genunchi se unește cu tibiotarsus și fibula. Acestea se nuesc cu tarsiometatarsus, care constituie partea inferioară a membrelor.
Scheletul păsărilor () [Corola-website/Science/306974_a_308303]
-
puțin delicate ale corpului, care nu cauzează pagube externe sau interne mari. Lovirea peste urechi nu poate fi considerată o bătaie simplă, deoarece poate dăuna timpanului și poate să afecteze permanent auzul. Bătăile severe la tălpile picioarelor poartă numele de « falangă ». Acest mod de tortură a fost descris separat și este una din principalele modalități de tortură folosite în lume. În plus, acest mod de tortură are consecințe imediate și pe termen lung, uneori provocând dizabilități pe câțiva ani. Durerea amintește
Tortură () [Corola-website/Science/302114_a_303443]
-
descris separat și este una din principalele modalități de tortură folosite în lume. În plus, acest mod de tortură are consecințe imediate și pe termen lung, uneori provocând dizabilități pe câțiva ani. Durerea amintește continuu victimei prin ce a trecut. Falanga poate fi făcută în multe feluri: victima poate fi suspendată cu capul în jos și bătută la tălpi sau piciorele îi pot fi fixate undeva. Orice tehnică care imobilizează picioarele victimei poate fi de folos utilizării falangei. Creioane sau obiecte
Tortură () [Corola-website/Science/302114_a_303443]
-
ce a trecut. Falanga poate fi făcută în multe feluri: victima poate fi suspendată cu capul în jos și bătută la tălpi sau piciorele îi pot fi fixate undeva. Orice tehnică care imobilizează picioarele victimei poate fi de folos utilizării falangei. Creioane sau obiecte similare sunt puse între degetele victimelor și apoi sunt apăsate. Victimele sunt suspendate de picioare sau brațe. De asemenea, victima poate fi suspendată de păr. Suspendarea este de regulă folosită împreună cu alte forme de tortură, precum bătăi
Tortură () [Corola-website/Science/302114_a_303443]
-
sau obiecte similare sunt puse între degetele victimelor și apoi sunt apăsate. Victimele sunt suspendate de picioare sau brațe. De asemenea, victima poate fi suspendată de păr. Suspendarea este de regulă folosită împreună cu alte forme de tortură, precum bătăi severe, falangă, șocuri electrice, expunerea la frig, la cald etc. Victima este expusă la diferite temperaturi negative.Poate fi forțată să adoarmă pe podeaua rece, sau poate fi obligată să stea dezbrăcată în frig. Victima poate fi forțată să stea mai multe
Tortură () [Corola-website/Science/302114_a_303443]
-
loc prea mult timp. Trebuia așadar ca ei să se retragă sau să avanseze, iar înaintarea însemna că urmau să forțeze trecătoarea de la Termopile. Din punct de vedere tactic, strâmtoarea de la Termopile se potrivea de minune războielor purtate de greci: falanga de hopliți putea bloca o trecătoare îngustă cu ușurință, fără grija de a fi luată prin surprindere pe flancuri de cavaleria adversă. În mijlocul strâmtorii, falanga era foarte greu de atacat de infanteria ușoară persană, înarmată ușor. Marele punct slab al
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
punct de vedere tactic, strâmtoarea de la Termopile se potrivea de minune războielor purtate de greci: falanga de hopliți putea bloca o trecătoare îngustă cu ușurință, fără grija de a fi luată prin surprindere pe flancuri de cavaleria adversă. În mijlocul strâmtorii, falanga era foarte greu de atacat de infanteria ușoară persană, înarmată ușor. Marele punct slab al aliaților era cărarea de munte care mergea pe înălțimi în paralel cu trecătoarea și care permitea ca pozița grecilor să fie ocolită. Deși probabil nu
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
se luptau în fața zidului focian, în cea mai îngustă parte a strâmtorii. Puține detalii despre tactică au rămas; Diodorus spune că „oamenii stăteau umăr la umăr” și că grecii erau „superiori în curaj și în mărimea scuturilor”. Aceasta probabil descrie falanga greacă în care bărbații formau un zid de scuturi suprapuse și mai multe rânduri de vârfuri de suliță, o formațiune foarte eficientă atâta timp cât acoperea întreaga lățime a trecătorii. Scuturile împletite din răchită și sulițele mai scurte ale perșilor îi împiedicau
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
dar a devenit țintă forțelor politice radicale de stânga și de dreapta. În 1933, s-au desfășurat răscoale violente organizate de muncitorii sindicaliști care cereau reforme sociale. Mișcarea fascistă s-a consolidat, iar în 1933 s-a înființat Partidul Antidemocratic Falanga Spaniolă, devenind instrumentul decisiv al regimului. Grevele și asasinatele politice au mărit prăpastia dintre forțele conservatoare-naționaliste, republicani și socialiștii radicali. În 1936, generalul Francisco Franco a dat o lovitură de stat împotriva Frontului Popular ce a cauzat Războiul Civil. Pe
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
și cele ale voileilor. În privința organizării militare, se asigură o atenție asupra mobilității trupelor terestre, cască de piele fiind înlocuită cu una din fier, iar scutul este întărit cu lame din bronz.Se introduc manipulii, formațiuni mici și mobile, în locul falangei grele. Între 358-354 î.Hr., Romă impune latinilor pacea între așezările lor și au exercitat un protectorat asupra Etruriei. În 348 î.Hr., a încheiat un tratat cu Cartagina. Invaziile ulterioare ale celtlor au slăbit Etruria și Latium. Amenințarea galica a fost
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
în fruntea unei armate elenistice disciplinate și bine antrenate de 25 000 soldați, dispunând și de 25 de elefanți de luptă. Înfruntarea la Heracleea a fost un dezastru pentru legiunile române, elefanții de luptă i-a înspăimântat pe români, iar falanga i-a derutat, pierzând o treime din efectivele lor de luptă. Pyrrhus a lansat un marș triumfal asupra Romei , la 60 km de oraș, iar Senatul, îndemnat de Appius Claudius, nu a acceptat conditile de pace propuse. În 279 î.Hr.
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
păcii de la Phoinike. Senatul a declarat formal război lui Filip. Regatul Macedoniei a fost atacat direct. După o serie de victorii române, în 197 î.Hr., românii au obținut o mare victorie în bătălia de la Kynoskephalai, marcând superioritatea legiunii române asupra falangei macedonene. Pacea a fost încheiată la Elateia, în 196 î.Hr., prin care se prevedeau libertatea și autonomia cetăților grecești, retragerea garnizoanelor macedonene din teritoriile din afara Macedoniei, predarea prizonierilor și a navelor de război din flotă macedoneană, păstrând doar 5 corăbii
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
lupta era strânsă. La olimpiade nu există un echipament de sport. Toți participanții erau goi. În război, grecii aveau un echipament complex: armură, cască, scutul (hoplonul) ce îi proteja jumătate din trup și sulița. Hopliții luptau în formații strânse denumite "falanga", astfel, cu ajutorul scutului, aceștia își protejau apropiatul și pe el. Falanga trebuia menținută la înaintare. În momentul luptei dintre două falange, nu erau lupte eroice individuae că cele din Iliada. Luptau laolaltă, la câțiva metri distanță și atacau cu sulitele
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
Toți participanții erau goi. În război, grecii aveau un echipament complex: armură, cască, scutul (hoplonul) ce îi proteja jumătate din trup și sulița. Hopliții luptau în formații strânse denumite "falanga", astfel, cu ajutorul scutului, aceștia își protejau apropiatul și pe el. Falanga trebuia menținută la înaintare. În momentul luptei dintre două falange, nu erau lupte eroice individuae că cele din Iliada. Luptau laolaltă, la câțiva metri distanță și atacau cu sulitele pentru a străpunge părțile sensibile ale hopliților din falanga inammica. Se
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
complex: armură, cască, scutul (hoplonul) ce îi proteja jumătate din trup și sulița. Hopliții luptau în formații strânse denumite "falanga", astfel, cu ajutorul scutului, aceștia își protejau apropiatul și pe el. Falanga trebuia menținută la înaintare. În momentul luptei dintre două falange, nu erau lupte eroice individuae că cele din Iliada. Luptau laolaltă, la câțiva metri distanță și atacau cu sulitele pentru a străpunge părțile sensibile ale hopliților din falanga inammica. Se împingeau unii pe ceilalți cu scuturile, imbrancindu-se și izbindu
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
pe el. Falanga trebuia menținută la înaintare. În momentul luptei dintre două falange, nu erau lupte eroice individuae că cele din Iliada. Luptau laolaltă, la câțiva metri distanță și atacau cu sulitele pentru a străpunge părțile sensibile ale hopliților din falanga inammica. Se împingeau unii pe ceilalți cu scuturile, imbrancindu-se și izbindu-se, continuând să înjunghie inamicii, rândurile din spate avansând și impingandu-i pe cei din față spre inamic, până îi făceau pe celălalt să cedeze, să rupă rândul
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
simpozionul, banchetul, dar toate manifestate prin exces. Cele două personalități ce au marcat cursul istoriei Macedoniei, Filip al II-lea și Alexandru cel Mare, au adus o serie de inovații pe plan militar, precum sarisă-sulițe lungi de 4-6 metri și falangele impenetrabile. Filip a suspus întreagă lume grecească. Liga de la Corint disprețuia autoritatea Macedoniei, prin intermediul lui Demostene care îl vedea că pe o amenințare asupra lumii grecești și că pe un "barbar". Filip a îndreptat ura grecilor asupra vechilor inamici, perșii
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
scurtă, dar o faima nemuritoare. În șase luni, armatele sale au cucerit orașele din Asia Mică. În septembrie 333 i.en., l-a confruntat pe Darius la Issus obținând o victorie tactică strălucitoare cu armata macedoneană aflată în formația de falanga. A nimicit contigentele persane aflate în spatele sau ce aveau să-l învăluiască și să-l împingă spre câmpie unde putea fi depășit numeric. Și-a trimis cavaleria peste râu spre armata persană, iar falanga cu sarisele sale și-a croit
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
armata macedoneană aflată în formația de falanga. A nimicit contigentele persane aflate în spatele sau ce aveau să-l învăluiască și să-l împingă spre câmpie unde putea fi depășit numeric. Și-a trimis cavaleria peste râu spre armata persană, iar falanga cu sarisele sale și-a croit drum în mijlocul armatei regelui persan. Darius, neavând experiență și temându-se pentru viață să, a fugit de pe câmpul de lupta. A ocupat Egiptul fără rezistență, fiind primit de egipteni cu bucurie care nu agreau
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
a infruntat noua putere: Roma. Din secolul II i.e.n., a traversat un lung declin, colapsand in anul 63 i.en. În 146 î.en., întreaga Grecie este supusa de romani după o serie de războaie romano-macedonene, legiunea romană învingând supremația falangei macedonene în bătălia de la Pydna. Roma se configurase ca o nouă putere a ultimei faze a antichității.
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]