2,300 matches
-
ridică în picioare, cu mânecile-i lungi fluturând în aer. Îndeajuns de mult ca să îți faci relații și îndeajuns de mult ca să uiți cine ești. Un singur cuvânt în plus, Su Shun, și-ți scot limba din gură! scrâșnește din fălci prințul Kung. În ciuda avertismentelor lui Kung, se emite edictul de capturare a ambasadorului Marii Britanii. În următoarele câteva zile Orașul Interzis e liniștit. Când sosește vestea că ambasadorul a fost arestat, Pekingul sărbătorește, iar Su Shun este aclamat ca un erou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
o altă idee care, nu va strica niciodată să se asocieze cu aceea de intelectual român, și anume: ideea de activitate practică, de efort util, reînnoit consecvent. Într-adevăr, nouă, muntenilor, ne place să stăm de vorbă până ne dor fălcile, capacitatea speculativă ne e bogată, plăcerea de a privi în sinea noastră caracterul celorlalți și a face din asta apoi o adevărată sărbătoare, e fără limite! Dar drumurile noastre erau pline toamna și primăvara de noroaie adânci și bălți în
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
după ce te dai jos de pe calul de lemn, să spui o vorbă de spirit de care apoi, peste treizeci de ani, să-ți amintești cu încîntare. Dar ce vorbă de spirit să spui când omul din fața ta îți dă la fălci scrâșnind din dinți bestial? Elevul acela l-a iertat demult. L-a invitat la nuntă, unde s-au împăcat. Nu cred în această împăcare, fiindcă mie când mi s-a povestit acest fapt (multă vreme s-a vorbit despre această
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
reuși atunci să convertească rîsul într un sentiment sublim, fapt pentru care l-am admirat deoarece nimic nu e mai impunător decît să întorci opinia publică pe dos. Cea mai populară figură a cenaclului rămînea însă un pompier care, cu falca aruncată în jos, răcnea: P.C.I.-ul ne păzește contra flăcărilor care... În răutatea noastră de adolescenți, la ieșire intonam pe străzi în cor: „P.C.I.-ul ne păzește contra flăcărilor care...” La un moment dat ședințele au fost reorganizate de către un
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
de la patruzeci de alegători. Zicînd acestea, se uita cu mîndrie în jur. Pe la trei dimineața primarul închidea ședința. Odată cu cea dintîi babă din luna martie, la Dobrina au picat, turnați parcă pe calapod, patru indivizi cu ochi albaștri, tunși zero, fălci pătrate și haine din piele. Te cercetau cu priviri bonome și grele; strivit de puterea lor, simțeai că te cuprinde fîstîceala. Cu cei patru ceva s-a schimbat în munca de lămurire. Plecînd, activiștii luaseră cu ei idilica întrebare: „vrai
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
zincată. În vreme ce carul, cu codirla atârnând, se Îndrepta către Răsărit, nea Mitu Începu să se trezească nu din beție, dar din somn. Se propti cum putu În capul oaselor, se frecă la ochi cu palmele și căscă de-i trosniră fălcile și-i săriră doapele din urechi. Deși avea privirea Încețoșată, veselia nu i se ștersese de pe chip. Își dezmorți toate oasele și-și Întinse Încheieturile. Îl zări pe drac, prăvălit În șanț, sub tălpile lui goale. Îl cuprinseră mila și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
conferință populară pe care am ținut-o eu la Căminul cultural pe tema contradicțiilor dintre știință și religie. Dacă te plictisești și dormi pe tine ca un bou la staul, ieși afară, vită-ncălțată, și cască acolo până ți se strâmbă fălcile alea de broscoi cu ochii beliți. Mă siliți, prin purtarea voastră, să folosesc un vocabular violent și care nu se potrivește nici cu firea, nici cu educația și nici cu statura mea intelectuală. Însă există momente În viață când trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
oară nu mai Încerca să-l stârnească pe nebun. Un șarpe de apă se Încolăci Într-o clipită În jurul unei broaște. De spaimă și de strânsoare ochii Îi ieșiseră și mai tare din cap. După ce prada muri, șarpele Își desfăcu fălcile fără Încheietură și Începu s-o Înghită. Mamă-sa nu știuse să-l mângâie și-l lăsase să se Înrăiască. Se Însingura, vorbea rar și puțin, găsea În fiecare un dușman tăcut. Așa Își căpătase și porecla, nu neapărat din pricina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
acasă pe nevastă, fiică și chiar pe mamă-sa, muta, nu era pe de-a-ntregul a lui. Cap de Șobolan se Încredința din ce În ce că vina se ascundea În altă parte, În altcineva. Șarpele Își potrivea la loc fălcile fără țâțâni și broasca Înghițită Înainta Încet prin trupul negru și solzos ce se odihnea acum la soare, Îndestulat. Fioroasa spinare cu țepi Își iuțise rotocoalele În jurul Eleșteului și apa, neliniștită, scotea bolboroseli aproape de amenințare. Își Întoarse capul către culmea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de Sus. Nu-mi spune mie nimic; nu mă Întreba nimic pe mine; nu știu și nu vreau să știu.” „Păi bine, bre, mata nu vezi cu cine Îți duci viața pe umeri?” Iedul căscă a plictiseală de-i trosniră fălcile. Apoi se arătă deosebit de interesat de spinarea neagră cu țepi ce da ocol Eleșteului. Făcea valuri mari care goneau vietățile spre adăposturi. Bolboroselile apei ajunseseră plescăituri de fiară care se linge pe bot. „Nu duc pe nimeni În spinare. Sunteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pieptului său. Țipetele isterice Încetaseră la un moment dat și Monstrulică se aplecase asupra lui Biberu, Îl frecase cu zăpadă pe față, Îi desfăcuse gulerele mantalei și vestonului, Îi răsese câteva palme și se străduia, cu deznădejde, să-i descleșteze fălcile când Înțepenitul se trezise și aruncase de jur-Împrejur priviri rătăcite și năclăite Încă de adâncul leșinului. Monstrulică se Întrebase destulă vreme după aceea dacă Într-adevăr despiedicase arma, dar oricât de adânc scotocise prin memorie, nu găsise nimic despre acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
dus vestea și la unii împărați, care i-au cerut sfatul. Astfel, pentru împăratul care pusese biruri multe și supusese poporul la cazne, sfatul lui Păcală e foarte clar: „toți fiind la capătul răbdării, mai întâi te-ar măsura la fălci, apoi te-ar spânzura și... fă bine și ia-ți tălpășița de pe-aici”, probabil l-au împușcat la Crăciun. Un alt împărat care păcălise pe mulți (probabil se lăsau păcăliți) îi cere lui Păcală să-i spună ce face
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
că încă nu am trecut prin zonă. Ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Noi, te vom lăsa să pleci, în schimbul promisiunii tale de a ne putea urma drumul. Ce zici? Avem o înțelegere? Însoțind un scrâșnet furios din măsele, fălcile Locotenent-gardianului începură să tremure ca o piftie. Cu un pocnet sec, pipa pe care o ținea în mână se rupse în două. Nu fuse-se niciodată un om al ideilor, cu atât mai puțin al negocierilor, acțiunea îi venea ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
bucurie înaintea lui. Atunci Duhul Domnului a venit peste el. Funiile pe care le avea la brațe s-au făcut ca niște fire de in ars în foc, și legăturile i-au căzut de pe mîini. 15. El a găsit o falcă de măgar neuscată încă, a întins mîna și a luat-o și a ucis cu ea o mie de oameni. 16. Și Samson a zis: "Cu o falcă de măgar, o grămadă, două grămezi; Cu o falcă de măgar, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
și legăturile i-au căzut de pe mîini. 15. El a găsit o falcă de măgar neuscată încă, a întins mîna și a luat-o și a ucis cu ea o mie de oameni. 16. Și Samson a zis: "Cu o falcă de măgar, o grămadă, două grămezi; Cu o falcă de măgar, am ucis o mie de oameni." 17. După ce a isprăvit de vorbit, a aruncat falca din mînă. Și locul acela s-a numit Ramat-Lehi (Aruncarea fălcii). 18. Fiindu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
a găsit o falcă de măgar neuscată încă, a întins mîna și a luat-o și a ucis cu ea o mie de oameni. 16. Și Samson a zis: "Cu o falcă de măgar, o grămadă, două grămezi; Cu o falcă de măgar, am ucis o mie de oameni." 17. După ce a isprăvit de vorbit, a aruncat falca din mînă. Și locul acela s-a numit Ramat-Lehi (Aruncarea fălcii). 18. Fiindu-i foarte sete, a strigat către Domnul, și a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
ucis cu ea o mie de oameni. 16. Și Samson a zis: "Cu o falcă de măgar, o grămadă, două grămezi; Cu o falcă de măgar, am ucis o mie de oameni." 17. După ce a isprăvit de vorbit, a aruncat falca din mînă. Și locul acela s-a numit Ramat-Lehi (Aruncarea fălcii). 18. Fiindu-i foarte sete, a strigat către Domnul, și a zis: "Tu ai îngăduit prin mîna robului Tău, această mare izbăvire, și acum să mor de sete, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
zis: "Cu o falcă de măgar, o grămadă, două grămezi; Cu o falcă de măgar, am ucis o mie de oameni." 17. După ce a isprăvit de vorbit, a aruncat falca din mînă. Și locul acela s-a numit Ramat-Lehi (Aruncarea fălcii). 18. Fiindu-i foarte sete, a strigat către Domnul, și a zis: "Tu ai îngăduit prin mîna robului Tău, această mare izbăvire, și acum să mor de sete, și să cad în mîinile celor netăiați împrejur?" 19. Dumnezeu a despicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
rod al viilor și livezilor era cu veselie adunat. Proprietarii erau locuitori ai orașului Iași, de toate categoriile sociale ale vremii: meșteșugari (blănari, șelari, curelari, bărbieri), preoți, oameni din administrație (vătafi, hotnogi), târgoveți și alții. Mănăstirea Bârnova deținea aici 2 fălci și jumătate și 20 de prăjini (peste 3,5 ha). Trei proprietari dețineau peste 5 ha, șase proprietari aveau până la 3,5 ha, șase proprietari aveau 0,25 ha, doi aveau 588 mp și 1670 mp. La 27 martie 1666
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
lui Gheorghe Duca o falce de vie fără 20 de prăjini la Cetățuia, în țarina din deal<footnote Ibidem, documentul 107, p. 101 footnote>, iar preotul Neculai cu preoteasa Mărica și fratele lui Lupul, vând tot lui Gheorghe Duca două fălci de vie la Cetățuie, în țarina dealului și o vie tânără cu cramă<footnote Ibidem, documentul 108, p. 102 footnote>; Ionașco Căpățână vătaf și soția sa, Chira, vând lui Gheorghe Duca voievod niște vii în țarina de la Cetățuie, cu 50
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 231, p. 202 footnote>; Antonie Blănarul din Iași vinde o falce și jumătate de vie cu livadă cu 50 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 232, p. 203 footnote>; Ionașco Căpățână vătav vinde două fălci de vie cu 70 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 233, p. 203 footnote>; preotul Neculai de la biserica Sfântul Gheorghe vinde două fălci și 10 prăjini de vie bătrână și o vie tânără cu 80 de lei bătuți<footnote Ibidem
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cu 50 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 232, p. 203 footnote>; Ionașco Căpățână vătav vinde două fălci de vie cu 70 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 233, p. 203 footnote>; preotul Neculai de la biserica Sfântul Gheorghe vinde două fălci și 10 prăjini de vie bătrână și o vie tânără cu 80 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 234, p. 204 footnote>; Necula din Iași vinde o falce și 10 prăjini de vie cu 30 de lei bătuți<footnote Ibidem
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 234, p. 204 footnote>; Necula din Iași vinde o falce și 10 prăjini de vie cu 30 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 235, p. 205 footnote>; Misail egumenul cu soborul Mănăstirii Bârnova vând două fălci și jumătate și 20 de prăjini de vie cu 80 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 236, p. 206 footnote>; Frăsina vinde o falce fără 10 prăjini de vie cu 26 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 237, p. 207
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
fostul vornic Grigore Hăbășescu și soția sa au închinat Mănăstirii Cetățuia, ,,care încă nu era terminată, ctitoria lor, schitul Mastacăn, din ținutul Trotuș, căruia Duca îi spunea schitișor”<footnote Ibidem, p. 16 footnote>. Domeniul Cetățuiei a fost completat cu ,,15 fălci de vie la Cotnari, donate de însuși Gheorghe Duca care le avea în proprietate încă de când era boier, cărora li s-au adăugat cele avute aici la Mănăstirea Ițcani”<footnote Ibidem footnote>. În mai 1675 stolnicul Nacul s-a învoit
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
donate de însuși Gheorghe Duca care le avea în proprietate încă de când era boier, cărora li s-au adăugat cele avute aici la Mănăstirea Ițcani”<footnote Ibidem footnote>. În mai 1675 stolnicul Nacul s-a învoit să dea Cetățuiei „7 fălci de vie de la Cotnari, în Țombric, îngrădite și lucrate, pentru 500 de lei cu care se împrumutase de la Duca Vodă, ca să poată plăti o datorie la niște turci. Mănăstirea avea vii și la Valea Cozmoaiei precum și căzi, crame, pivnițe”<footnote
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]