1,334 matches
-
deci "gata oricând" să-mi iau postul în primire. ACTUL IV BERLIN UNTER DEN LINDEN Întrucât trebuia să plec urgent, fiind solicitat de către ambasador pentru ocuparea postului de atașat cultural la Berlin, am intrat în "pregătire", perioadă absolut necesară pentru familiarizarea cu "țara de reședință", cu problematica relațiilor bilaterale și a celor specifice cultural-științifice. Fiind o persoană responsabilă, mi-am luat pregătirea în serios, căutând să nu las nimic necitit, nestudiat, nelămurit. Am revăzut, la arhivă, corespondența simplă și cifrată plecată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
se întîlnesc cu românii din Ardeal, aduc idei, aduc și cărți. Influența ideii latiniste e mai timpurie în Muntenia. Încă în prefața gramaticei lui Enache Văcărescu, din 1787, se vorbește de romani, de Traian, de colonizarea Daciei etc., ceea ce presupune familiarizarea cu ideile Școlii ardelene, atunci abia născânde. Să se mai adauge la aceasta și o înfloritoare literatură în sudul Transilvaniei (Barac etc.). 1 Holera, Calendarul Buciumului român pe 1853. Grație acestei legături mai mari, Gh. Lazăr trece în Muntenia, și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
-o ca model, unii mai servil, alții mai liber. Gradul de servilitate ori de libertate a atârnat de talentul scriitorului și de gradul participării lui la sufletul specific național. Acest din urmă fapt, antidotul imitației servile, a atârnat mult de familiarizarea scriitorului cu literatura populară națională și de extracția socială a scriitorului, de clasa socială din care făcea el parte, căci, dacă era dintr-o clasă mai de jos, acest lucru putea suplini într-o măsură oarecare lipsa de familiarizare cu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de familiarizarea scriitorului cu literatura populară națională și de extracția socială a scriitorului, de clasa socială din care făcea el parte, căci, dacă era dintr-o clasă mai de jos, acest lucru putea suplini într-o măsură oarecare lipsa de familiarizare cu literatura populară. Cu alte cuvinte, scriitorul care a avut un organism sufletesc destul de robust (ca talent și ca originalitate națională) ca să-și asimileze modelele străine, să și le transforme în substanță proprie, a dat operă literară națională și viabilă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
care nu rupe cu tradiția noastră literară se poate dispensa de poezia populară, iar extracția sa socială nu are însemnătatea de mai înainte. Dacă însă scriitorul e direct în contact cu sufletul național, fie prin clasa lui socială, fie prin familiarizarea cu produsele literaturii populare, cu atât mai bine.) Această dispensă însă cere nu numai cunoașterea literaturii anterioare culte, ci și interes, și chiar dragoste pentru ea (dragostea nu implică admirație) - așa cum s-au comportat cu literatura țării lor cei mai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
organizare a normelor existente în societate. Copilul învață să se integreze cucerind pas cu pas lumea complicată a regulilor umane, sociale, în timp ce fiecare pas îl transformă într-o personalitate tot mai complexă și miraculoasă. Dezvoltarea autonomiei personale este pasul spre familiarizare cu mediul, 166 conformarea la condițiile și cerințele mediului și respectarea regulilor sociale. Se știe că unii copii cu dizabilități manifestă un interes viu pentru muzică, dans, pictură, joc, confecționarea unor obiecte, ceea ce se poate constitui nu numai în momente
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
formă a culturii, cea orală. Ea este mult mai vie pentru respectivele comunități. Prin urmare, am toată convingerea că și astăzi se impune din partea sociologului completarea datelor statistice și sociografice cu analize calitative și interpretări ale fenomenului religios. altfel spus, familiarizarea cu actul hermeneutic este absolut necesară pentru un sociolog modern al religiilor. De aceea este necesar să precizăm și să știm ce înseamnă hermeneutica și, în special, hermeneutica fenomenului religios. În ciuda simțului comun, hermeneutica nu se identifică cu interpre tarea
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
a textelor (alese pe criteriul valorii estetice, dar și al accesibilității), cât și spre competențele de practică rațională și funcțională a limbii române. Cele 25 de teste de matematică urmăresc atât valorificarea achizițiilor fundamentale prevăzute de programa școlară cât și familiarizarea elevilor cu metode, idei și concepte moderne care se regăsesc adesea printre subiectele de concurs ale diferitelor teste de admitere. Atât secțiunea de limba română cât și cea de matematică conțin subiecte de la testările organizate de Liceul Teoretic “Miron Costin
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
N-am urmărit toate adresele cunoscute ale lui Eminescu, dar constat că destul de des el locuiește în apropierea unor lăcașuri de cult, sau chiar în incinta lor. Mi se pare interesant de recitit poemul “Melancolie” (1876) din perpectiva aceasta a familiarizării poetului cu spațiul sacru. Amintesc doar că iconografia aferentă acestui poem (acuarela lui Ary Murnu, de pildă) înfățișează o ruină imensă din zid sau piatră. Este, dimpotrivă, o construcție mică din lemn: „Biserică ‘n ruină / Stă cuvioasă, tristă, pustie și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
formatul și conținutul său sînt flexibile, permițînd adaptări în funcție de metodologia pentru care se optează și în raport cu publicul-țintă. Raportul de cercetare poate fi prezentat în contexte diverse, iar beneficiarii informațiilor se caracterizează prin nivele diferite de cunoaștere în domeniu sau de familiarizare cu problema studiată. Informațiile incluse în raport, dar și limbajul utilizat în prezentarea acestora trebuie adaptate la contextul de utilizare. Vom prezenta secțiunile unui raport de cercetare în formatul familiar specialiștilor din domeniul științelor educației, specific și realizării lucrărilor de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
textul supus receptării. Altă lucrare, Histoire des mentalités et cultures françaises (1996), reunește studii care prezintă cele mai valoroase câștiguri ale noilor direcții de abordare a fenomenelor culturale: antropologia culturală, analiza mentalităților, istoria culturală, ideile Școlii Analelor ș.a. Încercarea de familiarizare a cititorului român cu conceptele din aceste domenii este susținută și de aplicarea, cu rezultate originale, a noilor moduri de operare la textele-martor. Paginile din Despre grădini și modurile lor de folosire (2001) se situează la frontiera dintre beletristică și
TOMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290213_a_291542]
-
Articolul-program al seriei a doua, semnat de N. Davidescu (Între public și publicații, 21/1922), înscrie revista pe orbita unei alte etape de activitate. Odată idealul unirii înfăptuit, atenția acesteia se va focaliza pe promovarea „literaturii noi”, dar și pe familiarizarea cititorilor - prin frecvența publicării traducerilor - cu literaturile lumii. Diversitatea rubricilor („Figuri contemporane”, „Figuri dispărute”, „De vorbă cu...”, „Cronica literară”, „Cronica teatrală”, „Cronica artistică”, „Notele săptămînii”, „Ecouri”, „Mișcarea literară din străinătate”, „Pagini postume”, „Cronica ideilor”, „Profiluri literare”, „Revizuiri literare”) depune mărturie
FLACARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287015_a_288344]
-
o referință utilă pentru organizațiile din alte sectoare, este reprezentat de Rapoartele BASEL 15, respectiv BASEL I, publicat în 2000, care realizează o legătură între managementul riscurilor și costul capitalului în comunitatea serviciilor financiare, și BASEL II, publicat în 2003. Familiarizarea funcțiilor auditului intern cu standardele de risc relevante și evaluarea eficienței proceselor curente de identificare, diminuare și control al riscurilor-cheie au condus la o serie de declarații emise de Institutul Auditorilor Interni, culminând cu ultima „Rolul Auditului Intern în Managementul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
de rotație poate, de asemenea, să asigure o succesiune logică pentru președinția comitetului de audit. Totuși, politicile de rotație ar trebui să fie adresate Guvernanța corporativă 360 360 comitetului de audit într-un cadru de timp adecvat pentru a permite familiarizarea cu compania și cu procesul său de raportare financiară, precum și cu îndeplinirea obiectivelor în cadrul comitetului de audit. Indiferent dacă comitetul are sau nu o politică de rotație, comitetul de audit poate să aibă o politică privind evaluarea regulată a performanțelor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
ale unor colegi, de nefericirile conjugale, Comarnescu și Golopenția au văzut, unul în celălalt, unul din „puținele puncte de reazim”. O corespondență așa de vastă, cu participanți de formații atât de diferite, i-a cerut doamnei Sanda Golopenția o deplină familiarizare cu epoca și personalitățile ei, cu mișcarea de idei, în primul rând cu școala lui D. Gusti. Notele nu sunt comode înșirări de date bibliografice, ci răspund la o problemă, la fapte, întâmplări, la chestiuni mai obscure, sunt note foarte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
alături de metodistul de partid și de activist - un distribuitor al ideologiei „umanismului socialist”; iar învățământul, ca sistem, suferă de o „boală cronică: imbecilizarea și nevroza”. Manualele, începând cu Abecedarul, sunt pline de stereotipuri, scopul este „politizarea” (adică impregnarea minții copiilor), familiarizarea lor cu mărețele realizări ale epocii. Copilul e format prin îndoparea cu mituri și teze partinice: mitul învățătoarei sau al părintelui-educator politic, teza patriotismului socialist, teza umanității învățământului comunist, mitul eroului popular educat în spiritul noii epoci. Un idilism care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
stereotipă; 5Ă suspiciozitate sau ideație paranoidă; 6Ă afect inadecvat sau coarctat; 7Ă comportament sau aspect bizar, excentric sau particular; 8Ă lipsa de amici sau confidenți apropiați, alții decât rudele de gradul I; 9Ă anxietate socială excesivă care nu diminuează odată cu familiarizarea și tinde a fi asociată mai curând cu temeri paranoide decât cu judecăți negative despre sine. Nu survine exclusiv în cursul schizofreniei, al unei tulburări afective cu elemente psihotice, al altei tulburări psihotice ori al unei tulburări de dezvoltare pervazivă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de educație sunt aproximativ la fel de importante, Îndeosebi pentru director și șefii funcționali; În Japonia, aceasta constituie formarea prioritară, având ponderea cea mai ridicată pentru toate categoriile profesionale, fapt explicabil prin divergența culturală accentuată și aversiunea față de schimbare; • orientarea culturală pentru familiarizarea individului cu instituțiile și sistemele de valori ale țării-gazdă deține ponderea cea mai mare la europeni, urmați de americani; japonezii Îi acordă o importanță majoră; • asimilarea culturală prin contexte de Învățare programabile pentru a familiariza expatriații cu diferențele interculturale (un
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
obiceiurile de muncă dintr-o cultură diferită, este vizată Îndeosebi de europeni pentru ocupanții posturilor de răspundere și de japonezi numai pentru personalul operator, deoarece managerii japonezi au experiențe mai vaste de lucru În străinătate. În toate cele trei regiuni, familiarizarea cu limba și cu mediul de viață sunt prioritare, Însă În Europa și SUA accentul se pune Îndeosebi pe buna formare a directorilor și a șefilor funcționali, În timp ce În Japonia, atenția este egal distribuită tuturor categoriilor profesionale sau În favoarea operatorilor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ce își păstrează valabilitatea, pentru că, dincolo de volumul impresionant de informații (e adunat tot ceea ce sursele documentare, edițiile, exegezele existente în acel moment îi puneau la dispoziție autorului, lângă rezultatele propriilor sale descoperiri), dincolo de probele convingătoare ale unei profunde și sistematice familiarizări cu faptele analizate, dincolo de foarte sistematica metodă de a privi „mersul” unui scriitor în strânsă relație cu „mersul” vremii respective, această carte comunică lectorilor rodul unei lungi și fructuoase cugetări asupra destinului, țesut în multe veacuri, al literaturii române. În
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
unde străjuiesc doar lebedele. Sunt cultivate, de asemenea, imagini nocturne, lunare, reci, se invocă sunete înfiorate, de flaut sau viori, căderea apei în bazine, muzicalitatea versului devenind, câteodată, plină. Lipsit de temperamentul unui simbolist autentic, C. participă discret numai la familiarizarea cu o recuzită poetică nouă. SCRIERI: Din anii tineri, Craiova, 1895; Ploaie și soare, Craiova, 1904. Repere bibliografice: C. Dobrogeanu-Gherea, Studii critice, I, București, 1957, 388; Dafin, Iașul, I, 82-84; Dicț. lit. 1900, 185. G.D.
CISMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286278_a_287607]
-
deoarece ne putem aștepta ca importanța acordată iubirii să conducă la acceptarea în familie a celor pe care tinerii îi aleg din dragoste. Totuși, analiza indică faptul că o variabilă influentă asupra acceptării este încrederea în oameni, eventual susținută de familiarizarea respondentului cu persoane din culturi și medii sociale diferite. Se pare că oamenii valorizează iubirea, dar nu au încredere în ea - de aceea pun în funcțiune criterii adiționale pentru a stabili dacă o persoană este cu adevărat demnă de iubirea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în viața dvs.?” + 0.10 0.00 Toleranță ”Consumatorii de droguri ar trebui să fie închiși în pușcării” -0.03 0.32 Încredere în oameni ” Dumneavoastră credeți că se poate avea încredere în cei mai mulți dintre oameni?” -0.14 0.00 Familiarizare cu diversitatea culturală Subiectul sau soția are prieteni de alta etnie sau religie -0.14 0.00 Consum cultural Frecvența cu care citește sau răsfoiește ziare și reviste + 0.10 0.01 Situație materială Dotarea gospodariei cu auto, telefon mobil
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
devin obiectul a numeroase transgresiuni. La fel se întâmplă cu identitatea, cu mutațiile, posibilitățile unor copii numerice care forțează limitele și granițele pe care le credeam de netrecut. Textele unor autori din mișcarea cyberpunk au contribuit, la modul fantasmagoric, la familiarizarea cititorilor cu ceea ce va deveni într-adevăr societatea celei de-a treia revoluții industriale, cea a informaticii. Odată cu dezvoltarea nanomașinilor și a numeroaselor utilizări ale acestora, ne putem teme de orice sau ne putem aștepta la orice de la realitatea secolului
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
apărea în 2500 de exemplare la București, fiind format prin unirea cu Sentinela catolică de la Iași și care a avut ca scop declarat "propăvăduirea credinței catolice"; Katolische Volskswacht de la Cernăuți, ce apărea în 5000 de exemplare și care își propunea "familiarizarea cu limba germană și cu acțiunea catolică a publicului cititor"; Sommtagsblatt de la Timișoara, apărea în 7000 de exemplare și a avut ca scop declarat "promovarea vieții religioase în popor"; Banatskt Bulgarski Glasmic (glasul bulgar în Banat), apărea în 1000 de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]